363 matches
-
Xerxes într-o limbă aproape identică) și a fost capabil să identifice și să publice un alfabet de treizeci de litere, majoritatea lor fiind descifrate corect. Lectura inscripției trilingve de la Van de către Burnouf a adus o contribuție semnificativă la descifrarea cuneiformelor persanei vechi. Silva Tipple New Lake a condus o expediție americană la ruine în 1938-1940.
Cetatea Van () [Corola-website/Science/336063_a_337392]
-
nu chiar primul loc din lume unde a apărut scrisul. Prima formă de scris a fost reprezentată de pictograme, imagini ce reprezentau obiecte sau idei. La sfârșitul mileniului IV î. Hr., acest sistem a fost simplificat și abstractizat, evoluând în scrierea cuneiformă, un sistem pe bază de silabe. Această formă de scriere s-a răspândit apoi în mare parte din Orientul Apropiat. Akkadienii, elamiții, hittiții și asirienii au folosit acest sistem. Textele erau scrise pe tăblițe de lut, cu un bețișor, creând
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
silabe. Această formă de scriere s-a răspândit apoi în mare parte din Orientul Apropiat. Akkadienii, elamiții, hittiții și asirienii au folosit acest sistem. Textele erau scrise pe tăblițe de lut, cu un bețișor, creând astfel formele caracteristice ale scrierii cuneiforme. Una dintre cele mai marei colecții de tablete cuneiforme provine din arhivele lui Asurbanipal, regele Asiriei. În jurul anului 650 î. Hr., el a luat hotărârea să în ființeze o bibliotecă la Ninive. Întrucât toate templele din Babilonia aveau biblioteci, el și-
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
în mare parte din Orientul Apropiat. Akkadienii, elamiții, hittiții și asirienii au folosit acest sistem. Textele erau scrise pe tăblițe de lut, cu un bețișor, creând astfel formele caracteristice ale scrierii cuneiforme. Una dintre cele mai marei colecții de tablete cuneiforme provine din arhivele lui Asurbanipal, regele Asiriei. În jurul anului 650 î. Hr., el a luat hotărârea să în ființeze o bibliotecă la Ninive. Întrucât toate templele din Babilonia aveau biblioteci, el și-a trimis scribii să adune tablete de la aceștia. Dacă
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu București, actuala Universitate de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București prin încrucișarea soiurilor Italia și Regina viilor. Este un soi de masă care a fost omologat în anul 1984. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, cuneiformă, trilobată sau pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt închise elipsoidal cu lobii suprapuși, iar sinusurile inferioare atunci când frunza este pentalobată, sunt deschise în forma literei V. Sinusul pețiolar este deschis în forma literei U sau liră largă. Strugurele este mijlociu spre
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
exact în Tell Taanek, Palestina. În 1906 s-a făcut o descoperire în Asia Mică, fapt care urma să-i schimbe viața lui Hrozný. În Khatušša, vechea capitală a Imperiului Hitit, în cadrul expediției Societății Orientaliste Germane s-au descoperit tăblițe cuneiforme inscripționate într-o limbă necunoscută. Hrozný și-a arătat interesul pentru acestea patru ani mai târziu. În 1914, în urma morții lui Hugo Winkler, descoperitorul tăblițelor și fost profesor al lui Hrozný, Societatea Orientalistă Germană l-a însărcinat pe acesta cu
Bedřich Hrozný () [Corola-website/Science/334765_a_336094]
-
la acel moment se considera mai degrabă filolog - a participant la excavările organizate de Universitatea din Viena în Taanek, Palestina. După crearea Cehoslovaciei și plecarea sa din Viena, Hrozný a primit postul de profesor în Praga, înființând Seminarul de Studii Cuneiforme și Istorie a Orientului Antic și organizând, de asemenea, două expediții în Orientul Apropiat, mai exact în Siria și Turcia. Prima expediție, din 1924, a avut ca destinație Siria, care se afla sub tutela franceză. În mai, Hrozný a coordonat
Bedřich Hrozný () [Corola-website/Science/334765_a_336094]
-
siturilor au rămas în Turcia și Siria, unde au fost încorporate în cadrul Muzeului Civilizațiilor Anatoliene din Ankara și Muzeelor Naționale din Damasc, respectiv Aleppo. Materialele obținute de Hrozný în timpul excavațiilor au fost împărțite între 3 instituții pragheze: Seminarului de Studii Cuneiforme și Istorie a Orientului Antic, Galeriei Naționale din Praga, Muzeului Național - Náprstek al Culturilor Asiatice, Africane și Americane. Cele mai importante situri în care Hrozný și-a desfășurat excavațiile au fost: Tell Erfad și Sheikh Saad, în Siria, iar Kültepe
Bedřich Hrozný () [Corola-website/Science/334765_a_336094]
-
sub poarta nordică (ambele din perioada greco-romană), statui din piatră, dar și obiecte mai mici, cum ar fi niște figurine din teracotă. Situl Kültepe este localizat aproape de orașul Kayseri, în Anatolia Centrală. În 1880, pe piața neagră, au apărut tăblițe cuneiforme care se presupunea că provin din această zonă. Acestea erau inscripționate cu însemnări private și de ordin comercial ale negustorilor asirieni de la începutul mileniului al II-lea î.Hr. După inspectarea zonei, el a decis să excaveze în Kültepe, descoperind aici
Bedřich Hrozný () [Corola-website/Science/334765_a_336094]
-
realități teoria numerelor și a armoniei. Teorema care îi poarta numele, „teorema lui Pitagora”, spune că într-un triunghi dreptunghic suma pătratului catetelor este egal cu pătratul ipotenuzei: Acestea sunt cele mai vechi cunoștinte de geometrie ale omenirii. Pe tăblițele cuneiforme din Babilon (2000-1500 î.Hr.) se găsesc tabele cu tripleta pitagoreică (a, b, c), care erau folosite la construcția unghiurilor drepte. Armonia raportului dintre numere în triunghiul dreptunghic 3 - 4 - 5 stă la baza construirii aproape tuturor orașelor istorice ("Campus Initialis
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
erau mai folositoare: piramidă, trunchiul de piramidă și cilindrul. V=h/3(a pătrat +ab+ b la pătrat). Babilonienii aveau tăblițe pur aritmetice referitoare la numerele pitagoreice. Pe celebra tăbliță de lut ars Plimpton 322 se află scrise cu litere cuneiforme un tabel de numere care s-au dovedit a fi o listă de triplete de numere pitagoreice. Un alt text presupune cunoscută relația pitagoreică între latura și diagonala unui pătrat. Există numeroase probleme geometrico-algebrice care utilizează curent relația lui Pitagora
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
elaborat cu tehnici din ce în ce mai sofisticate. Până nu de mult, reprezentarea cartografică babiloniană, executată pe o tăbliță de argilă, scoasă de sub ruinele cetății Ga-Sur (2.500 î.e.n.) era considerată cea mai veche hartă. Pe această hartă apare pentru prima dată scrierea cuneiformă și primele indicații asupra punctelor cardinale și asupra vecinilor. Cele mai recente cercetări au arătat că cea mai veche „hartă” ar fi (după unii specialiști), planul orașului Çatalhöyük din Anatolia, Turcia. Acesta reprezintă dispunerea a aproximativ 80 de locuințe și
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
ii din Mesopotamia (sau "dubsar") reprezentau un grup privilegiat și restrâns de experți. Ei aveau sarcina de a redacta și de a citi textele. În vederea acestui lucru, un scrib trebuia să învețe ani și ani la rând sutele de semne cuneiforme, de multe ori polivalente. ii nu doreau ca să se răspândească cultura și să-și piardă privilegiile, de aceea cu trecerea timpului scrierea cuneiformă nu s-a simplificat, ci dimpotrivă, s-a complicat și mai rău în anumite momente. Scribii egipteni
Scrib () [Corola-website/Science/325886_a_327215]
-
textele. În vederea acestui lucru, un scrib trebuia să învețe ani și ani la rând sutele de semne cuneiforme, de multe ori polivalente. ii nu doreau ca să se răspândească cultura și să-și piardă privilegiile, de aceea cu trecerea timpului scrierea cuneiformă nu s-a simplificat, ci dimpotrivă, s-a complicat și mai rău în anumite momente. Scribii egipteni sau "sesh" obișnuiau să refolosească papirusurile, conștienți de valoarea acestora. Ei ștergeau unele texte mai mult sau mai puțin bine, așa zisele "palimpseste
Scrib () [Corola-website/Science/325886_a_327215]
-
() a fost un preot și teolog creștin ortodox, orientalist și traducător român. A tradus texte însemnate cuneiforme, hitite, arameice, feniciene - canaaniene și ebraice în limba română. a făcut studiile medii la Liceul „Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele, și apoi la Seminarul Central teologic din București, pe care l-a absolvit în 1926 cu diferență de liceu și
Athanase Negoiță () [Corola-website/Science/337657_a_338986]
-
limba ebraică la Institutul Teologic Universitar din București. Negoiță a fost membru al Asociației Orientaliștilor din România. A publicat în primele decenii de activitate o serie de lucrări despre Vechiul Testament. Negoiță a fost pentru o perioadă, unicul cunoscător al scrierii cuneiforme în România. În anii 1970-1990 a publicat în seria Bibliotheca Orientalis studii privitoare la culturi ale Orientului Antic - feniciană, asiro- babiloniană, hitită, conținând traduceri în limba română ale textelor semițiilor antici și ale hitiților, și despre manuscrisele de la Marea Moartă
Athanase Negoiță () [Corola-website/Science/337657_a_338986]
-
talusul are rol atât în statică, cât și în dinamică. Astfel, în statică, talusul primește toată greutatea corporală de la tibie și o transmite în jos calcaneului și anterior spre degete, prin navicular cu care se articulează și prin cele trei cuneiforme, care se articulează cu acesta. La rândul său, calcaneul transmite o parte din această greutate spre degetele 5 și 4, prin intermediul cuboidului cu care se articulează, precum și direct pe sol. Trabeculele sale continuă pe cele ale tibiei la nivelul trohleei
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
debutează - la nivelul metatarsienelor condrificarea, cea de doua etapă a scheletogenezei, care va continua în cea de-a 7-a săptămână (embrion de 22-24 mm). Regiunea talusului se va condrifica - în succesiune aproximativă, după metatarsienele 2-5 și cuboid, înainte de primul cuneiform, primul metatarsian și falange, relativ concomitent cu calcaneul precum și cu al doilea și al treilea cuneiform. În a 8-a săptămână (embrion de 25-30 mm), la finalul căreia se trece din perioada embrionară în cea fetală și modelele cartilaginoase ale
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
de-a 7-a săptămână (embrion de 22-24 mm). Regiunea talusului se va condrifica - în succesiune aproximativă, după metatarsienele 2-5 și cuboid, înainte de primul cuneiform, primul metatarsian și falange, relativ concomitent cu calcaneul precum și cu al doilea și al treilea cuneiform. În a 8-a săptămână (embrion de 25-30 mm), la finalul căreia se trece din perioada embrionară în cea fetală și modelele cartilaginoase ale structurilor scheletice adulte sunt deja formate, procesul de condrificare deja este extins până la falange și maleole
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
oase tarsiene, dispuse pe două rânduri între zeugopod și metapod. Rândul proximal, este format din 3 oase: astragal, calcaneu și scafoid (osul central), aflat în centru; astragalul este osul ce se articulează cu tibia. Rândul al doilea este format din cuneiformul I (micul cuneiform), cuneiformul II (sau intermediar), cuneiformul III (marele cuneiform) și cuboid. La cal și iepure, există 6 oase tarsiene deoarece cuneiformul I și II se sudează într-un singur os denumit micul cuneiform. Rumegătoarele au 5 oase fiindcă
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
pe două rânduri între zeugopod și metapod. Rândul proximal, este format din 3 oase: astragal, calcaneu și scafoid (osul central), aflat în centru; astragalul este osul ce se articulează cu tibia. Rândul al doilea este format din cuneiformul I (micul cuneiform), cuneiformul II (sau intermediar), cuneiformul III (marele cuneiform) și cuboid. La cal și iepure, există 6 oase tarsiene deoarece cuneiformul I și II se sudează într-un singur os denumit micul cuneiform. Rumegătoarele au 5 oase fiindcă s-au sudat
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
două rânduri între zeugopod și metapod. Rândul proximal, este format din 3 oase: astragal, calcaneu și scafoid (osul central), aflat în centru; astragalul este osul ce se articulează cu tibia. Rândul al doilea este format din cuneiformul I (micul cuneiform), cuneiformul II (sau intermediar), cuneiformul III (marele cuneiform) și cuboid. La cal și iepure, există 6 oase tarsiene deoarece cuneiformul I și II se sudează într-un singur os denumit micul cuneiform. Rumegătoarele au 5 oase fiindcă s-au sudat cuboidul
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
și metapod. Rândul proximal, este format din 3 oase: astragal, calcaneu și scafoid (osul central), aflat în centru; astragalul este osul ce se articulează cu tibia. Rândul al doilea este format din cuneiformul I (micul cuneiform), cuneiformul II (sau intermediar), cuneiformul III (marele cuneiform) și cuboid. La cal și iepure, există 6 oase tarsiene deoarece cuneiformul I și II se sudează într-un singur os denumit micul cuneiform. Rumegătoarele au 5 oase fiindcă s-au sudat cuboidul și scafoidul formând osul
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
proximal, este format din 3 oase: astragal, calcaneu și scafoid (osul central), aflat în centru; astragalul este osul ce se articulează cu tibia. Rândul al doilea este format din cuneiformul I (micul cuneiform), cuneiformul II (sau intermediar), cuneiformul III (marele cuneiform) și cuboid. La cal și iepure, există 6 oase tarsiene deoarece cuneiformul I și II se sudează într-un singur os denumit micul cuneiform. Rumegătoarele au 5 oase fiindcă s-au sudat cuboidul și scafoidul formând osul cuboscafoid și cuneiformul
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
aflat în centru; astragalul este osul ce se articulează cu tibia. Rândul al doilea este format din cuneiformul I (micul cuneiform), cuneiformul II (sau intermediar), cuneiformul III (marele cuneiform) și cuboid. La cal și iepure, există 6 oase tarsiene deoarece cuneiformul I și II se sudează într-un singur os denumit micul cuneiform. Rumegătoarele au 5 oase fiindcă s-au sudat cuboidul și scafoidul formând osul cuboscafoid și cuneiformul II cu III formând marele cuneiform. La suine (porc) și carnivore se
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]