106 matches
-
a trezi țiganca din mine, cântece de pe acele meleaguri, zdrăngănind strunele chitarei... Ne privim lung în ochi, iar apoi dansez iar țiganca se trezește, întregu-mi trup se trezește iar Lauth îmi vorbește fără să mai știe ce spune". Seara, în cupeul care o duce spre casă, Catherine se simte "singură, fremătând de aceeași dorință pe care o făcuse să vibreze în inimile tuturor bărbaților aceia". Cea pe care a trebuit s-o trezească în ea însăși pentru a dansa, și care
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în sensul a ceea ce, poate, ar fi vrut să spună poetul, dar aproape sigur n-a spus. „Amurg” în ,,Amurg’’ (Trec burgheze colorate), Bacovia folosește ca epitete cuvintele ,,milionar’’ și ,,miliardar’’. Unul la sfîrșitul primei strofe: ,,Trec burgheze colorate/în cupeuri de cristal- / E o veșnică plimbare,/Vălmășag milionar...’’ Celălalt la sfîrșitul strofei a treia: ,,...Dar notează-n cartea vremii/ Filosoful proletar:/Greve, sînge, nebunie,/ Foame,/ Plînset mondial.../ Pe cînd lasă-amurgul flăcări/ Pe-un final ce se anunță/Pe-un decor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Așadar: „aur”, „mătase”, „cristale”, „oglinzi”, „marmoră”. Acestea sînt prezente, o dată sau de mai multe ori, și în poeziile mai vechi. Iată: „Pantofi de aur, expuși în vitrină” („Pantofii”), „în fotoliu, ostenită, în largi falduri de mătase” („Poemă în oglindă”), „în cupeuri de cristal” („Amurg”), „în oglinda larg-ovală încadrată în argint” („Poemă în oglindă”), „Și pe masa părăsită - albă marmoră sculptată...” (Idem). Lista cuvintelor ce sugerează luxul în opera lui Bacovia e mult mai lungă decît cea pe care am înșirat-o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
imagina decît mergînd pe jos. Un „drumeț”, un „trecător”, un „pieton”. în opera sa nu există imagini cu peisaje văzute de sus, din aer sau de pe mare. Ce a ieșit la „pieptănare”? în poezie, Bacovia vorbește de „autouri”, „cotiugare”, „tramvaie”, „cupeuri de cristal” (echivalentul „faetoanelor de gală” din versurile altora), „aeroplan”, „tren”, „vapor”. în proză - de „biciclete”, „trăsuri”/”trăsuri de plimbare”, „automobile”/”căruțe cu motor” (denumire frecventă în limbajul epocii ante și postbelice), „căruțe”, „care grele”, „brișce”, „camion” și, din nou
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dec�ț fă?? de puterea colonizatoare, nici elită rom�neasc? nu avea nici un sentiment fă?? de ?? r? nime. Iorga remarcă faptul c? , pentru aceast? elit? , Rom�nia nu reprezenta dec�ț c�teva sute de kilometri de drumuri v? zute din confortabilele cupeuri de tren �n drum spre Paris 12. �nainte de secolul al XIX-lea, mul? i dintre ei vorbeau grece? te. Acum o d? duser? pe fran? uze? te. Cultura lor era francez?: au fondat un teatru fran? uzesc la Bucure? ți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dispreț mai mare față de propriul lor popor decît față de puterea colonizatoare, nici elita românească nu avea nici un sentiment față de țărănime. Iorga remarca faptul că, pentru această elită, România nu reprezenta decît cîteva sute de kilometri de drumuri văzute din confortabilele cupeuri de tren în drum spre Paris 12. Înainte de secolul al XIX-lea, mulți dintre ei vorbeau grecește. Acum o dăduseră pe franțuzește. Cultura lor era franceză: au fondat un teatru franțuzesc la București; își trimiteau mesajele diplomatice în franțuzește; și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]