167 matches
-
să împiedice dezvol/tarea vectorilor. Arăturile adânci de toamnă au un rol deosebit în diminuarea rezervei semințelor de buruieni iar la plantarea tuberculilor sau a răsadurilor se va avea în vedere ca pe tarlalele respective să nu existe vetre de cuscută ce pot transmite micoplasma. 4.3. Bacteriile fitopatogene Această grupă de organisme fitopatogene a început a fi cercetată din secolul trecut când BURRILL (1881) a studiat arsura merilor, iar E.P. SMITH a pus bazele fitobacteriologiei. Bacteriile sunt organisme heterotrofe, facultativ
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cm înălțime, sunt flexuoase sau erecte, cu flori grupate în raceme. Plantele de muma pădurii parazitează specii de Alnus, Fagus sau Corylus. b. plante holoparazite cu haustori pe părțile aeriene. Din această grupă fac parte reprezentanți din fam. Cuscutaceae. Torțelul Cuscuta sp., cunoscută sub numele de cuscută, are în flora țării 16 specii, toate anuale, parazite pe tulpini filiforme, galbene, răsucite pe plantele gazdă. La locul de contact parazitul formează haustori prin care absoarbe seva elaborată. Pe tulpini se găsesc frunze
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu flori grupate în raceme. Plantele de muma pădurii parazitează specii de Alnus, Fagus sau Corylus. b. plante holoparazite cu haustori pe părțile aeriene. Din această grupă fac parte reprezentanți din fam. Cuscutaceae. Torțelul Cuscuta sp., cunoscută sub numele de cuscută, are în flora țării 16 specii, toate anuale, parazite pe tulpini filiforme, galbene, răsucite pe plantele gazdă. La locul de contact parazitul formează haustori prin care absoarbe seva elaborată. Pe tulpini se găsesc frunze reduse sub formă de solzi și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
atribuții în acest domeniu vor respecta lista adoptată de țările membre a OEPP, care cuprinde agenții de carantină încă nesemnalați în Europa, conform anexei 3; Din anexa 2 fac parte agenții patogeni ai cancerului la plante, rizomania sfeclei și antofitele, Cuscuta sp., Orobanche sp. Anexa 3 cuprinde 30 de ciuperci, 4 bacterii, 5 molicute, 9 virusuri și mai multe specii din genul Arceuthobium sp., plante parazite care încă nu au pătruns în Europa. Recent , în prima parte a anului 2006 a
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
exemplu, Ruminococcus albus produce, În cultură pură, acetat, etanol, H2 și CO2. În cultură mixtă cu bacterii metanogene, parazitat carevasăzică, produce numai acetat și CO2, deci utilizează superior resursele. Și aș mai spune că, chiar lupoaia, care parazitează floarea-soarelui, ori cuscuta, aduce un beneficiu, deși unul manifestat nu la nivelul interesului plantei, mai precis al cultivatorului, ci la acela al biocenozei. Anume, parazitul constituie un factor limitativ În privința impactului plantei asupra mediului, care o poate conduce chiar la autoinhibiție. În fond
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unele țări ca SUA la dezinfectarea solului. În acest scop, în pământul umezit, așezat în lăzi, se introduc electrozii și după închiderea circuitului, temperatura solului se ridică la 70oC, astfel încât, după 30 de minute, sterilizarea este realizată. Eliminarea seminței de cuscută din sămânța de lucernă și trifoi se face pe cale electromagnetică. Sămânța respectivă se amestecă bine cu pilitură fină de fier, se așează în strat subțire pe o bandă transportoare care trece pe sub un electromagnet. Cea mai mare parte a semințelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
sămânța de lucernă și trifoi se face pe cale electromagnetică. Sămânța respectivă se amestecă bine cu pilitură fină de fier, se așează în strat subțire pe o bandă transportoare care trece pe sub un electromagnet. Cea mai mare parte a semințelor de cuscută, având alveole, rețin pilitura de fier și astfel sunt atrase de electromagnet, putând fi separate. Folosirea mijloacelor electronice. Înscriindu-se între mijloacele moderne, aparatele electronice sunt folosite în protecția plantelor pentru elaborarea avertizărilor (ex. radiomildiograful I.R.C. construit la I.C.P.P. București
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
suprafața frunzei sau pe codița ei. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului în natură se face prin tuberculi (de la an la an) sau prin contactul direct între plantele sănătoase cu cele bolnave. Răspândirea virusului o fac sporii de la ciuperca ce produce râia neagră, cuscuta și insectele. 3.1.2. Virusul Y al cartofuluiPotato virus Y Virusul Y este cunoscut ca producând un mozaic sever sau stric (dungi brune) la cartof, ardei, tutun și tomate cu pierderi însemnate de până la 80 % din recolta plantelor de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1969,1971,1972). Simptome. În funcție de grupa de plante pe care este semnalată mycoplasma, se înregistrează o varietate mare de simptome. La cartof, vinete, ardei, ochiul boului și tutunul turcesc mycoplasma produce decolorări și ofiliri rapide. La tomate, vinca, lemn câinesc, cuscuta, volbură și tutunul turcesc mycoplasma produce înverziri accentuate, transformarea florilor în frunze, proliferări, deformări și sterilitatea florilor. La catof, morcov și loboda porceascămycoplasma produce înroșirea frunzelor sau colorarea lor în mov și reducerea suprafeței acestora (fig. 46). La tomate apare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de sub fruct și lignificarea fructelor ce nu ajung să se coacă și să aibă culoarea roșie-caracteristică. Transmitere-răspândire. Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante ce aparțin la 10 familii botanice. Transmiterea agentului patogenîn natură este asigurată de cuscută și de insecte. La speciile lemnoase transmiterea mycoplasmei se realizează prin altoiri. În natură pagubele produse de mycoplasma sunt direct proporționale cu răspândirea insectei ce transmite mycoplasma. În anul 1996 a fost un an deosebit de favorabil extinderii stolburului, din cauza verii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care să împiedice dezvoltarea insectelor. Arăturile adânci de toamnă au un rol deosebit în micșorarea rezervei semințelor de buruieni, iar la plantarea tuberculilor sau a răsadurilor se va avea în vedere ca pe tarlalele respective să nu existe vetre de cuscută ce pot transmite micoplasma. În categoria micoplasmozelor se încadrează și măturile de vrăjitoare de la cartof, vârfurile roșii ale cartofilor și germinarea cu colți subțiri la cartof, boli a căror prezență este cunoscută de multă vreme în America și parțial în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
magneziu, la care îngălbenirea este limitată la spațiul dintre nervurile în lungul cărora rămân zone late verzi. Cercul de plante gazdă a virusului este larg: spanac, știr, lobodă, mac, pătlagină, troscot, spălăcioasă, rocoțea, punguliță. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului este asigurată de Cuscuta și de mai multe specii de afide. De la un an la altul virusul rămâne în semincerii de sfeclă, în spanacul semănat toamna precum și în buruienile multianuale. Prevenire și combatere. Izolarea spațială a culturilor pentru sămânță față de cultura de spanac este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în sol, pot parazita în condiții de secetă rădăcinile și baza tulpinilor, producând veștejirea și uscarea plantelor. Soiurile nou omologate în 2001 Eliza,Nineta, Radu, și Șumuleu, prezintă o bună rezistență față de această ciupercă. Mucegaiul cenușiu Botrytis cinerea; Plante parazite: cuscuta Cuscuta epilinum; lupoaia Orobanche ramosa L. 5.2. Bolile cânepei Viroze 5.2.1. Mozaicul cânepei Cannabis mosaic virus Viroza cunoscută și sub numele de pătarea în dungi, a fost semnalată în 1941 în Germania de către Röder și apoi în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sol, pot parazita în condiții de secetă rădăcinile și baza tulpinilor, producând veștejirea și uscarea plantelor. Soiurile nou omologate în 2001 Eliza,Nineta, Radu, și Șumuleu, prezintă o bună rezistență față de această ciupercă. Mucegaiul cenușiu Botrytis cinerea; Plante parazite: cuscuta Cuscuta epilinum; lupoaia Orobanche ramosa L. 5.2. Bolile cânepei Viroze 5.2.1. Mozaicul cânepei Cannabis mosaic virus Viroza cunoscută și sub numele de pătarea în dungi, a fost semnalată în 1941 în Germania de către Röder și apoi în 1950
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Alte boli produse de ciuperci și plante parazite ale cânepii. putregaiul cenușiu Botrytis infestans; pătarea brună a frunzelor Dydimella arcuata; arsura frunzelor de cânepă Mycosphaerella cannabis; pătarea cenușie a tulpinilor Dendrophoma marconii; înnegrirea tulpinilor Cladosporium herbarum; veștejirea cânepii Fusarium sp. Cuscuta și lupoaia Soiul Diana omologat în 2001 este rezistent la lupoaie. CAP. VI. BOLILE TUTUNULUI ȘI HAMEIULUI 6.1. Bolile tutunului Viroze 6.1.1. Pătarea inelară a tutunului Tobacco ringspot virus Virusul studiat încă din 1927, produce boli grave
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
infecțiile Răspândirea ciupercii în cultură este asigurată de spori de vară pe tot parcursul perioadei de vegetație. Prevenire și combatere. În vederea limitării pagubelor, se recomandă cosirea lanurilor înainte de apariția sporilor de rezistență. Boli produse de plantele parazite 7.2.7. Cuscuta trifoiului și lucernei Cuscuta sp. Plantele parazite cunoscute sub numele de cuscută sau torțel sunt răspândite în toată lumea și produc pagube deosebite în culturile semincere. În România, în studiile lui I. Buia au fost descrise 18 specii ale acestui gen
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cultură este asigurată de spori de vară pe tot parcursul perioadei de vegetație. Prevenire și combatere. În vederea limitării pagubelor, se recomandă cosirea lanurilor înainte de apariția sporilor de rezistență. Boli produse de plantele parazite 7.2.7. Cuscuta trifoiului și lucernei Cuscuta sp. Plantele parazite cunoscute sub numele de cuscută sau torțel sunt răspândite în toată lumea și produc pagube deosebite în culturile semincere. În România, în studiile lui I. Buia au fost descrise 18 specii ale acestui gen. Caracteristicile plantelor sunt: tulpină
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tot parcursul perioadei de vegetație. Prevenire și combatere. În vederea limitării pagubelor, se recomandă cosirea lanurilor înainte de apariția sporilor de rezistență. Boli produse de plantele parazite 7.2.7. Cuscuta trifoiului și lucernei Cuscuta sp. Plantele parazite cunoscute sub numele de cuscută sau torțel sunt răspândite în toată lumea și produc pagube deosebite în culturile semincere. În România, în studiile lui I. Buia au fost descrise 18 specii ale acestui gen. Caracteristicile plantelor sunt: tulpină filiformă, cilindrică, galbenroșcată sau brună, volubilă, groasă de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe tipul 5, cu sepale concrescute și corolă gamopetală. Fructul este o capsulă conică, globuloasă cu 2-4 semințe ovoide, globuloase sau alungite, galbene brunii, portocalii sau cenușii, cu tegumentul aspru, rugos (fig. 95). Speciile genului Medicago pot fi parazitate de Cuscuta trifolii Babingt., C. prodani Buia, C. approximata Babingt., C. campestris Junct.,. C. glabrior (Engelm.) Junck. și C. suaveolens Ser. Speciile genului Trifolium pot fi parazitate de Cuscuta alba Presl., C. epithymum, C. trifolii Babingt.C. prodani Buia, C. campestris Junct
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu tegumentul aspru, rugos (fig. 95). Speciile genului Medicago pot fi parazitate de Cuscuta trifolii Babingt., C. prodani Buia, C. approximata Babingt., C. campestris Junct.,. C. glabrior (Engelm.) Junck. și C. suaveolens Ser. Speciile genului Trifolium pot fi parazitate de Cuscuta alba Presl., C. epithymum, C. trifolii Babingt.C. prodani Buia, C. campestris Junct., C. glabrior (Engelm.) Junck. și C. suaveolens Ser. Prevenire și combatere. Se va folosi la semănat numai sămânță decuscutată iar în jurul lanurilor suprafața va fi menținută curată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Junct., C. glabrior (Engelm.) Junck. și C. suaveolens Ser. Prevenire și combatere. Se va folosi la semănat numai sămânță decuscutată iar în jurul lanurilor suprafața va fi menținută curată de buruieni ce ar putea fi la rândul lor parazitate. Vetrele de cuscută se vor erbicida cu Pivot 100 LC CE 1 l/ha., Roundup-0,75 l/ha , la 3 zile după prima coasă. CAPITOLUL VIII. BOLILE LEGUMELOR 8.1. Bolile tomatelor Viroze 8.1.1. Pătarea inelară neagră a tomatelor - Tomato black
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ei ,au efectuat studii numeroși cercetători între care Alice Săvulescu și P.G. Ploaie (1960, 1969, 1971, 1972). Simptome. Cercul de plante gazdă a acestei micoplasme este foarte larg și simptomele variază pe grupe de plante. La roșii, vinete, lemn câinesc, cuscută, volbură și tutunul turcesc, micoplasma produce virescență (înverziri ale organelor, ce în mod normal nu sunt verzi), filodie (transformarea organelor florale în frunze), proliferări (creșteri exagerate), malformări (creșteri anormale) și aspermii (deformări ale inflorescențelor ce nu vor produce sămânță). La
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din fructele care nu vor ajunge la maturitate să aibă culoarea roșie caracteristică. Transmitere-răspândire. Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante ce aparțin la 10 familii botanice. Transmiterea agentului patogen în natură este asigurată de speciile genului Cuscuta (torțelul) și de insectele Hyalesthes obsoletus, Eusceles plebejus și Macrosteles laevis. În natură, pagubele produse de micoplasma sunt direct proporționale cu dezvoltarea insectelor ce duc virusul (vectori). În anii cu primăveri și veri ploioase și răcoroase, datorită distrugerii insectelor, stolburul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
elimina buruienile gazdă ale mycoplasmei. Solurile cultivate vor fi menținute la umiditate corespunzătoare, prin irigare, pentru a se împiedica dezvoltarea insectelor care este cu atât mai rapidă cu cât este mai cald. Se va avea în vedere distrugerea vetrelor de cuscută. 8.1.7. Alte micoplasme ale tomatelor: hipertrofierea mugurilor de tomate și boala albastră a tomatelor. Prezența acestora nu este încă sigură pe teritoriul României. Bacterioze 8.1.8. Ofilirea bacteriană a tomatelor Corynebacterium michiganense pv. michiganense Boala descrisă în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ușor de observat din cauza piticirii și a decolorării care poate produce chiar o ofilire asemănătoare verticilozei, însă în acest caz vasele conducătoare nu sunt brunificate. Transmitere-răspândire. Transmiterea micoplasmei se face de la plantă la plantă prin intermediul insectei Hyalesthes obsoletus sau prin cuscută. În anii cu primăveri ploioase și reci, stolburul nu produce pagube mari întrucât insecta este distrusă încă din stadiul său de larvă, în sol. Prevenire și combatere. Metoda de prevenire se rezumă la distrugerea cuscutei și la combaterea insectei, ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]