191 matches
-
audă pe Shula susținând că nu Îi stricase În cuptorul electric. Își trăiseră traiul. O dată mergea și televizorul din hol. Siluete cenușii și albicioase, instabile pe verticală, fâsâiau și tremurau. Sammler se văzu pe ecran palid ca un mort. Imaginea cutremurată a unui om Îmbătrânit. Holul semăna cu unele subsoluri mochetate din teatrele dezafectate - spații de evitat. Nici nu trecuseră două zile de când hoțul de buzunare Îl Împinsese, lipindu-se cu burta de spatele lui, peste aceeași mochetă fixată cu bolțuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
A urmat actul plin de curaj al stewardeselor, fetele alea sfioase cu mina lor proaspătă. Dar schimbările bruște ale unghiului de zbor făceau ca pasărea să se lanseze într-un zbor mortal. Decolați din Londra, am fiert și ne-am cutremurați și am gonit. În fine, am pornit! am chiuit în gând în timp ce ne înălțăm prin aer ușori ca fulgul. Am privit în jos, spre modelul drăguț pe care străzile nici nu știu că îl desenează. Eu călătoream la clasa a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
plină de zbârcituri. Văi adânci și urme de vărsat o brăzdau, dar ochii îi erau puternici și nu aveau în ei nici o urmă de mânie sau uimire. Priveau de-a dreptul prin Vultur-în-Zbor, ca și când el n-ar fi fost acolo. Cutremurat, acesta mormăi niște scuze ininteligibile și se retrase până la poartă, până la drum și până lângă Virgil, care își reluă mersul alături de el. S-au îndepărtat de fața împietrită de la fereastră și Vultur-în-Zbor a descoperit că-i tremurau mâinile. Ochii aceia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
FRĂMÂNTĂRI Cutremurate ape mă-mpresoară Prin care treci nestavilită undă Și-alintul tău a început să doară, Tăișu-i, mai adânc să mă pătrundă; Mi-e carnea sfârtecată de durere Și sufletu-mi dogoare de infern, Ochiul tristeții împietrit mă cere, Ploi de
FR?M?NT?RI by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83797_a_85122]
-
și Su Shun i-a sugerat Majestății Sale „să o ia pe doamna Yehonala cu el“. An-te-hai face o pauză ca să răsufle și își șterge sudoarea de pe față cu mâneca. — Ești sigur că Chow Tee a înțeles bine? întreb eu, cutremurată. — Chow Tee l-a auzit pe Su Shun spunând că „doamna Yehonala nu e genul care să rămână credincioasă și să aibă grijă în liniște de grădină“. — Majestatea Sa a răspuns? — Nu. De aceea a și insistat Su Shun. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
niște prieteni Îi ziceau și Monstrulică, iar În vremea din urmă căpătase numele de Repetentu, o iubea de moarte pe fiica grecului Dagdelinis, Marianti, care habar n-avea de acea iubire răvășitoare și nici nu urma s-o afle vreodată, cutremurată cum era de soarta tragică a ucigașului Mihai Enin; acesta, după ce Îi Înjunghiase pe Odraslă și pe Gogoașă, fusese Închis Într-o pușcărie - balamuc unde Își petrecea zilele legat cu un lanț de picior. Taina avea să fie descoperită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
tale, Mamă, ce n‐ ai nici un strigăt la strigăte, nici lacrimi pentru durerea noastră. Auzul ți‐ e doar cu tunet deprins ... Acum mă duc să‐ nsoțesc pământul, din care am răsărit, în pământ. Repetiție, știută lecție fie‐mi drumul acesta, cutremuratul meu drum ... Mihu Dragomir Mihu Dragomir (pseudonimul lui Mihail C. Dragomirescu), născut la 24 aprilie 1919, Brăila, mort la 9 ap rilie 1964, Giurgiu. Poet, prozator și traducător. Fiul lui Costantin Dragomirescu și al Octaviei Olimpia, născută Rădulescu, învățători. A
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
el însângerate...Picioarele îi sunt ferecate în lanțuri grele, iar pentru a nu cădea este ținut de lanțurile prinse de încheietura mâinilor. Merge împleticit, cu capul căzut în piept... „Oare ce a făcut bietul ca să merite asemenea soartă?” - mă întreb cutremurat. Răspunsul însă vine îndată din gura unui slujbaș domnesc, care - după o răpăială de darabană - a glăsuit cu voce ridicată: „Măria sa vodă împreună cu sfatul său a osândit la spânzurătoare pe Buzdug tâlhar de drumul mare! Cine a face ca el
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
câștige un ban. Îi scot nevoile din bordeie. Mintea mea de copil nu se putea odihni. Noaptea lipovenii parcă porneau încruntați, cu bărbile lor dese și lungi, cu măinile îndreptate spre mine, amenințând că-mi fură sufletul. Strigam prin somn cutremurată. -Ai visat iar urât. Odihnește-te.Treacă cu noaptea, zicea mama, făcându-mi cruce. Noaprea trecea, dar venea alta și alta. Ziua, noi, copii satului, porneam tăcuți spre iaz și priveam înfiorați de departe lucruri pe care nu le înțelegeam
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
mai, cu păsările obosite frânte-n poartă.Sufletele nu mai pot culege visul și îl descarcă, fragil, ca pe un sfărâmicios obiect pe la colțurile străzilor, să-l cumpere trubadurii cu imaginea reflectată orbitor în peretele translucid al vieții. Un glas cutremurat, ca o salcie tânguitoare, îmi susură vorbe de alint în care nu am crezut când trebuia, și-n care aș crede dacă nu ar fi rostite. Pământul încă mai jelește stâlpii podului luat de apele învolburate. Ne afundăm pașii în
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
noi două eram singurele persoane care puteau auzi discuția. — Dacă-i arăți că ești supărată, mi-a șoptit ea atât de stins că abia o auzeam, atunci a câștigat. După care Dawn a luat-o la picior în lungul coridorului. Cutremurată, am închis ușa de la birou în spatele meu. Îmi doream să nu fi pus acea întrebare. Era mai simplu s-o consider pe Dawn un robot într-ale profesiei, decât s-o văd ca o ființă umană prinsă în capcana unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
la care îți este imposibil să te uiți din pricina unor crini albi, care îți umplu privirile, iar eu tocmai de aceea mă holbez la toate astea, cum este posibil așa ceva, distrug cafeneaua, dărâmă și ultimul monument; îl privesc pe Udi cutremurată, distrug cafeneaua, spun eu, dezvăluind dintr-odată tulburarea care mă invadase, iar el afișează pentru o clipă un zâmbet strâmb, plin de mister, de parcă el ar fi fost acela care stătea în spatele acelui foc alb. Poate că lui i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
rău... se bâlbâie ea. N-am știut... Adică el a zis-o pe un ton așa... ca și cum ar fi fost cel mai banal lucru, încât eu am crezut că și tu te simțeai la fel. Daisy pune paharul pe masă, cutremurată de ce i-a scăpat. Își dă părul la o parte de pe față cu mâna. —Rebecca, îmi cer scuze, n-aș fi spus pentru nimic în lume așa ceva, dacă n-aș fi presupus... Nu-i nimic, încerc eu să articulez, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
În noaptea aceea am adormit greu, cu febră și visuri atroce; mi se părea c-o pierd pe Maitreyi, că un înger cu barbă albă mă izgonește din casa aceasta, că Sen mă privește absent de pe terasă. Mă deșteptam mereu, cutremurat, cu fruntea rece și umedă. Parcă săvârșisem un mare păcat. Am găsit-o pe Maitreyi la birou, într-o sari albă, cu un șal cenușiu pe umeri, scriind fișe pentru catalog. I-am urat bună dimineața extrem de încurcat, neștiind dacă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
celor două stări. Pentru cel îndrăgostit, realitatea ce înconjoară persoana iubită este cuprinsă de vălul unei întunecări depline ignorarea acestei zone ontice fiind decisivă. În schimb, aura individualității spre care el și-a focalizat revărsările de adorație erotică și dragoste cutremurată este investită cu prea-plinul unei lumini selenare. Un asemenea contrast nocturn dintre un fundal de beznă și o strălucire de astru orbește privirea imprudentă a celui îndrăgostit. Aici survine întâlnirea inedită dintre excesul de lumină și cel al întunericului. Cele
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de curând apuse însoțiri, această experiență transformă eul astfel încercat într-un nod existențial în care se împletesc haotic și de ne-desfăcut toate firele depresiilor, neîmplinirilor și revoltelor ce au zguduit spiritul celui părăsit și persistă în profunzimile sale cutremurate. Pierderea prin distanțare a persoanei îndrăgite reprezintă aici scânteia ce vine să aprindă o materie sufletească deja predispusă unei dezlănțuiri incendiare. În singurătatea ce-o învăluie din nou, conștiința abandonată de un celălalt pe care l-a crezut compatibil nelimitat
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
luase foarte în serios amenințările lui John Robert. Nu prea vedea el în ce fel ar putea Rozanov să-i facă vreun rău dar, oricum, prefera să nu riște. Niciodată până atunci nu fusese obiectivul urii cuiva, și se simțea cutremurat. Nu se îndoia că John Robert nutrea față de el o rea-voință agresivă. Așadar, întreaga zi de miercuri și cea mai mare parte din ziua de joi nu ieși din casă, iar când se întuneca, trăgea cu grijă draperiile grele, căptușite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fior zvâcni în Voicea : deși îl slăbise din strânsoare, moșul rămânea nemișcat. Aproape mângâietor, țiganul puse mâna pe el. - Haide, moșule, scoală... Cu orgoliul rănit de împotrivire, Voicea nu voise decât să-și arate puterea. Furișă o privire către ceilalți. Cutremurat, căpitanul fixa fața plină de scursuri a bătrânului. Pe un ochi îngălbenit i se prelingea o pată groasă ; obrajii erau mânjiți ; grosul murdăriei însă se oprise pe umeri și în păr. Uriașul Voicea se închirci deodată și, într-un fel
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
de deasupra lor veneau niște sunete îngrozitor de tari și jalnice, de parcă era un disc cu muzică de dans, pus la viteză mică, iar din adîncurile de dincolo de balustradă se auzea un șuierat lunecos. Lanark rămase în ușa liftului și zise cutremurat: — De ce-am venit aici? Munro privi în jur. — Asta este secția cea mai mare de deteriorare. Pe cei moi și fără speranță îi ținem aici. Sînt destul de fericiți. Vino să vezi. — Ai zis că nu trebuie să văd pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
uită curios la materia moale și cenușie dinăuntru. Era ca scrumul de țigară. — Fii atent, Duncan, îi zise domnul Thaw. — Da, nu vrem s-o împrăștiem înainte de a ajunge acolo, spuse Duncan. Era surprins să-l vadă pe taică-său cutremurat. Urcară dealul pe o cărare pietroasă, înecată în garduri vii îmbobocite și ferigi. Mai sus se transformă într-un drumeag de căruțe peste un cîmp verde, apoi o luară printr-o spărtură într-un canal de piatră secat care dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
să nu se ardă. Avea fața și gîtul slăbănoage și solzoase, ca ale unei țestoase, și un nas coroiat și impunător. Sprijinit de perne, ațipea uneori, iar capul îi tremura, depărtîndu-se cu cîțiva milimetri de ele, după care se trezea cutremurat, stigînd slab „Agnes!“. Nu venea nimeni să-l vadă. Domnul McDade, din stînga lui Thaw, era un om mărunțel, al cărui piept se bomba ca o burtă grasă, ajungîndu-i pînă la bărbie. Avea părul roșu sîrmos și o față severă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
continuară drumul. Ceața coborî și ciudatele forțe gravitaționale ale drumului îi făcură să simtă din nou tensiunea din brațe. Evitară din nou tensiunea mergînd într-o stare semi-conștientă. în cele din urmă, Rima zise: — Aproape am ajuns. Lanark se trezi cutremurat și văzu prin ceață un perete de stîncă deasupra lor. Aprinse lanterna și în fața lor apăru o ușă pe care erau următoarele cuvinte: IEȘIREA DE URGENȚĂ 3124 INTRAREA INTERZISĂ Rima se așeză cu spatele la ușă și-și încrucișă brațele. Lanark se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dacă nu vorbesc cu Wilkins! Sergentul îl privi lung și cu mare atenție. Lanark își ridică brațele implorator și-și dădu seama că erau împuțite. Vesta îi era descheiată, iar costumul mototolit. în cameră plutea un miros urît și observă, cutremurat, că venea de la o pată maronie întărită de pe cracul pantalonului. — îmi dau seama că arăt respingător, dar politicienii nu sînt întotdeauna înțelepți! Vă rog! Nu vă cer asta pentru mine, ci pentru oamenii pe care-i reprezint. Faceți-mi legătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mult decât poftă sau cel puțin așa a spus apoi, după ce ne-am ținut promisiunea și eram unul în brațele celuilalt. Spunea că fusese lovit de dragoste și intimidat acolo, în holul de la apartamentele femeilor. Spunea că fusese vrăjit, fulgerat, cutremurat. La fel ca mine. Nu cred că am apucat să ne mai spunem ceva înainte ca Rahela să se strecoare împreună cu regina și să mă ia și pe mine înapoi în camera de naștere. Atunci n-am mai avut timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
din perspectiva lor, o imagine terifiantă. Iar cei care nu urlau deja, invariabil ajungeau înlăcrimați în punctul în care mamele se apucau bine de mânerele cărucioarelor și începeau să alerge în mare viteză pe aleea centrală a parcului. Alice era cutremurată. În mod sigur, nașterea era un eveniment traumatizant. Nu mai era nevoie ca imediat după asta să mai și alergi în pantaloni mulați, nu? Dar poate că asta era legea în New York. În fond, magazinul FAO Schwarz avea în stoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]