179 matches
-
în suflet, ce va veni când agenții noii creații vor merge în satele noastre să ridice noile impozite asupra succesiunii, asupra veniturilor, asupra profiturilor exploatațiilor agricole. Cerul să-mi dezmintă presentimentele, dar văd aici încă un rol de jucat pentru curtezanii popularității. Citiți ultimul Manifest al Montagnarzilor 6, cel pe care l-au emis în privința alegerilor prezidențiale. Este puțin cam lung, dar, la sfârșit, se rezumă în două cuvinte: Statul trebuie să dea mult cetățenilor și să le ia puțin. Întotdeauna
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
armata libertății". Vedeți că mâna blândă a statului care dă și împarte va fi foarte ocupată sub guvernul Montagnarzilor. Credeți, poate, că la fel de ocupată va fi și mâna aspră, această mână care penetrează și scotocește în buzunarele noastre? Deschideți ochii! Curtezanii popularitații nu și-ar cunoaște meseria dacă nu ar avea arta, arătând mâna blândă, de a ascunde mâna aspră. Domnia lor va fi cu siguranță jubileul contribuabilului. Impozitul spun ei trebuie să atingă superfluul și nu necesarul. Nu vor fi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cade victimă comportamentului absurd al omului. Un june face curte unei tinere doamne și o vizitează adesea sub pretextul admirației față de cățelușa ei albă, Rozica, pe care o îmbie cu bomboane. Cățelușa îl îndrăgește, ca și stăpâna, mai mult pe curtezan decât pe stăpânul și soțul legitim. Acesta, gelos, neputându-se răzbuna pe nevastă, alege soluția odioasă a otrăvirii Rozicăi. Victimă la fel de inocentă, provocând reflecții melancolice poetului Lucian Blaga, este Câinele din Pompei, surprins de valul de lavă. În schimb, poetul
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
vreme. În tren se mănâncă, se doarme, se pălăvrăgește enorm, spre disperarea lui G. Călinescu. În tren se seduc tinere fete, ca în Cartea nunții a aceluiași. Ori numai se flirtează, ca într-o povestire a lui Topârceanu în care curtezanul e descurajat de o damă abilă cu pretextul că ea ar avea o operație deschisă. Tot Topârceanu descrie Acceleratul într-o poezie în care acesta apare destul de vertiginos. În tren se joacă și cărți, la Ionel Teodoreanu, sau se discută
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de a fi admirat”, spune lexicografa María Moliner. Ea duce la un comportament exagerat, pentru că are la bază o răsturnare greșită a ierarhiei contextelor. Imaginea publică e mai importantă decât cea reală. Cronicile spun că, atunci când erau Îndepărtați de la curte, curtezanii monarhilor absoluți mureau de melancolie. În realitate, mureau din cauza orgoliului rănit. Nevoia de titluri și demnități oferă un spectacol caraghios. Să privești cum se ridică soarele deasupra orizontului e Înduioșător, dar să asiști la deșteptarea Regelui Soare, la palatul Versailles
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Mă latră când pășesc șontâc pe drum; Da, eu, În piuitul slab al păcii, Nu jindui să-mi petrec răgazul altfel Decât privindu-mi umbra lungă-n soare Și cugetând la strâmbăciunea mea. Deci, cum nu pot să fiu nici curtezan, Nici să mă-mbii la galeșe taifasuri, Mi-am pus În gând să fiu un ticălos, Urând huzurul zilelor de azi. Urzeli am Înnodat, prepusuri grele, Prin bete profeții, scorneli și vise, Pe rege și pe Clarence, frații mei, La
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
unui grup de 151 de persoane să citească unul sau altul dintre aceste două texte. Fetele au primit aceleași scenarii, în care era modificat doar sexul partenerului; în cazul lor, acesta era un bărbat. O dată cu textul, participanții primeau și fotografia curtezanului sau curtezanei. Era vorba fie de o persoană foarte, foarte frumoasă, fie de una absolut banală. Exista de asemenea o mică descriere a acesteia. Subiecții puteau afla că era fie cineva cu o mare capacitate de dominare (tânăr profesor la
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
e de fapt laitmotivul lucrării. E un fapt evident că "boala ce marchează uneori sau chiar adesea limitele puterii unui șef de stat, acesta, ca inconștient în fața propriului rău, nu vrea sau nu admite realitatea; e drept că medicii (prea curtezani) se însărcinează a-i spune exact ceea ce el vrea să audă și contribuie în mod nefericit la precipitarea lui în anumite peripeții care pot costa scump o colectivitate" (p. 9). Este enunțul-cheie al acestei cărți, în care Pierre Rentchnick a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mari sacrificii intelectuale? Într-un articol pe care l-a publicat în Internet referitor la Cioran, pe care îl numește "iubitor al haosului", Rattia se întreabă: "Cum să-l caracterizezi pe un gânditor care se autodefinește estet al disperării sau curtezan al vidului sau un nefericit prin decret divin sau gropar cu luciu de metafizica sau un mort născut cu clarviziune?"58. Oricum, pentru Cioran, "tragedia omului este de a nu putea trăi în viață, ci numai dincoace sau dincolo"; de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
din perspectiva a două mituri recognoscibile în opera lui Eminescu. Primul este mitul lui Narcis, prezent în Scrisoarea I ("Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr") și în Călin (File din poveste). Tipologic, el este inițial veleitarul, curtezanul din Scrisoarea II, care parvine pe scară socială cu ajutorul femeilor influente: "Capul acesta este un cap care se privește toată ziua în oglindă, găteala dumitale dovedește ce subțire îți socotești persoana și cât de mândru ești de locul care ți
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
nu se poate spune că este insolit 252, dar operant și în Luceafărul mitul lui Pygmalion. Cellino recunoaște în rivalul său o natură superioară și acceptă fără rezerve să îi devină discipol, este dispus să își schimbe condiția umilă, de curtezan, pentru a se converti la valorile eroismului, moralității și iubirii courtoise întruchipate de acest autentic cavaler, care este Pietro Gralla. Exact ca în Luceafărul, și păstrând proporțiile, Cellino constată o profundă transfigurare a Altei în urma căsătoriei cu Gralla. Personalitatea copleșitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
-i examinăm pe admiratorii lui Michèle de Burne, care se adună în mezaninul ei rafinat, din strada Generalului Foy, după Saint-Augustin. Aici defilează cremă societății franceze: Maltry, filosoful; Lamarthe, scriitorul; Predole, sculptorul; Massival, muzicianul numeroși artiști reduși la rolul de curtezani, care substituie cultul frumosului în folosul acestui Idol. Nici André Mariolle nu va putea rezista forței sale de atracție: retras la Fontenbleau cu servitoarea Elisabeth pentru a da uitării suferință, el revine repede în capitală. Preocuparea ei este de a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
spectacolul social, dar aceste roluri pot fi inversate. Dacă prințesele "jouent à la fille legère", atunci tinerele "jouent à la reine". În momentul în care Alteța să vizitează lojă lui Nana, teatrul se transformă într-o curte și actorii, în curtezani. Pe acest fundal, multiplicarea rolurilor sociale feminine devine explicabila: "Beaucoup de courtisanes étaient nées pour être des honnêtes femmes, dit-on; et beaucoup de femmes dites honnêtes pour être courtisanes" [Maupassant, Yveline Samoris, în La parure, p.309]. Paradoxul este că
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de marchiză, distanțele culturale sunt dizolvate pentru a pune în valoare estetica fiecărui costum. "Marchizele se atingeau în treacăt de rumenele noastre țărăncuțe, zâmbind prințeselor venețiene sau plângând soarta cadânelor, atât de oropsite pe vremuri, când nu le puteau zări curtezanii celui de-al doilea imperiu"192. Artur Garguromin Verona realiza cu ocazia primei expoziții a Tinerimii artistice un portret ale prințesei Maria ca împărăteasă bizantină, iar o serie întreagă de fotografii în aceeași ținută regală de împărăteasă bizantină evocă puternica
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Serviciile de Informații și în armată... Ideologi, dar foarte pragmatici, acești oameni vor ști să se adapteze, să recite lecțiile de democrație și economie de piață, să-și schimbe limbajul de lemn. Ceaușescu a îmbătrânit și nu mai sesizează minciunile curtezanilor săi. Trăiește într-o lume care se prăbușește fără să-și dea seama. Întrebări... O întrebare rămasă fără răspuns este următoarea: la ce dată exact aceste persoane din anturajul lui Ceaușescu și-au schimbat poziția, nemaifiindu-i fidele, pentru a
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
vedeau cupeuri luxoase care tăiau majestuos aerul prăfuit sau își sfârșeau drumul impetuos în vreo gaură prea mare a cărei adâncime fusese mascată de ape43. Iar la "Șosea", toaletele fine măturau colbul subțire, stârnindu-l apoi în ochii galeși ai curtezanilor și curtezanelor Bucureștilor, căci, era știut aflase și Le Cler într-unul din saloanele capitalei, chiar de la începutul sejurului său în Principate că în orașul de pe malurile Dâmboviței tot timpul "se face dragoste sau se vorbește despre asta"44. Clasele
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cu toate naivitățile noastre. Lăsați smintiții în pace! Dar nu pe tronuri. Mulți dintre cei care au pornit să schimbe lumea s au uitat prea târziu în oglindă. Pe orice meridian, rostogolirea scaunelor încântă lumea. Insectarul istoriei este plin de curtezani ai puterii. Înțelepții greci credeau că, după decenii de democrație, este binevenită și câte o cură de tiranie. De ce nu vin investitorii străini în România? Păi ei știu din istorie că : „Pe aici nu se trece.” Scopul nemărturisit al comunismului
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Papa Ioan murise și, în momentul schimbării de putere ce urmase, toți filozofii și matematicienii, ca Dionysius, fuseseră dați afară din slujbele lor. Cine scăpa cu viață era norocos. (Alții nu au fost atât de norocoși. Anicius Boethius fusese un curtezan cu influență, unul dintre cei mai buni matematicieni medievali din apus, așa că nu valora nimic. Cam în aceeași perioadă în care Dionysius era dat afară din slujbă, și Boethius și-a pierdut influența și a fost arestat. Boethius nu este
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
în 1348, de regele Eduard III. Se spune că, în timpul unui bal la curte, contesa de Salisbury, amanta regelui, a lăsat să-i cadă o jartieră. Regele a ridicat-o repede și i-a dat-o contesei; apoi, la glumele curtezanilor, a răspuns cu o celebră replică, devenită ulterior deviza ordinului: Honni soit qui mal y pense „afurisit să fie cine se gândește la rele“. Textul este în franceză, care era limba folosită, în acea vreme, la curtea regală engleză. El
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
roasă de apa sărată și de nisip. În gura întredeschisă și în orbitele goale sunt alge. La noi, în Europa, Afrodita nu mai are, se pare, încredere în trupul ei. A descoperit casa de mode "Dior". Apolo a devenit un curtezan oarecare. Dar în Mexic n-a mirat pe nimeni, probabil, că în nopțile ei spaniole, sfânta Tereza se adresa lui Hristos ca unui amant. E adevărat, zeii au aici, de obicei, ochii orbi, de parcă n-ar vedea nimic și gura
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Întrebarea retorică (după modelul „où sont les neiges d’antan?“ ) din Strofele pe care, În secolul XV-lea, le-a scris poetul Jorge Manrique la moartea tatălui său: „De infanții de Aragon/ Ce s-a ales?/ Ce-au ajuns toți curtezanii?“. În original Paja Brava. Aluzie la scriitorul argentinian de orientare radicală Ricardo Rojas (1882-1957), autor de romane criollistas. Formă stâlcită a expresiei Tigre de Bengala, „Tigrul bengalez“. În limba spaniolă există proverbul a río revuelto, ganancia de pescadores, „În apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
comportau ca un cuplu de îndrăgostiți. De la un capăt la celălalt al unei săptămâni, cel mai romantic lucru pe care tata i l-a spus mamei a fost „Mergem joi seara la centrul frigorific?“. Helen avea un șir constant de curtezani care se perindau prin casă, dar ea îi tachina și-și bătea cu cruzime joc de ei și de devotamentul lor de cățeluși. Ceea ce mie îmi făcea plăcere într-o manieră mohorâtă și rece. În ceea ce o privea pe Anna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
meargă iar la cununat, De câte două ori pe an. Soțul meu de revelion „Mi-a dat o stofă de palton, De-o să vă pun pe toate-n cofă. ” „Al meu mi-a luat magnetofon, Căci el, desigur, are stofă.” Curtezanul Flori mi-aduce, curte-mi face, Vine pus la patru ace, Mi-a PROPUS în multe rânduri, Că-mi vine SĂ CAD...pe gânduri. Văduva Viața (unii s-au mirat, Lumea n-are cum pricepe) Pentru soț s-a terminat
Georgeta Paula Dimitriu by Georgeta Paula Dimitriu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83930_a_85255]
-
în ton cu moda, bârfa răutăcioasă fiind se pare singurul lucru care le mai putea echilibra psihic pentru următoarea întâlnire cu ea. La asta se mai adăuga și faptul că datorită excelentei sale situații materiale, Smaranda aduna în jurul ei numeroși curtezani, posesori a unor cărți de vizită cu numele unor străvechi familii boierești. Dar pe ea acest lucru o lăsa rece, drept pentru care nu ezita să utilizeze un limbaj adecvat mai degrabă unui gangster atunci când refuza avansurile insistente ale admiratorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
se folosi de ajutorul acestei armate spre a sili pe leul de la Plevna să se dea prins în vizuina sa și apoi a ne lua Basarabia. Cine a ajutat pe împăratul Rusiei, cu un zel vrednic de cel mai credincios curtezan al său, să-și îndeplinească aceste interese? Cine a fost acela care, aflând dela prințul Gorciacov încă din iunie 1877 că Basarabia ne este hotărâtă spre jertfă și, fără a face Camerelor nici o împărtășire despre această nenorocire ce ni se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]