25,743 matches
-
în română, dar formulat de Văcărescu în italienește) e o performanță retorică. Frecvente sînt și situațiile moderne tratate în lexic pe jumătate modernizat: obținerea unui dublu pașaport ("m-am rugat să aibu îndoite pașoporturi"), cererea de azil politic ("Asylul să cuvine a-l dobândi acei ce dosescu dă la un mare rău și peire și primejdie"), devalorizarea monedei în timp de război ("S-au văzut însă pâste puțin după ce s-au râdicat războiul că și moneda s-au micșorat cu multă
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
din țară la Londra, în Portugalia sau la Paris. Nu. Adevăratul meu exil a fost plecarea mea din Europa, la Chicago". În chip rezonabil, Gabriel Stănescu acceptă ambele ipostaze, care țin de particularitățile individuale, ireductibile și a căror manifestare se cuvine îngăduită într-o atmosferă a libertății. Doar propaganda comunistă îi lega, într-o manieră feudală, pe români de pământul natal, stigmatizîndu-i pe cei dornici "a-și croi o altă soartă" cu etichete precum renegați, apatrizi, trădători de neam. "Lumea liberă
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
vreun buncăr, nici vreo armă chimică. Nimic esențial. Nu vreau să minimalizez îndrăzneala de care cei doi au dat dovadă. Chestiunea este legată de profesionalismul Antenei 1 care își trimite oamenii la război fără să-i înarmeze cu ce se cuvine. Nu era mai înțelept să ne ofere Coșarcă și Stoicescu informații luate de pe CNN (cum ne-au și oferit), să le comenteze, eventual cu ajutorul unor invitați ori citînd pur și simplu comentariile specialiștilor de pe CNN sau de pe alte canale, fără
Prea mici pentru un război atît de mare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14096_a_15421]
-
ca o culminare a unui ciclu istoric. Grație unor asemenea poeți se întîmplă ceva cu poezia însăși. După ei, nu se mai scrie ca înainte. Însăși istoria poeziei ar fi arătat altfel fără ei. După părerea mea trei nume se cuvin numaidecît amintite. Primul, desigur, al lui Eminescu. Foarte concis spus, și dincolo de orice considerente de natură extraliterară, Eminescu inventează în poezia română metafora. Revoluționează limbajul poetic, transfigurînd lumea altfel decît o făcuseră predecesorii. Regimul metaforic ia locul aceluia metonimic: limba
Nichita Stănescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14100_a_15425]
-
amuzament când subiacentă, când ieșită la atac direct, cum se întâmplă în singurul medalion feminin scris, vai, fără pic de milă, al Lucrezziei Karnabatt. Pentru dublul z e vinovată ea, pentru dublul t, el, soțul, Dimitrie, jurnalistul care, așa cum se cuvine, îi precede ei, în paginile volumului. Știind care este ocupația lui Florin Faifer, de cercetător academic, putem presupune că fizionomiile literare luate în arca volumului aveau să fie niște articole de dicționar, programat să-l continue pe cel de până la
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
lucrurilor, încă într-un eseu tineresc, din 1930, Poezia retorică și Walt Whitman, în cuprinsul căruia aprecia poezia drept "iubire și uimire față de tine ca față de un altul; față de un altul ca față de tine". În consecință, "privirea hermeneutică" s-ar cuveni să judece "în mod etic" plăsmuirea literară, să-i ratifice, în libertatea ei, statutul de "persoană". Laura Pavel "actualizează" punctul de vedere al dramaturgului prin două referințe: "Această teorie modernă a lecturii critice îl apropie pe Ionesco de noțiunea dialogică
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14138_a_15463]
-
lui de atunci sugerînd tuturor acestă titulatură; mie mi s-a părut un omagiu). Pinocchio al foarte tinerei generații este interpretat, încă nu strălucit, de Ani Crețu sau Camelia Andriță. Timpul și rodarea spectacolului sper să le așeze cum se cuvine în personajul acesta atît de popular, de cunoscut și de adorat. Nu este foarte simplu. Imagini din tot felul de desene animate, mai inspirate sau mai puțin, din legendele și mitologiile individuale și personale ale părinților din spectacole se pot
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
varianta de-personalizării și de-personificării, a topirii în colectiv, încurajându-se individualitățile, manifestările ce rup parapetul convențiilor facile și conivențelor găunoase. Fiind o creație continuă, ce trebuie ocrotită și sporită, orchestra este și sediul unor contradicții virtuale, care se cuvin a fi escamotate cu relaxare și discernământ. Asumându-și integral rolul de proiectant și de constructor, Cristian Mandeal a făcut din filarmonica bucureșteană locul geometric de întâlnire al schimbării cu permanența. Schimbare ca frenezie și inflație a permanenței; permanența ca
Alchimistul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14180_a_15505]
-
să înțeleagă însă noutatea poeziei lui Eminescu. Avea un gust conservator, dar studiul lui nu denotă nici rea voință, nici nu e preocupat să-l coboare pe poet de pe soclu. Unele din observațiile sale nu sînt greșite, doar că se cuvine a fi repuse în condițiile epocii, așa cum am încercat să arăt într-un editorial mai vechi pe care-l consacram Istoriei lui Densusianu. În fine, Anghel Demetriescu își publică foarte tîrziu studiul său, în 1903, în Literatură și artă română
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
ne-au înjugat străinii, în al lui Eminescu însă ne-au înjugat românii...". Ardelean prost!, îți vine să exclami după ce l-ai citit pe canonicul blăjean. Și detractor, în toată puterea cuvîntului. Să nu omit să spun că antologia se cuvine semnalată și pentru că repune în circulație texte devenite intruvabile, majoritatea, nereeditate niciodată pînă astăzi.
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
cum, prin forța lucrurilor, momentele deosebite ce i se oferă unui mare creator nu pot fi deloc puține, faptul că întîlnirea pe care a avut-o cu Radu Sergiu Ruba este menționată în carte capătă o rezonanță ce nu se cuvine a fi neglijată. Este vorba de întîlnirea de la Choisel, din ziua de 29 iunie 2000, consemnată de prozatorul francez în jurnalul său în portofoliul lunii iulie. De altfel, Ruba a realizat atunci un incitant interviu cu Tournier, publicat în premieră
Jurnal extim by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/14209_a_15534]
-
complexele" literaturii române de Mircea Martin, 1981, reeditată la aceeași editură și în aceeași colecție, tot în 2002. Cît privește ideea Paralelei 45 de a relua cărți considerate de referință în anii '60-'80 ai secolului trecut, ea s-ar cuveni discutată mai pe larg. * O notă absolut stupefiantă publică în TIMPUL de la Iași din februarie A.C.(?). Intitulată Sarcofagul de hîrtie, nota ajunge la concluzia că, dacă, solidari în lupta contra comunismului, scriitorii români postbelici n-ar fi acceptat compromisul de a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
Prăbușirea Locației Usher. Ibsen: Nora sau Locația păpușilor. Kafka: Locația. Stendhal: Locația din Parma. Strindberg: Locația fericiților. Wilde: Balada locației din Reading. Thomas Mann: Locația Buddenbrook. Jules Verne: Locația din Carpați. Chateaubriand: Memorii de dincolo de locație (apărute, cum se și cuvine, postum) și Rimbaud: Un anotimp în locație. Cît s-ar simplifica lucrurile, nu-i așa ? O altă tendință, de data aceasta contrară, dar la fel de supărătoare, din limbajul actual, în special la televiziune, este încercarea de a evita limba standard a
Sărăcie! by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14229_a_15554]
-
tractor eșuat în nisip sau să țină un avion în aer, și după cum îi era obiceiul, n-a cerut nimic pentru ea, ci prosperitate și viață lungă pentru cei unsprezece orfani ai săi. Rugăciunea ei a ajuns pesemne unde se cuvenea, fiindcă ploaia se domoli cînd am intrat pe canal, iar briza abia mai sufla, cît să gonească țînțarii. Atunci mama puse bine mătăniile și un lung răstimp cercetă în liniște iureșul vieții care se desfășura în preajma noastră. Se născuse într-
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
elevației, a păcatului drept o premisă a absoluțiunii: "Coborîrea în tenebre a lui Orfeu, prefigurare a întenebrării lui Hölderlin, nu e doar o imagine patetică, ci o condiție preliminară a unei arte poetice. Căderea precede înălțarea, transfigurarea presupune desfigurarea". Se cuvine să ținem seama de ceea ce poetul însuși mărturisește cu privire la ascendența sa spirituală catară, adică la acea derivație occidentală a ereziei maniheiste din Evul Mediu, care, propagată de bogomili și în Cîmpia Dunării, cultiva o imagine duală a existenței, dominată concurențial
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
clintiseră din hotărîrea lui de a-și vedea țelul fixat parcă de cînd e lumea și pămîntul, acela de a lucra fără contenire zi de zi, ca să-și slujească vocația. Și-o asumase și trebuia să o onoreze cum se cuvine. Așa înțelegea și existența. De asta închiriase la Slatina două odăi în casa unui majur, la margine de tîrg, ca să aibă atelierul lui și ca să-și poată vedea netulburat de sculptură. Asumîndu-și în modul acesta exemplar vocația, artistul și-a
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
întreabă analiștii pentru care comunismul e o simplă abstracțiune, o imagine de cabinet, întrucît nu l-au cunoscut ca realitate trăită! Teritoriile națiunilor foste coloniale și din Răsăritul Europei, cu dezinvoltură tratate laolaltă, purtătoare ale unei civilizații "premoderne", s-ar cuveni "protejate" de invazia culturilor "imperiale" ale capitalului postindustrial și societății de consum. De ce n-ar constitui regimul comunsit o astfel de protecție "onorabilă"? Ironia Mariei-Ana Tupan e reconfortantă: "Este, desigur, halucinantă această mistificare istorică: beneficiile comunismului - incluzînd genocidul și entropia
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
discursului, o înlocuire a argumentelor cu învinuiri și reproșuri, a analizei cu rechizitoriul. În același timp, o legitimă aspirațeie spre "normalitate" a tinerei generații pare a nu ține cont de sensibilitățile legitime față de istorie și de discursurile în care se cuvine ea abordată. Recurgerea frecventă a unora și altora la noțiunea de antisemitism ofensează adesea atît memoria victimelor Holocaustului și a urmașilor lor, cît și pe cei care s-au străduit și se străduiesc să netezească calea unei societăți deschise, tolerante
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
temeri și angoase. Scandalurile ivite pe această cale creează iluzia adevărului, constată unii specialiști, dar prezintă și unele trăsături totalitare. Marile scandaluri, scrie Matthias Horx, pot fi considerate de aceea ca o variantă democratică a unor procese de demascare. Se cuvine reflectat asupra acestei opinii. Nu întîmplător, una din temele emisiunii televizate Cvartetul Filozofic, difuzată pe programul doi ZDF, realizată de Rüdiger Safranski și Peter Sloterdejik a fost "scandalul". Revenind la cazul Walser și la scandalul politic Mollemann, ultimele dintr-o
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
eram numai cu puțin mai prejos decît serafimii,/ împărat al Tyrului, printre pietre scînteietoare luceam/ onixul, sardoniul, iacintul și crisolitul mă îmbrăcau" (Ultima zi de toamnă). Nu mai puțin, pe această filieră barocă, mustind de bucuria de-a trăi, se cuvin menționate secvențele franciscane, numeroase și foarte expresive, amplificînd decorul de prețiozități. Spinoza își întoarce privirea, firesc, spre Sfîntul din Assisi, care, la rîndul său, își estetizează simțămintele. Atenția și mila față de necuvîntătoare ratifică o dată mai mult dispersia sacrului în toate
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
kitsch, încercînd să descopere în ele mai degrabă continuitatea decît ruptura. Cînd am aflat că Irina Nicolau a murit, m-a speriat că cei care au cunoscut-o mai de aproape se declarau neconsolați, iar cei care s-ar fi cuvenit să-i ridice un edificiu postum au tăcut, ca și cum Irina n-ar fi existat.
Colecționara de kitschuri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15036_a_16361]
-
fes, pe cînd se afla în suita lui Omer Pașa, fapt care-i determină pe cunoscuți să-l șicaneze, iar pe împricinat să renunțe la participarea la balul oferit de pașă la București, tocmai pentru că nu știa ce haine se cuvine să îmbrace. Primul merit al autorului e acela de a ști cum să se oprească asupra unui subiect în mod ciudat destul de ocolit, deși lasă loc unor cercetări care pot fi extrem de interesante, tocmai pentu că subiectul e interesant și
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
Florica Dimitrescu Destul de rar se întîmplă ca o lucrare de lingvistică să fie reeditată, evident, cu excepția unor dicționare uzuale, de obicei bilingve. Dar cînd apare din nou o carte de lingvistică ea trebuie salutată cum se cuvine. Cu atît mai mult cu cît reeditarea se face nu după zeci de ani, ci după numai patru, cum este cazul cu Dicționarul de științe ale limbii (pentru economie de spațiu îl vom indica mai departe prin D), publicat pentru
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
formații lexicale bazate pe "deraiere"și nu numai. Nu știm cît se știe că P. Goma și-a adunat creațiile lingvistice proprii dintr-un Dicționar în mai multe volume (needitat). În D, cele mai numeroase intrări aparțin însă, așa cum se cuvine, unor noțiuni (mai) recente, de ex. anisocronie-isocronie, anominație, antistaxă, circumlocuțiune, concatenație, co-text, naratar, narator, sinafie, transferastic etc. etc. De observat că aceste noi articole sînt tratate în deobște cu deosebită grijă, ceea ce nu ne scutește ca la unele să avem
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
îmbogățite de ex. la insulă s-a adăugat, în ediția a II-a, pe lîngă accepția din gramatica generativă, sensul de Insulă lingvistică, semnificație aplicabilă și limbii române dar socotim că, în afară de izolarea geografică inclusă în acest concept s-ar cuveni să fie prezentă și izolarea culturală. Dacă prima nu poate fi schimbată, a doua este supusă modificării; aici exemplul limbii române este edificator: separată de celelalte limbi romanice și geografic și cultural, din sec. XVII-lea, al XVIII-lea - în
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]