682 matches
-
mîini // în vorbele mele el ține soarele ca / pe o jucărie orbitoare // așa se nasc poemele scrise de el / în vîrful creionului meu”. Așadar „bunul sălbatic” se arată compatibil cu gingășia. Ca și cu virtuozitatea montării tropilor, o gingășie formală. Cutezător retractil, extravagant prudent, delirant lucid prin resemnare, Ion V. Strătescu e un remarcabil poet oximoronic.
Un poet oximoronic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5742_a_7067]
-
religiile și culturile, autorul ocupându-se pe rând de budismul tibetan, de sufism, de creștinism, de creștinism în conexiune cu iudaismul și de budismul Zen. La part de l'autre (Partea din celălalt), Albin Michel, 2001, a fost o tentativă cutezătoare și sofisticată de a demonstra o teză a scriitorului printr-un fel de reducere la absurd. A investit în ea talent, imaginație, cunoștințe serioase, a îngemănat două povești excelent aduse din condei, a creat un Ianus văzut când din față
Hitler sau Adolf? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6054_a_7379]
-
trecuți binișor prin starea binefăcătoare a marii proprietăți agricole, dătătoare de energie și de imbolduri sociale. Curiozitatea voiculescologilor față de familia poetului a înclinat mai mult spre latura paternă, promovată constant de urmașii lui Voicu. Nimeni nu și-a pus întrebări cutezătoare în legătură cu familia Sultanei, despre care se știe că a consimțit să se mărite la un an după ce rămăsese orfană de tată. La 19 ani ai săi, tânăra nu era mai prejos decât flăcăul tomnatic Costache (36 de ani), nici cultural
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
Aurel Dumitrașcu și Adrian Ălui Gheorghe, între anii 1978 și 1990. Subsemnatul posedă și el cîteva epistole ale lui Aurel Dumitrașcu, grafiate îngrijit, cu o înclinare a slovelor spre stînga (o tristă premoniție, ar putea spune grafologii!), al căror conținut cutezător liberalizant m-a entuziasmat în întunecatul deceniu 9. Am avut prilejul a-l întîlni pe emitentul lor, în învolburata primăvară 1990, în grădina Casei Scriitorilor. Aurel Dumitrașcu era atunci un tînăr blond, de germanica alura, cu o fizionomie emaciata și
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
cuminte / Cu numărătoarea anilor lui Crist" (Venirea pe lume). Nedispus totuși a se închide în formule pasive, tînjitoare, Gheorghe Pârja se arată în alte locuri alert, imaginativ, aducînd în scenă un fabulos stenic. Călător prin Serbia, se dedă la asociații cutezătoare ce exhibă o energie de-acasă: Omul era nebun, nebun de oraș / Pentru a-l stăpîni i-a dat foc / Așa se simțea bine împăratul / În puful cenușii, în prăpădul memoriei // Era singur împăratul / Suita murise cu veacuri în urmă
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
citește în comediile lui Aristofan și în scrierile lui Platon. Acesta ni-l înfățișează ca pe tipul omului ursuz și mizantrop, care fugea de oameni. Nu-i plăcea să stea de vorbă cu nimeni, numai pe Alcibiade, tânăr atunci și cutezător, nu-l întâlnea o dată fără să-l strângă la piept și să-l sărute cu drag. Se minuna Apemantos și-l întreba de ce face asta. «Tare mi-e drag; căci odată și-odată, copilandrul acesta, știu eu bine, multe lacrimi
Magistratură și spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4728_a_6053]
-
asemenea comportament falsa impasibilitate, o insensibilizare mimată a celui ce declară că merge pe străzi neavînd timp să observe că ploaia face găuri negre în pielea sa, că trupul îi reintră în pămînt „ca o stranie electricitate”. Poezia e testată cutezător cu mijloacele prozastice: „poetulironic stă în bucătărie și spală vasele/ din care a mîncat o pîine ironică/ tot acolo scrie și gîndește/ mirosul complex al bucătăriei fiind mai aproape/ de adevăratul miros al lumii” (poetulironic). Acest personaj ar descinde direct
O speță de avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5042_a_6367]
-
periferia orașului, sortită unei dispariții lente. Nu era întâmplător faptul că străzile și străduțele purtau pecetea vremelniciei, ca și când nu s-ar fi îndurat să dispară definitiv. Și nu era întâmplător nici faptul că mărăcinii erau zi de zi tot mai cutezători, înmulțindu-se tocmai acolo unde nu te așteptai: în mijlocul drumului, lângă cișmea, în ogradă, ba unul s-a încăpățânat să apară chiar în fața porții. E de la sine înțeles că acest curaj nebunesc l-a costat pe temerar viața. Mărăcinii aduceau
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
sau lipsa ei au dat vreme de un veac plus încă aproape jumătate de veac măsura valorii lui „The Washington Post”. A fost steaua polară a presei americane atunci când, folosind surse secrete și metode pe cât de ingenioase pe atât de cutezătoare, campionii gazetăriei de investigație a secolului al XX-lea, Bob Woodard și Carl Bernstein, susținuți fără rezerve de redactorul-șef Ben Bradlee și de patroana ziarului, Katharine Graham, au descâlcit ițele afacerii Watergate și au condus-o spre finalul ei
Premiile nu țin de cald by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5849_a_7174]
-
scandal din istoria Americii, Watergate, avea să fie însă trambulina de pe care s-a avântat spre perioada lui de maximă glorie. Celebra carte a lui David Halberstam, The Powers That Be (Deținătorii puterii) și toate celelalte scrieri care au analizat cutezătorul demers jurnalistic al reporterilor Bob Woodard și Carl Benstein, susținut de patroana ziarului, Katherine Graham și de redactorul-șef Ben Bradlee, explică stima, credibilitatea, prestigiul dobândite de acest ziar. Iată că a venit însă vremea ca un veteran al lui
Unde sunt ziarele de altădată? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5865_a_7190]
-
noastre viețuiri fenomenale: „citeam în Psaltirea / picată cu ceară. ploaia aceea neîncetată. ia să mai / răbdăm un pic / mi-am zis. oameni uzi, grăbiți prin ploaie, / alergau fără țintă”. Dincolo de acest orizont al scrisului plin de devoțiune, întîlnim semnele mai cutezătoare ale unui fabulos care, fără a ieși din sumisiunea duhovnicească a cucerniciei, se străduiește să interpreteze „copiind”, astfel cum un pictor modern reia într-o manieră proprie tablourile unor maeștri. Epoca își spune cuvîntul. O costumație a prozei și un
Poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5654_a_6979]
-
după grafie și fondul documentar de arhivare în care a fost găsită, pare a fi creația acestuia. În poezia scrisă de mână, Ceaușescu nu respecta ortografia și punctuația. De vreii să fii nemuritor Poete scrie pentru țară Vers simplu dar cutezător În el mândria de popor tresară. Scrie de daci și de romani De munți de râuri și câmpii De muncitori și de țărani De cântecul voios de ciocârlii Scrie de ce ni drag, de ce iubim De ești poet și de partid
Poezie scrisă de Ceaușescu, descoperită în arhivele comunismului by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/36093_a_37418]
-
așteptărilor societății weimareze - fiind vorba de o tânără simplă, fără studii sau avere - potrivirea a fost de durată; Christiane, cu care Goethe s-a căsătorit abia după 18 ani de conviețuire, i-a dăruit un fiu. Poezii precum Vesel și cutezător arată cât de fericit era Goethe lângă aleasa lui („Inima numi pune preț / Pe de-amor chin plângăreț;/ Doar la fapte s-ar dori,/ Ochi arzând, săruturi vii”.). Dar, oricât de fericit, nu s-a dat în lături și de la
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
cu îndepărtat ecou rilkean. În de sine călătorind va parcurge hărți adormite, cartiere sănătoase ”în care nu e nici iarnă nici vară/ci numai o căldură elastică adaptabilă/ pentru-a ilustra Absolutul”. Va poposi în ograda cu nuci nurlii, pepeni cutezători și galeșe femei, va celebra Lumea, în această existență în care ”viața și moartea abia se ating/ cum degetele îndrăgostiților”. Mai ales va cerceta pustiul oglinzilor, „Scârțâitor de zăpadă” (acest cum mai degrabă al alternativelor decât al comparațiilor), va rătăci
De Opera omnia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/3117_a_4442]
-
orizontală, aceasta prefață poate fi o trama de obiectivare binevenită în contextul experiențelor subiective. Epoca convulsiilor personale ale jurnaliștilor este văzută astfel și de sus în jos de unul dintre ei. De cel care, prin noroc, întâmplare și ceva inconștiență cutezătoare a rămas alături de colegii săi jurnaliști din țară, de la microfonul atât de apropiat și atât de îndepărtat al Europei Libere"4. Volumul vine să acopere un domeniu care nu a fost suficient exploatat până acum: presă studențeasca. După cum afirmă coordonatorul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
argumenta aici această afirmație), se poate spune că Întâlnirile cu Stalin 4 (titlul primei traduceri, din 1990) explică Nouă clasa, în timp ce Socieatea imperfecta completează și adâncește mesajul Noii clase. Acestea sunt cele trei cărți care definesc cel mai bine gândirea cutezătoare și comportamentul neobișnuit al lui Milovan Djilas. Faptul că Întâlnirile cu Stalin a apărut într-o nouă traducere, 25 de ani mai tarziu, certifică importanța acestei cărți și creează starea de spirit pentru a primi așa cum se cuvine celelalte două
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
compromis, duplicitate, minciună, manifestate inclusiv la "case mari", riscă a fi marginalizați, trecuți sub tăcere, dacă nu chemați la ordine, nu o dată prin răstălmăciri veninoase, prin atacuri neloiale. în această situație se găsește unul dintre cei mai lucizi și mai cutezători critici tineri, Laszlo Alexandru. Stilul d-sale direct, lipsit de menajamente, atît de dezagreabil pruderiei de largă circulație, i-a făcut, firește, destui adversari, transformîndu-l într-un veritabil panou de tragere. în genere, cu Laszlo nu se discută. Este respins
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
romanesc oferă cititorului român șansa de a trece dincolo de locurile comune referitoare la Țara Sfîntă, de a privi de aproape, pas cu pas, ,filmat cu camera pe umăr", un ținut exotic, aflat la întretăierea tuturor civilizațiilor, un loc în care cutezătoarele forme verticale ale Occidentului își dau întîlnire cu explozia de culoare specifică bazarului Oriental și unde viața este trăită la intensitate maximă pentru că moartea pîndește în permanență acolo unde nici nu gîndești. Stilist impecabil, elogiat de critică, premiat în România
Viața ca un film by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10919_a_12244]
-
în genere, încercările începutului nici nu prea contează. Dar indicat e, cred, să le cunoaștem înainte de a le evalua global, cu superbie. Să știm, de pildă, că Ion Mureșan (alt poet admirat, astăzi, pe bună dreptate) a debutat revuistic în Cutezătorii (nr. 9/ 27 februarie 1969) cu poemul Țara mea și că în „Tribuna” avea s-apară abia mai târziu, licean fiind (nr. 6/ 8 februarie 1973), într-o pagină dedicată cenaclului Asociației Scriitorilor din Cluj (cu un poem frumos și
Din noaptea timpului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3088_a_4413]
-
cățele; își aducea aminte cum își petrecea zilele între grajduri și camera lui de garderobă; își aducea aminte cum sforăiau lorzii deasupra paharelor cu vin și cum se înciudau pe cei care-i trezeau. Reflecta cât de dinamici și de cutezători erau ei din punct de vedere fizic, și cât de blegi și de îngâmfați erau la minte. Tulburat din pricina unor asemenea comparații și incapabil să-și găsească un echilibru, a ajuns la concluzia că primise în casă un spirit malefic
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
documentat” și de “bine scris” din moment ce adăpostește panseurile tale stingist-abisale. De departe cel mai profund, bentonic de-a dreptul este:”tinerii sînt stingisti pentru că sînt mai inimoși”.Zău că m-ai făcut nostalgic, mi-ai adus aminte de chestiile din “Cutezătorii”! Pe lîngă asta articolul e un soi de “digest” ușor tabloidizat,asezonat cu ceva locuri comune ale trendului stingist, salvat de cîteva propoziții ale lui Patapievici ori A L Șerban,dar scufundat definitiv de balastul unor sentințe stupefiante de genul
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
suspendați, prinși între epoci, sisteme și creiere decalate: bunicii noștri, părinții noștri, noi. Trăiam într-o magmă difuză, colecționând pungi, dopuri, sufertașe, mirosul de-ardei copți și cel de portocale, brazi înalți de Crăciun și cartoane cu ouă de Paști, Cutezătorii și Vaillant, PET-uri și sticle de bere depozitate-n pivniță sau pe balcon. ș...ț Motivațiile străluceau rar, deconectate de restul vieții, ca o lampă scoasă din priză și dusă în pod. Locul nostru nu era nici pe Google
Derapaje controlate by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10065_a_11390]
-
suspendați, prinși între epoci, sisteme și creiere decalate: bunicii noștri, părinții noștri, noi. Trăiam într-o magmă difuză, colecționând pungi, dopuri, sufertașe, mirosul de-ardei copți și cel de portocale, brazi înalți de Crăciun și cartoane cu ouă de Paști, Cutezătorii și Vaillant, PET-uri și sticle de bere depozitate-n pivniță sau pe balcon. ș...ț Motivațiile străluceau rar, deconectate de restul vieții, ca o lampă scoasă din priză și dusă în pod. Locul nostru nu era nici pe Google
Derapaje controlate by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10064_a_11389]
-
Simona Tache Haideți să citiți un text care-o să v-amintească de copilărie, de Cireșarii, de munți, de expediții, de Cutezătorii și de multe altele... O pledoarie pentru munte, scrisă de Nic pentru un almanah mai vechi al Academiei Cațavencu. O găsiți aici.
Haideți, fraților! Vulturii Carpaților! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18671_a_19996]
-
de la dispariția sa - atâta vreme cât, cu fiecare pagină, te întrebi cum ar arăta totuși Bucureștiul dacă s-ar mai regăsi ceva din imaginea sa de odinioară... Un colocviu de 100 de ani Unde este mâna de fier, mintea vizionară și puterea cutezătoare de care are acum imperios nevoie orașul nostru?!” Retorica lui Marcel Iancu își regăsește actualitatea în volumul alcătuit de Andrei Pippidi, reunind texte despre soarta și viața edilitară a Capitalei. O discuție veche de un secol - o dispută de fapt
LECTURI LA ZI by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Imaginative/13591_a_14916]