168 matches
-
cârciumi, prăvălii, dulgherii). După 1989, aceste sate (Taula, Onceștii Vechi, Tarnița Veche) se dezvoltă se consolidează și datorită electrificării, îmbunătățirii căilor de acces, reînființării școlii, dezvoltându- se socio-cultural și sanitar. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
printre care confecționarea sitelor, olăritul, morăritul, extracția pietrei sau a sării, confecționarea de obiecte din os, comerțul cu flori, cu cai, sau cu covoare și mătăsuri, zidăria sau tinichigeria. Au existat de asemenea din perioada feudală rromi lăcătuși, spoitori, ciubotari, curelari, bucătari, cârciumari și, desigur, lăutari. O parte importantă a rromilor meștesugari s-au instalat În sate sau chiar În orașe unde au continuat să-și practice meseria constituind categoria vătrașilor (unii chiar au dat toponime unor cartiere urbane, cum ar
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
are „pielea foarte roșie”, „punctată cu pistrui cafenii cât urmele de vărsat”, are „părul cărămiziu, rar și murdar”, iar „din mijlocul feței păroase și roșcovane, nasul coroiat și subțire se ridică brusc, dominator” <endnote id=" (263, p. 169)"/>. Marcu Goldstein, curelarul dintr-un roman al lui Gala Galaction, are și el „nas uscat și Înco voiat” <endnote id="(435, p. 150)"/>. Formula pare să fie preluată de la Calistrat Hogaș, al cărui personaj, crâșmarul Avrum din nordul Moldovei, are „nasul uscat și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unei statistici a evreilor pe profesiuni. Scopul era de „a contracara propaganda antisemită care judecă o populație de aproape 300.000 de oameni după rapacitatea a câțiva cămătari mizerabili, ignorându-se astfel mulți mea de muncitori, ciubotari, croitori, zidari, zugravi, curelari, tinichigii, ca și mizeria neagră a numeroși mici negustori” <endnote id="(612, I, p. 233)"/>. Este și lumea „uliței evreiești” dintr-un stetl nord-moldovenesc (Dorohoi) de la Început de secol XX, așa cum a fost ea descrisă de Ion Călugăru În romanul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În confecționarea și repararea căruțelor și roților, dar și a șeilor, hamurilor și tapițeriei de piele a birjelor. Vezi, de pildă, pe „Moisă Curirario - Moșe Rimer” dintr-un document moldovenesc din 1859 <endnote id="(436, p. 75)"/>, sau pe „Avram curelar ovreiu, ce Îmbracă [= tapițează În piele] caleșcile” dintr-un document muntenesc din 1842 <endnote id="(536, p. 274)"/>, sau pe M. Gürtler, care ținea pe Strada Lipscani din București „cel mai mare magasin de harnașamente militare și civile” (reclamă În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
muntenesc din 1842 <endnote id="(536, p. 274)"/>, sau pe M. Gürtler, care ținea pe Strada Lipscani din București „cel mai mare magasin de harnașamente militare și civile” (reclamă În Amicul progresului român, nr. 4, 1895), sau pe „Marcu Goldstein curelarul”, personaj din romanul lui Gala Galaction Papucii lui Mahmud (1932) <endnote id="(435, p. 150)"/>. În 1914, numai În București erau Înregistrați 27 de „curelari” și 21 de „tapițeri de trăsuri” (În ambele cazuri, meșteri patroni și lucrători) <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
militare și civile” (reclamă În Amicul progresului român, nr. 4, 1895), sau pe „Marcu Goldstein curelarul”, personaj din romanul lui Gala Galaction Papucii lui Mahmud (1932) <endnote id="(435, p. 150)"/>. În 1914, numai În București erau Înregistrați 27 de „curelari” și 21 de „tapițeri de trăsuri” (În ambele cazuri, meșteri patroni și lucrători) <endnote id="(834, p. 115)"/>. Dar sunt atestate informații mult mai vechi : În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, exista la Iași o „mahala a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Agapia, Văratec, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Galata, Vorona le-au fost închinate documentate monografii. A manifestat pasiune și dragoste duhovnicească în reconsiderarea valorilor arhitectonice și înfrumusețarea bisericilor ieșene, din care amintim: Sfântul Nicolae Domnesc, Trei Ierarhi, Golia, Albă, Curelari, Vovidenia, Galata, Frumoasa, Bărboi, Sf. Sava, Ioan Botezătorul, Banu, Mitocul Maicilor, Sf. Haralambie, Buna Vestire, Sf. 40 de Mucenici, Podgoria Copou, Sf. Andrei, Sf. Dimitrie Balș, Sf. Constantin și Elena și Sf. Treime. A susținut opera editorială a Bisericii Ortodoxe
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
putere era mai mare decât a tuturor falnicilor cavaleri din burgurile Împrăștiate ca ciupercile pe culmile muntoase din acest binecuvântat de Dumnezeu ținut, avea o origine foarte umilă. Bunicul lui, numit tot Urs, se trăgea dintr-o familie săracă de curelari. Fiind foarte isteț, Învățase să scrie și să citească de la călugării din mânăstirea de la Sankt Gallen, unde slujise ca rândaș. Cu mare sârguință și zgârcenie puse deoparte toată simbria pe care călugării i-o plăteau În bani de argint și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
asemenea, numărul meseriașilor și al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari, 1 vulcanizator, 1 electrician
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Cameră. Conductori tractori: David Zoler, Lecca Zoler, Alter Solomon; sortatori de piei de miel de rasă caracul la secțiile Hănești și Trestiana: Zisu Calman, Herșcu Chitlaru; fierari: Ungureanu Avram Pohaci, Ciubotaru Șmil, Croitoru Șmil. Meseriași evrei, în special croitori, cizmari, curelari, erau solicitați pentru munca obligatorie, la instituții precum Poliția Dorohoi, Legiunea de jandarmi, Regimentul 29 infanterie. La 19 decembrie 1941, comandantul Cercului de recrutare, lt.col. Emil Săculeanu trimite Poliției Dorohoi, un tabel cu numele a 16 evrei meseriași: croitori și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
aflat dania sau cumpărătura. - Așa-i. Să nu ne depărtăm însă de cumpărăturile făcute de mănăstirea Aron Vodă. - La 15 martie 1691 (7199) Anița, soția lui Stefan zugravul din Iași, vinde mănăstirii Aron Vodă o casă cu loc din mahalaua Curelarilor, lângă Scoala jdovească. - Până aici, cumpărăturile mănăstirii au fost modeste. Înainte de 1 sept. 1705 (7214) Ioanichie, egumenul mănăstirii Aron Vodă, cumpără de la Constantin postelnic „ficiorul Aldii postelicul” o bucată de loc de la Prisăci numită Valea și Rediul Aldii. Acest loc
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
București. 9 și 10 fevruarie. Linda di Chamounix, în Curierul românesc, 1845, nr. 13). O priveliște carnavalescă oferea, la 1848, garda civică a Bucureștilor, alcătuită din exponenți ai stratului de mijloc: „Ce vedeai în frontul acestor companii? Negustori, cavafi, ișlicari, curelari, covaci, plăpumari, cojocari, caretași, dogari, cizmari, bărbieri, fiecare în costumele lor. Frontul era împestrițat de giubele, scurteici scurte, elecuri cu poturi, căciuli, șăpci, spențere, fracuri, surtuce și anterie; era o cadră hazlie. Era frumos să vezi acest front numai cu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
vaci), fiind căutate în țară și chiar în străinătate. P. S. Aurelian constata că vitele cornute ale județului Fălciu erau cele mai frumoase vite din Europa. Diferitele produse provenind din această ramură economică erau prelucrate de următoarele bresle: tăbăcari, blănari, pielari, curelari, cizmari, cojocari, ciubotari, producători de săpun ș.a., bresle organizate înainte de 1790. În Catagrafia din 1831-1832 erau menționați 671 boi, 410 vaci, 393 cai și 4.065 oi. Meșteșugarii s-au așezat în orașe în funcție de breasla din care făceau parte. Și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
osoase, ori cărora le lipsea un membru (inferior, în cazul respectiv), dar care cântau extraordinar, compuneau poezii sau participau la olimpiade. Am auzit de un adolescent care, la abia 16 ani, imediat după război, avea o slujbă de ucenic la curelar și, în paralel, cânta la clarinet pe la nunți, în ciuda faptului că-i lipseau ambele picioare de la jumătatea coapselor. Avea un optimism deosebit acel băiat, la fel ca fetița cu deficiență mintală medie, care nu știa să scrie ori să citească
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
circulau 5 000 de diligențe și poștalioane, la ca- re erau folosiți mai mult de 150 000 de cai; o jumătate de million de oameni trăiau de pe urma acestei afaceri: constructori de diligențe, grăjdari, vizitii, birjari, vânzători de bilete, pielari și curelari etc. Randamentul sistemului transport se baza pe calitatea drumurilor, care erau concesionate unor asociații de oameni de afaceri, interesate de întreținerea lor. Desigur, pentru a-și recupera investițiile au impus „taxa de drum“ (turnpike roads) atât pentru transportatori, cât și
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
40 de ani, cu experiența Lipscanului, oftează cu gândul la vremurile de altădată: „Cu magazine mai mici și mai mari, avea un profil de toată lumea venea în zona comercială a centrului istoric: Lipscani, Gabroveni, Covaci erau renumite pentru magazine. Erau curelari, marochinari, lucrători în metal, florari. S-a terminat cu ei.” Doar cârciumi Centrul vechi al Capitalei a luat viață prin meșteșugari. Acum, au dispărut. Același domn Tănase ne spune unde sunt magazinele de altădată: „Magazinele de pe Lipsani nu au dispărut
Meșteșugul și cârciuma din Centrul Istoric al Capitalei by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/22543_a_23868]
-
fost luate de la animale, potrivite pentru păcătoși și arătau mortalitatea și fragilitatea omului căzut: însă ce înseamnă hainele de piele? Pentru că este lucru extrem nesăbuit și băbesc și nedemn de Dumnezeu a crede că Dumnezeu a făcut haine [... ] ca un curelar [... ] jupuind pieile unor animale [... ] iarăși: a spune că hainele de piele nu sunt altceva decât trupurile este pe de o parte ceva verosimil și putând îmbrățișa un oarecare consimțământ, deși nu este și ceva clar sau adevărat. Căci dacă hainele
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
industrie a țării. De afară ne veneau țesăturile, obiectele de metal, medicamentele, așadar produsele de bază pe care le folosea apoi spițerul, pentru a onora rețeta eliberată de medic. Meseriașii locali acopereau nevoile imediate: un potcovar, un tinichigiu, olari, un curelar, zidari, un brutar, un țesător. Economia agrară era tot una de tip semifeudal. Proprietarul își încredința pământurile unui arendaș, iar acesta îi ceda jumătate din recoltă. Am păstrat vreo douăzeci de fotografii, făcute în 1904 și 1905 de un prieten
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
pe care are tentața să nu-i mai restituie), găsește locuințe în medii extrem de sărace. Locuiește împreună cu doi băieț într-o cameră neîncălzită, mâncând pâine goală când unul dintre cei doi nu-și poate împărț porța lui cu el. Soța curelarului, în casa căruia locuiește, deschide câteodată ușa spre camera băiețlor ca să se mai ducă și la ei puțnă căldură și miros de mâncare de fasole. Momentul acesta, punct-limită, este asociat cu inspirația de a-l vizita pe tânărul redactor al
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
o familie modestă originară din Bourbonnais (localitate care ar aparține în zilele noastre districtului Allier din Franța centrală), cu numele de "de Montcorbier", "Des Logos", sau "Des Loges", ca fiu al unei mame pioasă și analfabetă și al unui tată curelar, de care a rămas orfan din pruncie. Pe mama sa, care i-a cerut să se roage pentru ea, Villon o descrie în „Baladă ce a făcut-o Villon la ruga mamei sale spre a se închina la Maica Domnului
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
S-a născut Ioana Postelnicu, pe numele său adevărat Eugenia Banu, în comuna Poiana Sibiului. Când nu împlinise încă un an, părinții săi, Eva și Constantin Banu, s-au mutat la Sibiu. Aici, tatăl viitoarei scriitoare a devenit starostele breslei curelarilor. 1914 - La vârsta de patru ani, Eugenia a fost dată la grădinița de limbă germană, limbă pe care și-a însușit-o perfect. 1916-1919 - Urmează primele trei clase primare la Closterul Ursulinelor, cu limba de predare maghiară. 1919-1920 - După înfăptuirea
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
r) Necu- lai Damian. Va fi apoi lansată cartea „Portret în gri minor“ de Florin Contrea, prezentată de Mircea Velica, I. Brad și Petre Stoica. Serata se va încheia cu un program artistic susținut de Florica Moț, Livia Ilcău, Eugenia Curelari, Geta Oprea și grupul vocal condus de preotul Ioan Sima Drăgoi. ( S. P.) Prezentare În data de 26 mai, începând cu ora 18, în amfiteatrul A13 al Universității de Vest Timișoara, prof. Mario Michelangelo Stromillo va prezenta teoria sa: Omul
Agenda2006-20-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284966_a_286295]
-
733135 2 - - - - 77. Rotar - caretaș 733112 2 - 3 - 3 78. Decorator produse ceramice și de sticlă 732207 2 - 3 3 - 79. Dogar 733136 2 3**) 3 - 3**) 80. Blanar-confectioner îmbrăcăminte din blană, după comandă 743401 2 - - - 3 81. Argăsitor, vopsitor, curelar 744208 2 - 3 - 3 82. Tapițer 743701 2 3 3 - 3 83. Tapițer în și cânepă 743706 2 3 3 3 3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 84. Prestații Decorator florar 611210 2 3**) 3 3 - 85. pentru Peisagist floricultor 611205 2 3**) 3 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144110_a_145439]
-
a avut drept consecință schimburi de mesaje tot mai frecvente. Primele începuturi de corespondență cunoscute între meșteșugarii din Moldova și cei din orașele transilvănene, datează din secolul al XVlea. Se amintește, scrisoarea din 22 iunie 1472, a unei organizații a curelarilor și tăbăcarilor din Suceava, adresată bistrițenilor, prin care se solicita un atestat pentru o calfă care lucrase mai mulți ani acolo. Apoi, sigiliile de plumb descoperite la Suceava, într-un atelier al unui meșter năsturar de la sfârșitul secolului al XV
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]