6,543 matches
-
Constantin Țoiu Ideea că cei doi gemeni, care nu s-au văzut unul pe altul timp de 21 de ani, printr-un accident al soartei lor, întrecuți deci de timpul calendaristic, de timpul înghețat în curgerea lui la un moment dat prin absența, absența vederii celor doi legați biologic pe viață, de nedespărțit... Acești doi, așadar, sînt siliți, cînd lumea îi reda unul altuia, să accelereze trăirea lor, trecutul lor, absența, ca să intre în fine în timpul
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
sate, cum își schimbă uneori albia, cum se varsă în cele din urmă în Dunăre. În mod similar, cu aceeași lentoare maiestuoasa și, bineînțeles, cu un sentimentalism mult mai sobru, pe masura calității sale de istoric literar, Z. Ornea istorisește curgerea - de la izvoare și până la vărsarea în fluviul culturii române - a unei ideologii din a doua jumătate a secolului trecut. Ca să explice și într-o oarecare măsură să justifice meandrele făcute de junimism, istoricul literar descrie cu claritate, în cunoștință de
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
cât și cel al poeziei vremii sale, un labirint al viziunii spiritului poetic reconstruind lumea an chip enigmatic și "manierist" din substanță abstractă a "gesticulației" eului liric care se descoperă pe șine, se instituie an lume și se salvează din curgerea timpului spre neant prin poezie. Este un mod cu totul nou de a gândi atât poetica epocii, cât și sensul existenței relevate an actul creației și, totodată, o viziune radical nesupusa gândirii oficiale, 11 elegii putând vedea lumină tiparului și
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
a mai făcut ăntr-o asemenea măsură din răspunsurile la spaimă de temporalitate materia absolută a poeziei că Nichita Stănescu. Meșteșugita din materialul rezistent al "necuvintelor", poezia să este o ultimă "arca a lui Noe" menită a-l salva din potopul curgerii vremii, a-l ajuta să evadeze din sorbul timpului prin care, supuși vidului cosmic, ne pierdem substanță, sinele, eul. Căzut an durată, el face experiență neantului existențial. Spaimă este atat de adâncă și rădăcinile ei atât de vechi, ăncât scriitura
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
Dan Croitoru Cartea cuceririlor stă sub efigia baroca a șarpelui care-și musca coadă, simbol al eternului început, al unei curgeri neîntrerupte, a ceea ce grecii denumeau "katastrophe". Strict delimitate cronologic, personajele sunt proiectate în afara timpului care a devenit un continuum. Realitatea, reimaginată în termenii realismului magic, recursul la mitologie și folclor, tehnicile parabolei și ale parodiei îl apropie pe Cornel Ivanciuc
începutul si sfârsitul by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17550_a_18875]
-
în epocile istorice, în sistemele sociale, ca și în existența indivizilor. Pozitivul și negativul, favorabilul și contrariul acestuia, norocul și ghinionul se succed sau coexistă, într-o înlănțuire greu, dacă nu imposibil de evitat, în întreaga structură a societății, în curgerea generațiilor, în rostogolirea veacurilor, după cum și în însăși ciclicitatea naturii. Privind lucrurile în această lumină, stilul pamfletar-trivial în care este creionat în continuare portretul fostului regim comunist, îngropat în țările est-europene, se dovedește nu numai caduc, ci lipsit de valoare
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
mizeria viselor, ție (2006), Balade și flori de câmp (2008) și Cules târziu (2014). Poezia lui Václav Danek atrage atenția printr-o încărcătură intelectuală deosebită care își găsește drumul către cititor fie prin formele fixe ale versului clasic, fie prin curgerea lină a celui liber. Dacă primele volume combină vechi peisaje pragheze cu dramatismul iubirii imposibile, în ultimele trei (și în special în Cules târziu) autorul preferă evadarea (sau refugiul) în jocul poetic-intelectual în aparență gratuit, eliberat (sau poate spoliat) de
Poeți cehi în românește by Mircea Dan Duță () [Corola-journal/Journalistic/2511_a_3836]
-
la fel de patetic - precum o lespede funerară, cu niște nume și o inscripție semnificativă, în fața căreia alte ființe, alți bărbați și alte femei din timpurile ce vor veni, triști și meditativi ca el, și din motive asemănătoare, își vor opri vertiginoasa curgere a zilelor și vor simți și ei, fie și numai pentru câteva clipe, iluzia eternității. Georgina, a șoptit, mângâind grilajul ruginit și contemplând magnolia, ca și cum printre ruinele grădinii părăsite spiritul ei s-ar putea înființa și chiar și trupul ei
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
pustie. Bătrânul Constantinidis îi cușca porumbeilor nu era nimic cu care ar fi putut să-și deschidea ușa, o lua în brațe și ofta, mângâind-o. potolească foamea. Ferită parcă din calea lor, într-un Mâinile lui erau ca o curgere liniștită și dureroasă, colț al terasei, erau o farfurie cu apă și câteva boabe unduindu-se pe spinarea sârmoasă. de grâu amestecate cu firimituri de pâine. O înțelegea și încerca tot el s-o potolească. Între Neîncrezător mai întâi, porumbelul
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
potolește. Dacă vâslașului i se aprind oasele ca ochii bestiilor în pădure, o pasăre îi ciugulește lumina de calcar a oaselor și planează în altă boltă. Dacă pasărea devine aer, bolta se topește și munții se resorb între pliurile unei curgeri lente iar gândul cade în gând. Dacă apoi curgerea se evaporă, suflul devine ardere, dacă arderea se trezește, atomul fierbe și cerul lui se revarsă în noi, adormiți în paturi de fier. Dacă noi ne trezim, vedem cum ochiul se
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
bestiilor în pădure, o pasăre îi ciugulește lumina de calcar a oaselor și planează în altă boltă. Dacă pasărea devine aer, bolta se topește și munții se resorb între pliurile unei curgeri lente iar gândul cade în gând. Dacă apoi curgerea se evaporă, suflul devine ardere, dacă arderea se trezește, atomul fierbe și cerul lui se revarsă în noi, adormiți în paturi de fier. Dacă noi ne trezim, vedem cum ochiul se deschide, pleoapa se înlătură, vederea se crapă și cădem
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
egal în istoria modernă a omenirii. D.P. însă preferă să „filozofeze” scriind: „Pozitivul și negativul, favorabilul, contrariul acestuia, norocul și ghinionul se succed sau coexistă, într-o înlănțuire greu, dacă nu imposibil de evitat, în întreaga structură a societății în curgerea generațiilor, în rostogolirea veacurilor după cum și în ciclicitatea naturii.” În articol, urmează o lungă și confuză încercare de „periodizare” a perioadei comuniste din România, care în opinia autorului cuprinde două mari faze: - prima - cea a „comunismului rău” până în anul 1965
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
ar putea spune, cu adevărat, ce-a fost! Cam așa mi s-a întâmplat și când am cunoscut scrierile doamnei Madeleine Davidson. Am fost cucerit din prima clipă nu numai de un stil literar elegant și cult, nu numai de curgerea melodioasă a narațiunii sau de faptul că îți devine atât de intimă încât ai cumva senzația că tu, cititorul, ești cel care ai pus în pagină acele rânduri. Nu, am fost de la început captivat și de modul în care M.D.
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
cu lumea. Ea concepe totul ca "posibil", în afara timpului. Ea oferă o misterioasă posibilitate de a coexista cu realitatea nemijlocită a lumii, se dilată și o cuprinde dinăuntru. Creează un prea plin de sentiment și imagini, o altă lume, înlocuiește curgerea timpului viu cu repetarea aceluiași timp fictiv înzestrat cu un ritm constant. Fictivul modelează și normează cu facilitate o lume paralelă, sursă nesfîrșită de iluzie și dezamăgire. Prezență și absență Gîndirea fictivă este desigur mereu prezentă, după cum spuneam - prin repetiție
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
adopți cu programul lor care de fapt a apărut și ți s-a destinat adică te-a cuprins și te-a integrat. Altfel nu ești în nici un fel, nicăieri și nici cuvinte nu sunt să le descrie. Ești cuprins în curgerea lor de către toate apele, dar numai pe partea care ți se cuvine pe acest imens cîmp irigat. Ele vin din același loc și umplu șanțurile deschise în fața lor și uneori se revarsă peste ele. Poate așa mi-aș putea reprezenta
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
fost frumos, să se împotrivească uitării atotdizolvante. El nu este niciodată sarcastic sau vindicativ, nu urmărește să-și îmbunătățească propria imagine în defavoarea imaginii altora. Vrea parcă să-i îmbrățișeze pe oamenii minunați cunoscuți în tinerețe și să-i salveze din curgerea timpului. Multe dintre evocări sunt antologice. Iată, ca ilustrare, relatarea ultimei întâlniri cu Nicolae Velea: " Ultima întâlnire cu Velea, de care îmi amintesc, am avut-o, cred, în toamna lui 1986. Coborând din autobuz la Casa Scânteii, l-am ajuns
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
care se emancipează deseori radical față de narațiunea în sine, iar traducătoarea Tudora Șandru Mehedinți a săvîrșit un mic miracol redescoperind această extraordinară expresivitate în limba română. Există puține cărți care te obligă să reflectezi la farmecul unei limbi, la simpla curgere a cuvintelor, la un adevărat fior al vorbirii, cu toate că ele nu au fost scrise de la bun început în acea limbă. Aceasta este una dintre aceste cărți, iar meritul îi aparține în întregime traducătoarei. Desăvîrșirea stilistică a scrisului lui Marquez poate
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
printre degetele mele/ Culoarea lui/ stridentă/ mi-a colorat unghiile/ Am adormit cu mîna/ pe rana ta/ Cînd m-am trezit/ și te-am întrebat/ "te doare?"/ deja muriseși" (Sîngele tău). În prelingerea sîngelui tău din acest admirabil text e "curgerea" poemului însuși, facerea lui, rostogolirea literelor, sintagmelor, versurilor, pînă la forma - și culoarea! - finale; odată mai mult, se confirmă trecerea de la estetica celui-ce-scrie-trăind (specifică generației '80) spre estetica celui-ce-trăiește-scriind (care pare a fi una dintre "flamurile" acestei noi promoții literare
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
A intuit și a descoperit modalități specifice limbajelor muzicii noastre tradiționale, modalități pe care le-a consfințit în arsenalul mijloacelor componistice ale secolului. Atins de aripa geniului, a rodit atât pe tărâm muzical interpretativ cât și componistic. Tonul viorii sale, curgerea arcușului său, se dovedeau a fi prelungiri ale unei spiritualități afunde, aidoma unei glăsuiri înțelepte veche de când lumea. Cunoscut în timpul vieții sale în primul rând în calitate de violonist, de dirijor, ulterior, în deceniile din urmă, opera sa componistică iese la iveală
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
pierdute și a timpului devorator care înseamnă moarte, cititorul va avea singur prilejul să constate. Vom adăuga doar că erudiția într-un asemenea domeniu capată o aură halucinatorie, de scriere borgesiană, iar elogiul nisiparniței (ca semn iconic nu doar al curgerii, ci al dualității temporale timp liniar/timp ciclic, și psihologice, amintire/ speranță) devine o pledoarie indirectă pentru revrăjirea lumii. Acestea sunt doar cîteva aspecte ale strălucitului eseu al lui Ernst Jünger; de fapt, ar mai trebui scanate ilustrațiile (gravuri de
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
antisemit e cretin" ș.a. Pr. prof. Buga "înfierează" fără reținere "putreziciunile" din trupul Bisericii Orotodxe (ipocrizia, parvenitismul, abuzurile, grandomania etc.) conștientizând că, fără o schimbare majoră, Biserica nu va mai însemna în scurt timp nimic: "Recolta celor două milenii de curgere a fluviului creștin se alcătuiește azi din mii de ierarhi profesioniști, din sute de mii de preoți funcționari, din câteva zeci de mii de profesori, învățători, specialiști etc. în ale teologiei, din aproape două miliarde de așa-ziși creștini pe
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
vieții și ale morții. Fiecare secol va descoperi - în "Hamlet" - mai mult decît ar fi dorit să afle sau mai puțin decît s-ar fi cuvenit să deslușească. Există, indubitabil, o dramaturgie a catharsisului, mai cu seamă într-o asemenea curgere continuă a timpului, cu zile și nopți prăfuite stelar în spațiul armonios, ori dizarmonic, al segmentului temporal categorisit drept ore astrale... Patru sute de ani se îmbulzesc, aglomerînd scena shakespeariană. - "O ticăloșie... un omor ascuns... un prolog ori stihuri gravate într-
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
său aflat în plină desfășurare. Farmecul cărții lui nu respectă convențiile memorialisticii cu care sîntem obișnuiți, și care în definitiv își are rădăcinile - ca formulă psihologică măcar - în proustianism. Amintirile lui Warren nu urmează abruptul flux al conștiinței, ci au curgerea lină a realismului narativ. Căci, titlul ne averizează, devenim ceea ce sîntem. Wellek e un personaj absent din carte, dar sînt prezenți alți protagoniști, în egală măsură interesanți. Mai întîi de toate, Irving Babbitt, care în deceniul al treilea al secolului
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
reabilita principiul acvatic, enunțând încă din titlu " expediție spre izvoare, spre originalitate", metafora cardinală fiind aici izvorul, "metafora extatică a poeziei pillatiene", definitorie pentru o "mitologie regresivă", ce asimilează, pe de altă parte, tradiția cu copilăria și face ca temele curgerii să devină dominante (față de "metafora concurentă" a casei). Și aici, criticul distinge cu finețe între stratul programatic al versurilor, care angajează uneori chiar motivul apei, și nivelul de adâncime al imaginarului, notând: "Apa reveriei, acordată cu eternitatea, e antagonizată de
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
de interpret. S-ar putea observa însă și că, în competiția dintre acvatic și teluric Pillat atinge, cel puțin în Pe Argeș în sus, și câteva momente majore sub raport valoric în care se realizează un deplin echilibru între imaginarul curgerii și cel al statorniciei, cum se întâmplă în certa capodoperă Aci sosi pe vremuri, unde, de exemplu, metafora telurică a drumului e sugestivă în egală măsură pentru sentimentul trecerii, al curgerii (ca și acvatice), dar și pentru cel al stabilității
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]