128 matches
-
2 Portărești și a Grădiniței nr. 3 Curmătura. Printre investițiile cu probleme făcute de Primăria Giurgița se numără patru porți pentru terenul de fotbal, achiziționate cu 20.000 de lei bucata, dar și un WC din scândură al Grădiniței din Curmătura, care a costat... 90.000 de lei. Cei doi sunt încă în arest, după ce, pe 20 octombrie, Judecătoria Segarcea a hotărât menținerea arestării preventive. Ulterior, pe 31 octombrie, Tribunalul Dolj a respins recursul făcut de avocații celor doi inculpați. Următorul
Primarul doljean din Cârna a fost eliberat, cel din Giurgiţa nu () [Corola-journal/Journalistic/24442_a_25767]
-
conștiința i-a obligat să treacă în rândurile Puterii. Tonicele întâlniri ale dlui Iliescu cu amnezicii celei de a treia vârste, sorcovindu-l din brațe reumatice le vor răspunde imagini ale dlui Corneliu Vadim Tudor, fugărit de dulăi înspumați, la curmătura străzii doctor Butoianu. Imaginile spitalelor în paragină și ale farmaciilor cu gratii și inscripția: „nu ținem medicamente", vor alterna cu mirifice peisaje smălțuite cu vilișoare de câte douăzeci și patru de încăperi, ale polițiștilor ce ne apără de borfași, ale judecătorilor ce
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
va dărâma bineînțeles casa, clădindu-și alta pe locul ce-l avea nu departe de școală; pe locul mare din fața bisericii va ridica un cazinou și un otel, plantând un parc de brazi de jur-împrejur, până în fund de tot, la �curmătura dealului"... Vedea mare, modern... Va avea nevoie, firește, de bani; vor contribui toți ginerii și feciorii lui; vor apela și la cooperativă, și la federală, și la o bancă agrară, și la vreo bancă din București; avea nevoie de concursul
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Emil Fomino, dr. Ioan Giurculescu, dr. Ludovic Györffy, dr. Nicolae Ivan, Nicolae Jitaru, Mihai Sarbu, Aristide Stavros, ș.a. discuta nevoia legiferării operațiunilor de salvare. Picătură care a umplut paharul a fost tragică avalanșă din 14 Februarie 1964 la vest de Curmătura Strunga/Bucegi în care și-au pierdut viața doi tineri. O echipă de salvare înființată ad-hoc (cu alpiniști din București, Zărnești, Râșnov) a reușit să recupereze cadavrele după 5 zile de la accident. Ineficacitatea acestei acțiuni precum și nenumăratele accidente montane survenite
Salvamont () [Corola-website/Science/329823_a_331152]
-
veac prezintă, pe rând, Tâmpa cu și fără ele). Turnul Cuțitarilor, aflat în dreptul "Bastionului Țesătorilor", avea vederea deschisă înspre Șchei. Astăzi nu a mai rămas nici o urmă din acesta. Turnul Cizmarilor, situat mai sus de "Bastionul Postăvarilor", domina Blumăna și Curmătura (zona dintre Tâmpa și Dealul Melcilor). În zilele noastre se mai pot observa platforma pe care se afla precum și o bună parte din baza zidului de legătură ce străbătea muntele. Pe harta întocmită de "Giovanni Morando Visconti" în 1699, deasupra
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
spus, fără să mă lămurească: „Se mai întâmplă și așa ceva”. Citesc amintirile lui Deliu despre prietenii lui cerchiști. Scrie: „...nicăieri nu poți cunoaște mai bine un om decât într-o tură pe munte”. Într-adevăr. Coboram, în Piatra Craiului, de la Curmătura, pe un abrupt cu lanțuri mai mult lipsă. Eram cel mai de jos când l-am auzit pe Deliu: „Atenție! Vine piatra” Am întors capul, aerolitul m-a pocnit drept în frunte, așa că am putut răspunde: „A ajuns!” Dau peste
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2656_a_3981]
-
și 11 septembrie 2005, în județul Sibiu se va desfășura cea de-a II-a a ediție a Festivalului Brânzei și Țuicii. Și întrucât în fiecare an manifestarea este găzduită de o comunitate diferită, anul acesta localitatea gazdă va fi Curmătura, situată aproape de Rășinari, la 20 de kilometri sud-vest de Sibiu. Organizatori sunt: Consiliul Județean Sibiu, Primăria Rășinari, Asociația Turismului Sibian, Fundația Comunitară, Asociația Turismului Rural din Transilvania și USAID/EDS. Festivalul începe în fiecare zi la prânz, vizitatorii putându-se
Agenda2005-37-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284193_a_285522]
-
din primul război mondial, construit după proiectele arh. D. Ionescu-Berechet, între 1927-1935. (Un ecou literar al luptelor care s-au purtat pe culoarul Rucăr-Bran îl regăsim în romanul lui Camil Petrescu „Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război“.) Din curmătura Mateiașului, de unde se deschide o priveliște unică asupra Văii Dâmbovița și a Munților Leaota (2 134 m), șoseaua coboară în Dragoslavele, localitate în care ne oprim pentru a vizita monumentul de piatră construit de Matei Basarab și biserica domnitorului Grigore
Agenda2004-23-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282514_a_283843]
-
piatră construit de Matei Basarab și biserica domnitorului Grigore Ghica, ctitorită la 1661. După încă 6 km, ajungem în Rucărul (650-780 m altitudine), comună întinsă pe 284,5 kmp într-o depresiune, din care se ridică măguri, culmi prelungi și curmături înalte (1 022-1 434 m), ocupând cea mai mare suprafață a culoarului către Bran. Imaginea încătușării tectonice a munților din preajmă l-a inspirat pe elevul Dan Barbilian, poetul Ion Barbu de mai târziu, care și-a petrecut la Rucăr
Agenda2004-23-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282514_a_283843]
-
din Bulgaria cu pașaport, ca să facă grădinărie. Cauza scăderii numărului de grădinari hușeni aici, nu este atât lipsa locului de cultură, cât depărtarea piețelor de desfacere. Bă. Altă ramură, ceva mai redusă ca număr, (30-40%), apucă spre apus, trecând peste curmătura Dobrinei, spre valea Lohanului, Crasnei și Bârladului. Dintre aceștia, o grupă, de la gura Crasnei, o ia în spre Sud, până la orașul Bârlad și mai jos chiar. Alta, ceva mai mare, se întinde în sus, pe valea Bârladului, spre orașul Vaslui
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în condiții deosebit de grele. Aceasta cu atât mai mult cu cât târgul Huși din apropiere era loc de popas pentru diverse armate și solii turcești ce călătoreau pe valea Prutului ori se abăteau din drumul de pe valea Bârladului, trecând peste curmătura de la Dobrina și îndreptându-se spre drumul de pe Prut. Cu toate acestea, nici pericolul turcesc, nici desele incursiuni prădalnice ale tătarilor din Bugeac și nici conflictele cu proprietatea bisericească sau moșierească ce au existat în această lungă perioadă de timp
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pot căpăta caracterul anumit la care cugeta el. Spre mirarea lui, cu două zile în urmă, Culi Ursake descoperise altceva decât de obicei în pădurea ce-o avea sub priveghere: descoperise adică ceva încurcat și bizar, din alt domeniu. În curmătura în fața pătulului, fusese pregătit pentru urs, la sfârșitul toamnei, un leș de cal bătrân, cumpărat de la o stână de sus. „Domnii“ de la Sibiu trebuiau să vie să stea în pândă câteva nopți, așteptând ursul, ca să-l puște. Dar abătându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ca altădată și deosebit de atent la toate ale pădurii. Au pornit la deal pe o vreme lină, fără susur devânt. Era jilavă umbra brădetului; în poieni se împânzea aur rece de soare. La ceasurile cinci, au fost dincolo de pătul, în curmătură. De la locul unde s-au așezat, se deschidea lumina în fund; de-acolo poiana ocolea larg într-o parte și-n alta. În față - ascunzându-i trupul nalt - vânătorul avea un prag de stâncă, pe care își rezemase carabina cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
acele plimbări, atunci vine el aici. Paznicul a stăruit, fără să înțeleagă nici el de ce: — Mai stăm puțin, domnule doctor. Numaidecât trebuie să stăm. Lumina din fund începea să se umbrească și din acea umbră prinse a se despleti cătră curmătură o ceață subțire. Îndată ce se așeză pâcla aceea de toamnă, schimbând înfățișările dintru început ale priveliștii, paznicul deveni neliniștit. Prindea să se amestece funingine în pâclă, când el se sprijini în coate și înălță fruntea. Mormăi ceva. Ce este? a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cum nu s-a mai pomenit niciodată să râncheze un cal; pe urmă o fugă prin vreascuri; pe urmă poiana s-a închis în tăcere. Și s-a întunecat de înserare negura. Au stat neclintiți, cu urechea întoarsă cătră fundul curmăturii. Nu era de bănuit vreo altă mișcare. Părea că s-a săpat în preajma lor o groapă a tăcerii. Au așteptat așa vreme îndelungată; poate un ceas. Vânătorul clujan s-a mișcat. I-a șoptit îndată Nicula Ursake: Mă rog frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Era neliniște în paznic; glasul dintrodată îi răgușise. — Atunci cum facem, Ursake? Cred că ne retragem. Și eu aș spune tot așa, domnule doctor. Mai ales că aș cerceta grajdul și s-ar vedea numaidecât ce-a fost. Au părăsit curmătura cu luare-aminte; au lăsat în urma lor ca o poartă închisă. Începea să se molipsească de neliniște și vânătorul. După ce au urcat culmea și au prins a coborî spre casă, domnul Ionaș Popa a deschis lampa electrică. Aici, în Prelunci, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Apoi începu a se prevedea bruma, în poiana din față. Culi ofta, din vreme în vreme; totuși, văzând pe Vidra liniștită, avea nădejde că nu vor da peste năcaz. Acelei cățelușe îi veneau de departe, în nări, toate înștiințările. Iar curmătura fiind aproape, numai sub hochstand, orice ar fi fost acolo ea trebuia să știe. Așa ar trebui să cunoască oamenii toate, cum le cunoaște acest animal, se gândea Culi - căci vorba de mai nainte, „năcaz“, exprima pentru el ceva cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Bâjbâiră, o vreme, peste găurile de șobolani ale picamerelor, pe sub benele suprasaturate cu beton ale macaralelor, picurând în jurul lor cu insistența unei ninsori de fulgi metalici și monstroși. Și dibuiră, într-o râpă peste care artificierii erau pregătiți să reverse curmăturile unui deal, plaja miraculoasă pe care, odinioară, descântatul pârâiaș Bucureștioara se vărsa cu vreo 150 de ani în urmă, 104 DANIEL BĂNULESCU precum un șuvoi de curent electric, delicat și constant, în cămările de apă ale petrecărețului râu Dâmbovița. Pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sau de omătul topit, caută să sară pragurile ce li se pun în drum. Le taie în adânc, ca și cu un fierăstrău, bucuroase că și-au făcut loc, nu mai adăstează ca să-l lărgească. Curg între păreți înalți, goi, curmături înguste în inima munților.” (Ion Simionescu) Munții, frumoșii munți În munți Octavian Goga (fragment) Voi, munților mândri, moșnegi cununați Cu stelele bolții albastre, În leagănul vostru de codri și stânci Dorm toate poveștile noastre. Alături de șoimii cu ochii aprinși, Din
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
București, str. Gramont 36 6741. Roșu David, 6 apartamente, București, str. Traian 12 6742. Romașcan Florica, 4 apartamente, București, str. Chindia 14, Curtea de Argeș, Bd. Carol 6743. Roceric Ioan, 4 apartamente, București, str. Munții Tatra 3, str. București 89, Brașov, str. Curmătura 16 6744. Roler Gheorghe și Ecaterina, 3 apartamente, București, str. Dr. Turnescu 8 6745. Romascu Gheorghe, 3 apartamente, București, bd. Banu Mantă 59 6746. Raicoviceanu V., 3 apartamente, București, str. A. Popov 43 6747. Ranta Clară, 2 apartamente, București, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
IX. Bolile creierului și ale sistemului nervos Cefalalgie: durere de cap. Congestie. Insolație: soare sec. Sincopă: leșin Vertigo: amețeală. Isterie: istericale, lipitură, zburător. Eclampsie: apucat, apucătură. Singultus: sughiț Nevralgie: luat de vânt. Insomnie: nedormire, muma pădurii, plânsori (la copii). Lumbago: curmătură, dureri de șale, dureri de mijloc. Apoplexie. Hemiplegie: dambla, săgetătură. Paraplegie: ologeală, damblageală. Paralizie: slăbănogie. Alienație mentală: nebunie, nebuneală. Epilepsie: boala copiilor, boală rea, boală sfântă, bau cel rău (Maramureș), aboală, stropșală, stropșitură, năbădăi, poceală, , ceas rău, călcătură, ducă-se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
islaz pentru vite. Dintre cele două unghiuri de jos ale poienei se Întind tot spre sud, două dealuri: unul, din unghiul dinspre răsărit, care se numește, Dealul Radovanului, se Întinde cu o mică deviere tot spre răsărit, la locul numit „ curmătura ” pînă la șoseaua Motru-Baia de Aramă, terminîndu-se cu un cap, sprijinit spre șosea cu denumirea de „ Cuca ”. Între primul deal și dealul Radovanului se Întinde pînă la șosea, valea Cerveniei, cea mai fertilă vale a satului; din celălalt unghi al
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
această zbuciumată parte a României. Atât centrul de comună, cât și satele componente sunt localități vechi cu o bogată istorie: Ciurea (menționată în documente în anul 1654), Hlincea (1608), Dumbrava (1891), Lunca Cetățuii (1846), Piciorul Lupului (1820), Slobozia (1721) și Curmătura (1772); 5. existența unei suprafețe considerabile ocupată cu păduri care pe total se ridică la peste 1416 ha, ceea ce reprezintă o pondere de 29,7% din totalul suprafeței comunei. Constituită în principal din arbori de esență tare (stejar, fag, frasin
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
un microclimat aparte perceput în mod plăcut de turiști, inclusiv prin prezența fructelor de pădure, a ciupercilor, a florei și a faunei specifice etc. De specificat faptul că pădurea se plasează mai mult în sud, în zona satelor Slobozia și Curmătura făcând parte din marele trup de pădure ce se întinde de la Repedea (Iași) - Bârnova - Grajduri - Mogoșești (Iași) - Mădârjac - Sinești - Ghidean - Roman; 6. prezența unor râuri (Frumoasa la nord, afluent al Nicolinei și Poiana Lungă la sud afluent al Dobrovățului) și
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
IV sat Călugărei, comuna Orodel Reabilitare 100 1262 29 Liceul "Adrian Păunescu" com. Bârca Reabilitare 200 1263 30 Grădinița com. Scăești Reabilitare 100 1264 31 Grădinița nr. 2 sat Portărești, com. Giurgița Reabilitare 247 1265 32 Grădinița nr. 3 sat Curmătura, com. Giurgița Reabilitare 249 1266 33 Școala Generală nr. 1 com. Moțăței Reabilitare 233 1267 34 Școala cls. I-IV com. Maglavit Reabilitare 236 1268 35 Școala Generală nr. 1 mun. Băilești Reabilitare 184 1269 36 Școala Generală nr. 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]