252 matches
-
for through the valleys a light sleigh is gliding fair And the joyful sky is ringing, play-bells chiming through the air. (2) ION BARBU RIGA CRYPTO ȘI LAPONA ENIGEL Menestrel trist, măi aburit Ca vinul vechi ciocnit la nuntă, De cuscrul mare dăruit Cu pungi, panglici, beteli cu funtă, Mult-îndărătnic menestrel, Un cântec larg tot mai încearcă, Zi-mi de lapona Enigel Și Crypto, regele-ciupercă! - Nuntaș fruntaș! Ospățul tău limba mi-a fript-o, Dar, cântecul, tot zice-l-aș, Cu
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
autorilor din perioada interbelică, se oprește la Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, la Răscoala de Liviu Rebreanu, la Comoara regelui Dromichet și Aurul negru de Cezar Petrescu. Se apleacă stăruitor asupra unor romane contemporane (Groapa de Eugen Barbu, Cuscrii de Alecu Ivan Ghilia, Anii tineri de Nicolae Țic), asupra povestirilor scrise de Remus Luca și Nicolae Velea, precum și asupra nuvelelor și însemnărilor reportericești ale lui Traian Coșovei. O adevărată pasiune vădește față de narațiunile inspirate din istoria și peisajul țării
CONSTANTINIDIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
cu universul, radical altul, din romanul Groapa al lui Eugen Barbu” (Eva Behring). Traduceri: Alexandru Vlahuță, Ausgewählte Schriften [Scrieri alese], București, 1960 (în colaborare cu Gerty Roth și Max Richter), Die Abrechnung [Socoteala], București, 1961; Alecu Ivan Ghilia, Die Schwäher [Cuscrii], București, 1961; Remus Luca, Wiedersehen [Revedere], București, 1961; Mihail Sadoveanu, Boijarensünde [Păcat boieresc], București, 1961, Das Wunderwäldchen [Dumbrava minunată], București, 1962, Das Geschlecht der Șoimaru [Neamul Șoimăreștilor], București, 1963, Durch die Wimpern [Printre gene], București, 1963, Die Blumenbucht [Nada florilor
CONSTANTINIDIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
Ioan Popa-Zlatna și I. V. Munteanu. Primul lui volum de poeme, Cartea moțului, apare în 1937. Născut în Apuseni, „sub tâmpla Detunatei”, „într-un sat uitat de Cel de Sus”, „cu oameni supți ca niște steni, / De parcă-or fi fost cuscri cu Iisus”, C.-C. a îmbrățișat poezia socială, s-ar putea zice, prin predestinare. Fascinat de poemele lui Aron Cotruș, într-un fel direct călăuzit de apologetul lui Pătru Opincă, el și-a consacrat întreaga operă, versurile și proza, cinstirii
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
cea dintâi carte, Drumuri, drumuri, îi apare în 1954. I se acordă Premiul Academiei RPR pentru romanul Cuscrii (1958), Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru romanele Recviem pentru cei vii (1972) și Lumina din adâncuri (1988). Primul roman al scriitorului, Cuscrii (1958), se leagă, după mărturisirile lui G., de propria sa biografie. Acțiunea este plasată în anul 1952, în satul moldovenesc Hârtoapele, unde se înființa o gospodărie agricolă colectivă. Folosind tehnica realismului „obiectiv” specific perioadei, autorul se încadrează în tipul de
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
un prim stadiu al îndoctrinării. Impactul cenzurii, deturnarea rolului scriitorului și a artei sale, statutul acestuia de așa-zis privilegiat devin punctele nodale ale unei reflecții tardive despre un regim distructiv. SCRIERI: Drumuri, drumuri, București, 1954; Frații Huțulea, București, 1955; Cuscrii, I, București, 1958; Scrisori din Bărăgan, București, 1959; Ieșirea din Apocalips, București, 1960; Asaltul timpului, București, 1961; Insula speranței, București, 1963; Povestiri, București, 1964; Îngeri biciuiți, București, 1967; ed. (Nopțile Negostinei), București, 1976; Un joc nevinovat, București, 1967; Cântece de
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
de nostalgii, în pofida presupozițiilor comune de siguranță, stabilitate, permanență. Privind în jur, poetul vede cum cade pradă ruinării gospodăria patriarhală. Familia semantică a cuvântului sat e mult mai bogată, conținând, în afara vecinătăților imediate, tipurile umane reprezentative („apostolul”, dascălul, dăscălița), rudele (cuscri și cumetri), obiceiurile, anotimpurile, lucrările câmpului, numite cu vocabule puternic marcate de folclor și textele liturgice. Satul se opune ca entitate orașului, ceea ce dă măsura viziunii antitetice care structurează lirismul lui G. Dar opozițiile sunt de căutat și dincolo de antagonismul
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
Ra, București, 1936; ed. (Amon-Ra), Bacău, 1940; Morișca, Bacău, 1937; Evdochia, Bacău, 1938; ed. (Femeia cezarului), Bacău, 1940; Femeia, fiica bărbatului, Bacău, 1938; Javra pământului, Bacău, 1942; Femeia cezarului. Morișca, București, 1943; Năframa iubitei, București, 1944; Salba reginei, București, 1947; Cuscrii Gherghinei, București, f.a.; Dumitra (Fata din flori), București, 1958; Teatru, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1963; Teatru, București, 1968; Alb și negru, îngr. și pref. Sanda Anghelescu-Mogoș, București, 1976; Jertfa care creează, pref. Marin Cosmescu Delasabar, Bacău, 1994. Traduceri: A. Panteleev
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
Neue Freie Presse” i-au comentat scrierile. S.-C. a tradus în românește cea mai mare parte a lucrărilor elaborate în limba rusă, aducându-le la forma definitivă. Împreună cu altele, concepute în graiul natal, le-a tipărit la Cernăuți cu ajutorul cuscrului său, Silvestru Morariu-Andrievici, străduindu-se, după pilda tatălui, să continue tradiția culturii românești în Bucovina („Eu cercai cu lira mea poetică să vorbesc limba patriei, să dezmierd acel odor scump, cum mama română mă dezmierda...”). Regele Carol I i-a
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
ctitor al multor lăcașe de închinăciune, bogat peste măsură, dorit pe tron de o partidă boierească și ucis în 1658, de Mihnea al III-lea Radu - i-au dictat lui Constantin Cantacuzino aranjarea acestei căsătorii; Preda Brâncoveanu, care îi devenea cuscru, era nepot al lui Matei Basarab și acest lucru a primat, fără discuție, în ochii grecului). Stanca a apucat să-i facă lui Papa (care va fi ucis în 1655 de seimenii revoltați) trei băieți: pe Constantin, viitorul Domn, pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de control asupra serviciilor secrete. Se pare că premierul Năstase a Încercat să aibă un rol În controlarea lor și a existat chiar o relație tensionată Între el și consilierul său pe aceste probleme, care se Întâmplă să fie fostul cuscru al lui Ioan Talpeș. Au fost cândva cuscri și nu mai erau prieteni. În relația aceasta, competiția politică se suprapune deseori cu zona cumetriei. Mircea Mihăieș: „Liaisons de parenté”, cum se spune, care constituie o marcă a societăților tribale. Vladimir
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
premierul Năstase a Încercat să aibă un rol În controlarea lor și a existat chiar o relație tensionată Între el și consilierul său pe aceste probleme, care se Întâmplă să fie fostul cuscru al lui Ioan Talpeș. Au fost cândva cuscri și nu mai erau prieteni. În relația aceasta, competiția politică se suprapune deseori cu zona cumetriei. Mircea Mihăieș: „Liaisons de parenté”, cum se spune, care constituie o marcă a societăților tribale. Vladimir Tismăneanu: Acest lucru a existat În România dintotdeauna
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Laz, că fecioru-tău crește și a început a râde. Paznicul nu păru bucurat de asemenea isprăvi ale unei ființi neînsemnate, care săvârșise, cu venirea ei pe lume, o faptă cumplită. Mi-a mai adus și alte știri de la Laz, de la cuscrul Mitrea și de la cuscra Elisaveta, cum că s-au făcut rugăciuni de nouă zile și pomenirea de patruzeci de zile. Culi își încreți fruntea. Însă aceste știri trebuiau numaidecât cunoscute, căci, făcându-se rugăciunile poruncite, sufletul celor duși încetează de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pe balcon s-au prăjit hălci, scoici, guvizi. Părintele a avut lipici la viitoarea mamă-soacră, coafeza - probabil datorită asemănării cu un Alain Delon mai dolofan cu vreo patruzeci de kilograme. Coafeza era mai înaltă decât el cu un cap, însă cuscrul nu avea ticul la ochiul drept și hernia de disc ale soțului ei, marinarul. La un moment dat au rămas doar ei doi pe terasă, să supravegheze cărnurile. Eu cu Adelina ne-am retras într-o cameră întunecoasă, să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
încearcă să temporizeze, sperând că bătrânul se va înmuia. Miron Iuga însă nu e o fire care să-și schimbe gândurile și, când va observa tărăgăneala revizorului, se va adresa chiar ministrului, prieten de-al lui, sau va pune pe cuscrul său, deputatul Gogu Ionescu, să-i măture pe amândoi. Biata nevastă-sa nici nu bănuiește ce primejdie îi paște, și nici ceilalți ai casei. Se zbuciumă singur și așteaptă. Stă în casa părintească împreună cu un frate, scăpat anul trecut din
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
caporal în fața generalului. ― Ș-apoi, să nu uităm că e aici și conița Nadina, continuă bătrânul, și după-amiazi vine prefectul și pe urmă... ― De unde vii, măi Toadere? făcu Serafim Mogoș, ieșind în uliță. ― Numai de-aici, din Vaideei. Fusei până la cuscru-meu Zaharia, răspunse Toader Strîmbu, oprindu-se. Vorbiră despre vreme, despre pământ, despre sărăcie. Toader îi spuse că în Vaideei s-aude că prin alte locuri oamenii au și pus mâna pe ce-au putut, și-au alungat pe boieri
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cei doi copii sunt plecați de ani buni la cules de căpșuni în Spania, iar fiica cu ginerele sunt de ceva timp în Italia, ea îngrijind o bătrână infirmă, el lucrând la salubrizarea orașului etern. Copilul l-au lăsat la cuscri care au casă cu încălzire la sobe. La acest prim consiliu de familie ne-am stabilit sarcinile. Eu mă voi ocupa cu aprovizionarea, iar Mami s-a autopropus director economic, responsabil cu finanțele. Am stabilit și un plan de acțiune
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
din-totdeauna, era o fetișcană Încîntătoare. Lastarria nu-și Încăpea În piele de fericire, povestea Îi plăcea grozav de mult și mai ales acum, cînd Juan Lucas comenta lucrurile rîzÎnd cu hohote și pe urmă Îl invita să-și cunoască „viitorii cuscri“, ha-ha-ha-ha, care beau un pahar pe terasa clubului. Doamna și domnul ambasador i-au făcut o impresie excelentă lui Juan Lastarria, bineînțeles că n-au adus nici o clipă vorba de povestea cu Peggy și Pipo, copilării, lucruri fără importanță, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să semnezi aici... — Uite, Susana, despre asta am stat de vorbă destul, e o treabă Încheiată și uitată; chiar astăzi ne-am amuzat de incidentul ăsta cu Juan Lueas. Din Întîmplare i-am cunoscut pe viitorii tăi... pe viitorii noștri cuscri... Glumesc, bineînțeles, lucrurile astea sînt niște copilării. — Și cum ți s-au părut doamna și domnul ambasador? „Dar ce impresie o să le faci tu lor?“, se gîndi Lastarria. GÎndul ăsta Îi dădu putere să apuce mîna În care Susana ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
alese, grădini pline de copii. Sat cu-aromă de gutui și biserică în centru, școală, primărie pentru toți locuitorii lui. Blaga n-a greșit cuvântul de o pondere aparte... miturile cresc pământul și ne cheamă ca o carte. Sat de cuscri și cumetri, de respect și armonie rotunjind o veșnicie între câțiva kilometri. Satu-i începutul lumii, al odihnei după munci, al concertului din lunci și a tot ce sfânt acum mi-i. Bucuriile-mpreună și necazurile toți le trăiau ca ntr-o
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
gătiți, încălțați în cizme, cu fețele pline și roșii, să le tai cu firul de ață: finul Tache, un munte de om, cam zbanghiu la privire, cu a lui, o muiere puțină, roșcovană, ce bea binișor, la umăr cu bărbatul; cuscrul Vasile, rotar, voinic și ăsta, văduv cu doi copii, de față; nenea Ghiță Bîlcu, albit și posomorit, care usca în dușmănie cănile, cu mare pricepere și fără osteneală, și el cu soața, fina Smaranda, tăcută, cu 31 ochii în toate
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o adică, Ea-i cerea, și el... nimica! Râsul gros al mesenilor acoperi stihurile celelalte. Lina, să intre în pământ de rușine. Privea numai în farfurie. 32 . Aduseră vinul. Rudele socrului tot nu terminaseră. Când șezu finul Tache, se ridică cuscrul Vasile, ca din partea miresei: Poat' să știe fiecare: Vreau să dorm pe-un pat mai tare.. Grigore se răsti la lăutari. Femeile cărau fripturile și sosurile în farfurii lungi. Se ridicase și soacra să dea o mână de ajutor. Stere
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
moțăiau. Rudele socrului strigau ar-monistului: - Ziceți, mă, cu suflet, că vă spargem diblele-n cap! Ghiță BQcu, aprins la fată, asudat tot, numai în cămașă, juca sârbește pe pavajul curții, înconjurîdu-și femeia, care pocnea din degete: - Și-așa! Și-așa! Cuscrul Vasile o răsucea pe soacră ca un titirez, lovea din călcâie și striga răgușit: -Hă-tu!Hă-tu! Stere cântărea paharele în palmă, se mai uita la Lina și nu-i venea s-o cheme. Parcă nu era acolo. Dacă nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
le vadă toată lumea și să se îndemne. - Masă pricopsită, făcu Aglaia, din partea finului Tache, aici de față, patru prosoape lucrate de mâna nevestei și două sute de lei! Ruda se sculă în picioare și mulțumi pentru aplauze. 40 Muierea ajunse la cuscrul Vasile, îl ciupi de ureche, a întrebă pe șoptite ce dă și strigă apoi: - Alde Vasile dă o lampă și o sută de lei! Ar fi dat mai mult, dar îi pleacă băiatul la armată! - Să ne trăiască! spuse socrul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
tot cădea în sărbători, au întins masa, au poftit rudele -și țin'te petrecere! Socrul a chemat neamurile, să vadă în ce pricopseală stă fata lui. Veniră, cu mic, cu mare: finul Tache, ăl de jucase primul mireasa la nuntă, cuscrul Vasile, nea Ghiță Bîlcu, tot posomorit și însetat, fina Smaranda, Cristea și nașul cu nașa, veseli, comandând lăutarii, încărcați cu daruri pentru fin. Aduseseră plapumă de mătase, scutecele de stambă și ciorapi mici, lucrați în grabă de femeie, tigheliți cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]