699 matches
-
strigă: Toate lucrurile lăudați-L pe Domnul și-L preaînălțați în toți vecii" (Cântarea 8 din canonul Utreniei praznicului). Așadar, Mântuitorul nostru Iisus Hristos a venit în lume să nimicească păcatul, sub toate formele lui, nu numai sub cea a cutezanței, și să aducă pe om la starea de integritate în care a fost creat, a cărui menire este să laude pe Făcătorul sau, pe Dumnezeu. "Pe mânz tânăr, încălecând Împăratul Tău, Siloane, Iisus Hristos a venit să strice înșelăciunea idolilor
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR by http://confluente.ro/Cateva_invataturi_despre_praznicul_stelian_gombos_1332505836.html [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
lui însemnele forței, propulsării, ale alimentării. E un mers istoric în mesajul lui liric, „dependent” de vânturile semănătoare, de ploile fertile, de vegetația hrănitoare, de poala ocrotitoare a mamei, de poalele munților trainici, cu adăpostul văilor adânci și cu libertatea cutezanței spre înălțimi. Dar pașii care-l interesează pe poet sunt pași care nu se opresc niciodată. Este spațiu și sunt momente, în exprimarea poetului, înțelese, însă, ca incrustații în țesutul infinitului. „Timpul se cerne ca un praf de vis / și
SEMNELE DISTINSE ALE GLACIALULUI ŞI ALE BLÂNDEŢII de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_distinse_ale_glacialului_si_ale_blandetii.html [Corola-blog/BlogPost/367049_a_368378]
-
Gottesformel, unde oul este din bronz, dar și, în detaliu, în Brâncuși: E = mc2, II, Geniu și Hologramă) poartă în sine însăși crearea și estetica Universului. Oul cosmic brâncușian și ecuația einsteiniană a energiei sunt astfel echivalate, cu originalitate și cutezanță, de pictorul român Romeo Niram. Iată-i și pe cei doi vizionari, Brâncuși si Einstein, pictați „în oglindă”, în acel „plasmatic” tablou, intitulat la fel, Începutul Lumii, într-un câmp energetic radiant, „mărginit” doar de geometria arhaică a scoarțelor oltenești
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_bra_dan_caragea_1368620834.html [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
inimii sale. Are acel bun simț folosit doar de unii, dintre cei puțini, dintre cei aleși, sub formă de lege fundamentală. În el nu trăiește ursul carpatin, nici jderul sau pantera, chiar dacă saltul său în visare egalează fiarele pădurii, în cutezanță și foame hămesită de frumos și de admirația nedisimulată. Are unul dintre cele mai nesecate filoane de sensibilitate, din care nu ezită să scoată producții record. Poemele ce-l bântuie sunt puse la munci silnice, transformându-i visarea în acea
CONGRESUL ELITELOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1394964878.html [Corola-blog/BlogPost/353590_a_354919]
-
CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - O CARTE A AVENTURII, CUTEZANȚEI ȘI-A DORULUI DE-ACASĂ Autor: Confluențe Românești Publicat în: Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Autorul articolului: Georgeta-Minodora Resteman EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX Un alt fel de „pașoptiști” români în Franța, Canada
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_o_carte_a_aventurii_cutezantei_si_a_dorului_de_acasa.html [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
În realitate însă, Octavian Curpaș, neobositul jurnalist de ieri, scriitorul cu acte în regulă de azi, reușește într-un mod original să realizeze o radiografie a emigrației românești la mijlocul secolului XX, supunând atenției cititorului o categorie interesantă de emigranți, tributari cutezanței și spiritului de aventură, răbdării și așteptării, dorinței și neputinței, euforiei și negrei disperări în momentele de grea cumpănă, în aceeași măsură. Ei sunt cei care au avut curajul și tăria psihică de a descinde din tărâmul ierbii verzi de-
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_o_carte_a_aventurii_cutezantei_si_a_dorului_de_acasa.html [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
adaptezi, să-ți modelezi viața și să-i îmbrățișezi principiile, dar fără să poți vreodată să-ți uiți rădăcinile. Georgeta-Minodora Resteman Cluj Napoca, octombrie 2011 www.curentul.net Referință Bibliografică: EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - O carte a aventurii, cutezanței și-a dorului de-acasă / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluențe Românești : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_o_carte_a_aventurii_cutezantei_si_a_dorului_de_acasa.html [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
Acasa > Stihuri > Momente > MÂINE VEI FI AMINTIRE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 469 din 13 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Ai vrut, în lumea de noroi, Să-ți faci Rai! - ce cutezanță! Acum dai totul înapoi Și pleci de-aici cu pumnii goi Pe un drum fără speranță. Ai vrut lumea să te-admire, Că ești deștept și prea bogat. Acum zaci în nesimțire, Mâine vei fi amintire; Cu Iadul ești de-
MÂINE VEI FI AMINTIRE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Maine_vei_fi_amintire_george_safir_1334343536.html [Corola-blog/BlogPost/351155_a_352484]
-
în ceață - Dor pribeag rănit adept. Vag instinct de conservare M-a lăsat uitat în timp, Simt în piept durere mare - Iarnă, rece anotimp. O pandoră-mi dă speranța De-a se-ntoarce iar la mine, Dar nu dispun de cutezanța - Vis pribeag de a revine. A mea oglindă din odaie Îi păstrează chipul dalb Și mirosul cel din baie De pe halatul ei rozalb. Patul nefăcut de zile, Perna ei c-o inimioară - Amintirile-mi umile, Noi doi lipiți sub plăpumioară
DOR DE SUFLETUL PERECHE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1426887378.html [Corola-blog/BlogPost/379783_a_381112]
-
arată într-o scrisoare că în sfârșit comitele Laurențiu, „primește demnitatea de Ban al Severinului, biruie pe bulgari, le ia spoliile și prăzile cu care i-a găsit încărcați mai spânzură din ei la malul Dunării și așa potolindu-le cutezanța redă Banatului poziția sa de odinioară și cu virtutea lui neasemuită îl redă majestării noastre”27. Se observă cu ușurință sentimentul de mulțumire și recunoștință manifestat de rege, conștient că pierderea Banatului de Severin, cu cetățile sale, în principal cu
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
publicitatea făcută la TVR procesului „marii privatizări”: se apelează, în acest caz, la noțiuni, concepte sau chiar formulări întregi care dădeau și dau specificitate acțiunii istorice, izbânzii sau eșecului ei, oricum ar fi, o creație perenă, pozitivă sau negativă, a cutezanței și lașității noastre în decursul timpurilor, în esență o stare de fapt a spiritualității românești. Se începe cu invocarea (sic!) unor vestigii preistorice din epoca neolitică (etapa târzie e epocii pietrei-paleolitic), vezi capodopera sculpturii neolitice, „Gânditorul de la Hamangia”) care au
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/366686_a_368015]
-
marele Shakespeare a localizat iubirea dintre Romeo și Julieta la Verona?" Da, avea dreptate Radu, italienii chiar sunt bărbați frumoși. Așa era atât Vicențio cât și acest pictor din piață. Aveau ceva deosebit în trăsăturile lor. O fermitate și o cutezanță în priviri de parcă te despuiau de haine când te fixau cu privirea, făcându-te să te simți goală și neputincioasă în fața lor. Adriana pășea absentă alături de Doina, care îi tot explica despre ce reprezintă fiecare clădire, cam în ce perioadă
CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424342250.html [Corola-blog/BlogPost/353193_a_354522]
-
este și menirea Poeziei, de a lumina, de a ține loc de stea călăuzitoare pentru călătorii obosiți care orbecăie în întuneric. Dar nu oare pentru a ilumina a furat Prometeu focul cel sacru de la zei, fiind pedepsit apoi pentru această cutezanță? Cu o economie a mijloacelor de expresie, Mihai Baicu reușește să construiască o poezie care să emoționeze sufletele sensibile prin sinceritatea sentimentelor și prin fiorul autentic care le străbate. Dovadă că poezia, acum și aici, dar mai cu seamă, acum
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
de emigrant, ale escrocheriilor sau concurenței acerbe din lumea capitalismului. Trezește în cititor dorința să semene acestui chip, așa cum se desprinde dintre rânduri: îndrăzneț, neobosit în muncă, neconformist, priceput, cult, statornic în sentimente, inteligent, demn și modest. I-am admirat cutezanța, o trăsătură exersată ca pilot în tinerețe, care mi-a fulgerat inima la amintirea celui care acum putea să stea lângă mine, dacă această trăsătură, cutezanța, i-ar fi purtat mai mult noroc și nu l-ar fi trimis în
HERMAN VICTOROV: „DIN VIAŢA UNUI OM OARECARE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_pagini_de_jurna_elena_buica_1365152207.html [Corola-blog/BlogPost/345683_a_347012]
-
muncă, neconformist, priceput, cult, statornic în sentimente, inteligent, demn și modest. I-am admirat cutezanța, o trăsătură exersată ca pilot în tinerețe, care mi-a fulgerat inima la amintirea celui care acum putea să stea lângă mine, dacă această trăsătură, cutezanța, i-ar fi purtat mai mult noroc și nu l-ar fi trimis în ultimul lui zbor ca pilot la vârsta de 29 de ani. Deși este prima carte pe care o semnează, pentru că tot ce face, face bine, puternica
HERMAN VICTOROV: „DIN VIAŢA UNUI OM OARECARE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_pagini_de_jurna_elena_buica_1365152207.html [Corola-blog/BlogPost/345683_a_347012]
-
străpuns eu am crezut că-n lumea nemuririi pe scutul biruinței am pătruns. De-atunci printre regrete umblu trist cu traista amintirilor pe umăr și-ncerc cu disperare să rezist printre dureri care sporesc la număr. De-atunci neobosita-mi cutezanță se târâie tot timpul în genunchi și-n loc de apa vieții, din speranță al spaimei mâl îmi curge în rărunchi. Caut mereu și nu renunț deloc chiar dacă nu mai cred că se mai poate ca-n curtea fericirii să
PE SCURTUL DRUM CA UN CAIS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1456254582.html [Corola-blog/BlogPost/383955_a_385284]
-
mai fie viclenie. Să se depărteze de la rău și să facă binele. Deci cea fapta rea este lăcomia pântecelui, și beția, și desfrâul. Fapta rea este iubirea de arginți, lăcomia, pofta de avere și nedreptatea. Fapta rea este slava deșartă, cutezanța și semeția. Să se depărteze deci tot omul de la asemenea rele și să le împlinească pe cele bune. Care sunt acestea? Înfrânarea, postul, înțelepciunea, dreptatea, milostenia, îndelunga răbdare, dragostea, smerenia - prin care ÎL dobândim în schimb, cu vrednicie, pe Mielul
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461309331.html [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
Prin adevăr învingem o părere“ la Cenaclul Literar “Vasile Sav “, patronat de Liga Scriitorilor Români. Originalitatea și specificul acestei antologii de cugetări, unele culese, altele fiind scrise de Aurel Vușcan, constă în viziunea autorului asupra vieții, societății și mentalităților, în cutezanța și profesionalismul său și al autorilor, filtrat prin “ocheanul întors cu oglinzi “ al filosofiei. Cugetările din primul capitol se axează pe rolul banilor, al bancherilor și băncilor în istoria omenirii și în societatea contemporană.” Când banul vorbește, adevărul tace “, spune
CUGETAREA-ESENŢA FILOSOFICĂ A EXPRIMĂRII UNUI ADEVĂR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cugetarea_esenta_filosofica_a_exprimarii_unui_adevar_al_florin_tene_1326729727.html [Corola-blog/BlogPost/362063_a_363392]
-
Și dă speranța zilei, când țăranul La sfatul vetrei sale, socotește anul Și foaia de tutun, aprinde cu amnarul. La sfatul vetrei sale, clădește noi iluzii Cu socoteli pripite, dar pline de speranță Că iarna prinsă-n drepturi sporește-n cutezanță, A lui ardoare sfântă, lipsită de confuzii... Că iarna prinsă-n drepturi, pășeste triumfală Ca un spectacol feric, în joc de fulgi de nea, Ca o paradă scumpă a formelor de stea Ce umple scena lumii, cu fast imens și
N I N G E…. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1451899565.html [Corola-blog/BlogPost/369677_a_371006]
-
Acasa > Strofe > Creatie > REÎNVIEREA RIMEI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Azi sunt doar lemn de foc pe rugul lumii, Desprins dintre frunzarele speranței, Menit să fiu o lance cutezanței, Sfârșit-am ca gătej pe lutul humii. Iubirea ma-nălțat, m-a frânt clepsidra, Din licărul de stea primit-am harul. Acum îndestulez cu mine jarul Și-mi ține ferecată pana, Hydra. Mă voi întoarce-n tine ca'ntr-un templu
REÎNVIEREA RIMEI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1421816818.html [Corola-blog/BlogPost/372892_a_374221]
-
să stăm acolo unde ne-a făcut, nu să mergem în alte locuri și să încercăm să luăm ce nu este al nostru sau să facem ce nu trebuie, cum încercați voi să faceți. Unul din balauri se minună de cutezanța Prințesei de-a le vorbi: - Ce curaj ai să vorbești Prințeso sau ce-ai fi. Tot așa vorbeau și îngerii când am venit aici, de acest Domn, dar noi nu credem acest lucru. - Mare păcat faceți că nu credeți, dar
PRINŢESA LALELELOR PARTEA A III A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391350426.html [Corola-blog/BlogPost/353787_a_355116]
-
care-atunci n-am prea băgat-o-n seamă. Un dor fără de margini necontenit mă cheamă, dar mă-nconjoară o tristețe grea. Amărăciunea-îmi pune dorințele în chingi bătându-și joc de ultima speranță. Și totuși simt în mine un zaț de cutezanță când cred că și-n genunchi poți să învingi. Să lupt cu mine însumi, atât mi-a mai rămas fiindcă mi-am fost dușman întotdeauna. Nu vreau să pierd. De-aceea, zâmbind, înfrunt furtuna din îndoieli și din orice impas
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1429558640.html [Corola-blog/BlogPost/374659_a_375988]
-
7 iunie 1946 la Timișoara). Un excelent prilej de a ne bucura de prezența unui om de radio cu o carieră impresionantă. Peste 50 de ani, fiindcă nu uităm și cei 6 ani de activitate la Radio Timișoara. Original prin cutezanța viziunii, reușește să îmbine cu ușurință și profesionalism pasiunea pentru radio cu cea pentru sport. S-a dedicat prioritar disciplinelor olimpice - atletism, gimnastică, natație -, comentând pentru români de la campionatele naționale (copii, juniori și seniori), Jocurile Balcanice, Campionatele Europene și Mondiale
DORU DINU GLĂVAN – O CĂLĂTORIE PE UNDE SONORE de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/daniela_gifu_1464511302.html [Corola-blog/BlogPost/381275_a_382604]
-
-n dor de viu, parcă-n cetele cerești, îngeri cântă în lumină despre treceri pământești. Azi cerul s-a oprit din spus, scoate primăvara din apus și-mbrățișează pământul, desenează speranța ce în duh o poartă vântul, peste frică trece cutezanța - doar poetul, dăltuie cuvântul. Referință Bibliografică: Doar poetul / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1176, Anul IV, 21 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DOAR POETUL de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Ecaterina_serban_1395383392.html [Corola-blog/BlogPost/353866_a_355195]
-
răzbat în fiecare vers al poemului “Nu știu unde, nu știu cum” - un soi de dialog de taină cu Dumnezeu, în care, repetitiv, aproape ca într-o litanie, poetul își exprimă smerenia în fața divinității, pentru veșnicele întrebări care-l mistuie și pentru îndrăzneala și cutezanța de a I le adresa: “Doamne, știu că plângi acum, / Doamne, știu că râzi de mine, / eu sunt lacrimă de drum, / eu sunt ochi, tu ești retine, / eu sunt mare fără mal, / râu ce se îmbracă-n sare, / tu ești
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dau_lumii_marturie_lacrima_unei_secunde_volum_aniversar_nicolae_baciut_cincizeci_si_cinci_cronica_cezarina_adame.html [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]