175 matches
-
177 181. 182. 183. absurdul unor atitudini naturale, firești. La un moment dat a ținut să le arate unor prieteni că mișcarea, deși contradictorie pentru mintea noastră, este nemijlocit reală. După ce ascultă ce spun ceilalți, deodată, „fără să scoată un cuvințel, se învârti doar, de câteva ori, în sus și în jos, lucru, după părerea mea, su ficient pentru a dezminți spusele acestora“<ref id="184">Søren Kierkegaard, Repetarea, ed. cit., p. 28. 185.</ref>. Gestul lui Diogene este surprinzător pentru
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
a raportat faptele la Moscova. S-a făcut o percheziție la vila lui Bodovskov. Cufărul magic conținând scrierile dumitale a fost descoperit, ascuns sub paie în podul grajdului. — Ei și? am făcut eu. — Din cufărul acela și cel mai mic cuvințel scris de dumneata fusese publicat, a spus Wirtanen. — Și? — Bodovskov începuse să umple din nou cufărul cu propria lui magie, a continuat Wirtanen. Poliția a găsit o satiră de două mii de pagini despre Armata Roșie, scrisă într-un stil vădit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
cu hârtia prinsă-n piept, s-o știi că cine este... Se făcuse mică-mică, și cu cocoașa-n spate, și cu coada aia albă, subțire, ca de șoarice. Sta madam Ioaniu cu ochii zgâiți la perete și nu scotea niciun cuvințel ; că intra cineva, că ieșea, ea n-avea habar ; putea să vină oricine și să golească casa. De nimic nu mai avea habar baba. D-aia-i și pusese în piept fii-sa biletu. D-aia scrisese toate alea-n
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
glumele lui, de care Muti pretindea că nu sunt prea reușite. N-a fost niciodată Muti sensibilă la genul de bărbat chic, și în privința aceasta nu a avut deloc tact... — Ei, nu ! O dată n-am auzit la madam Ioaniu un cuvințel de domnu Geblescu ! Ba chiar nu vorbea de el niciodată. Nici cum s-a lăsat ei, madam Margo și cu el, nici asta nu mi-a spus-o... — Nu s-au lăsat, madam Delcă ! Adică s-au lăsat, dar nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nemaipomenit. Abia aștept ! Iau fericită o gură mare de vin și tocmai mă las confortabil pe spate, cînd Connor zice : — Ce zici de chestia asta cu vizita lui Jack Harper ? O, Doamne. Te rog. Nu mai vreau să aud nici un cuvințel măcar despre nenorocitul ăla de Jack Harper. — Te-ai Întîlnit cu el ? adaugă, apropiindu-se cu un castronel cu alune. Am auzit că s-a dus la marketing. — Îhm, da, m-am Întîlnit. — A intrat și la noi la cercetare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
că toată povestea asta de dragoste e adevărată. M-ai făcut să mă Îndră... Mă opresc brusc, gîfÎind ușor. Mi-ai zis că ești absorbit de mine ! M-ai făcut... să-mi pese de tine... iar eu am crezut fiecare cuvințel al tău ! Începe să-mi tremure glasul, trădîndu-mi emoția. Am crezut tot ce mi-ai spus, Jack. Dar, tot timpul ăsta, tu aveai un plan ascuns. Tot timpul ăsta, n-ai făcut decît... să te folosești de mine. Jack mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
nume ca acestea și să spui "bătrînei grotesc" sau "tataie excentric" sau "îndesîndu-și basca până la sprîncene" ― ei bine, lucrul acesta te mută din vecinătatea lor și îți asigură, printr-o simplă piruetă lingvistică, printr-un adjectiv sau printr-un simplu cuvințel, un loc sus și deasupra lor, chiar pe acoperișul lumii, de unde nimeni nu te mai poate privi, dar de unde tu poți privi, în schimb, pe toată lumea. În treacăt: admirația lui Noica pentru Wittgenstein, spune Cărtărescu, îi șterge acestuia multe păcate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și care, dacă ar fi sustrasă din edificiul limbii, cu precauții supreme, cu mâna celui mai exersat hoț de buzunare, "pe nesimțite" (așa cum extragi un bețișor la un joc de "marocco" fără ca celelalte să se clintească), ei bine, dacă acest cuvințel, această "copulă", care face parte din limbă cu firescul cu care face parte aerul din ființa noastră, ar dispărea peste noapte ― atunci tot edificiul limbii s-ar prăbuși și, o dată cu el, omul și întreaga Creație; despre flori, pietre, păsări și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de ansamblu. Cu excepția lui "și", "de aceea" și "totuși", totul, până și prepozițiile și adverbele, intră în cod. Traducătorul, sângerând sub această chingă și amețit de reiterarea figurilor acestui cadril infinit, este tentat periodic să respire evadând în stil: un cuvințel mai sprințar, același lucru spus altfel decât până acum etc. Greșeala pândește la capătul acestei tentații periodice de a ieși din cod. El trebuie să accepte, așa cum va trebui să accepte și cititorul, că se află în fața unei enorme fugi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fiindcă de obicei nu mînca decît atunci cînd Juan Lucas hotăra să coboare la braserie, sau cînd Susan Își amintea că trebuia să stea la masă și suna valetul ca să-i poruncească să le aducă mîncarea În la suite, acest cuvințel franțuzesc care pentru Julius avea o semnificație destul de tristă, fiindcă Însemna nu numai dormitor, ci și micul salon pentru vizitele pe care nu le primea niciodată, dacă nu o punea la socoteală pe Arminda care venea cu cămășile spălate. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dacă ar fi căsătorită cu el. Binecuvântare absolută, intuia ea. —Spune-mi totul, totul, despre noul tău job, porunci Dylan energic. Vreau să știu tot ce se întâmplă acolo. Ashling se molipsise de la entuziasmul lui contagios. Bucurându-se de fiecare cuvințel, a creionat fiecare personalitate de la Colleen și felul în care acestea interacționează - sau nu o fac, după caz - între ele. Dylan râdea mult, pesemne sincer amuzat, și Ashling aproape că s-a lăsat păcălită de ideea că este o povestitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Că o să te ridici, că o să treci pe lângă mine, iar eu mă uit la tine și te urmăresc din ochi; o să foșnească rochia ta, iar inima mea o să se prăbușească; și, dacă o să ieși din cameră, o să-mi amintesc fiecare cuvințel al tău, ce și cu ce ton l-ai spus; iar toată noaptea asta nu m-am gândit la nimic, am ascultat cum respirai prin somn și cum te-ai mișcat de vreo două ori...“ „Văd că tu, zice ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aici, și doar cu gura ei i-a poruncit să nu vină... El șade și-i palid tot la față. Și blestematul de Evgheni Pavlovici a pus stăpânire pe conversație! Uite-l cum turuie, nu te lasă să sufli un cuvințel. Acum aș afla totul, numai dacă aș putea aduce vorba...“ Într-adevăr, prințul stătea la masa rotundă palid, părând cuprins în același timp de o spaimă excesivă și, din când în când, preț de câteva clipe, de o încântare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
am auzit că se poate. Bine, să lăsăm asta. De ce-oi fi fiind așa de bârfitor? Pentru că ea mi-a spus astăzi că-s bârfitor? Și, băgați de seamă, asta a spus-o după ce a ascultat totul până la ultimul cuvințel, după ce mi-a pus întrebări chiar ea... Dar așa-s femeile! Pentru ea am intrat în relații cu Rogojin, cu acest om foarte interesant; tot în interesul ei i-am aranjat o întrevedere personală cu Nastasia Filippovna. Nu cumva s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a zis că e convinsă că te Întîlnești cu cineva, dar eu i-am răspuns că e o caraghioasă și că fără Îndoială ne-ai spune dacă așa ar sta lucrurile. Dar e adevărat și tu n-ai suflat nici un cuvințel. — O, Doamne, geme Lisa, În timp ce roșeața Începe să pălească. Trebuie să rămînă secret. Nu-mi vine să cred că m-am dat de gol. — Dar de ce e așa de secret? Devin pe loc intrigată și mă aplec peste masă, Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
nu ești În serviciul noilor tăi stăpâni. Dar acest lucru nu s-a Întâmplat atunci, când cu greva. S-a Întâmplat mult mai demult. Aș fi zis ca curu Îcă ai Întreprins o călătorie În Întuneric,n-a suflat un cuvințel despre tdar adevărul este că n-ai izbutit niciodatăsă se Învoiască pentru că se simte rău. Așa cum Gillman ssă scapi de acolo.000000000000000000ar fi trebuit să telefoneze că e bolnav, pentru că noi știm că oricum e bolnav. Deci Gillman e perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
din puzzle. Piesa aia care lipsea, acum Îmi pot da seama, e iubirea și Înțelegerea unei femei minunate. Asta ești tu Bunty, o femeie minunată. Și ai suferit atât de mult... vreau să Îndrept lucrurile... — Of Bruce... Nu sufla un cuvințel draga mea și o să vin În curând la tine. Îți promit. — Ok Bruce. — Ne vedem În curând. — Bruce... te iubesc... Hai sictir grăsano. Stai numa s-ajungă Bladesey la pârnaie și relația dintre tine și mine intră În agonia morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
lentă și năucitoare. Mă simt ca un manechin din testele de coliziune la impact scăzut. Încerc să-mi dau seama ce vrea să spună. — Adică știai... tot timpul... tu... — Nu spune nimic Bruce, zice Toal serios. Nu-mi spune nici un cuvințel. Se răsucește, trage draperiile și se uită pe fereastră. Apoi mă privește În față, străpungându-mă cu privirea. Uneori mai bine lași lucrurile așa cum sunt. La mijloc sunt reputațiile, moralitatea și carierele. Într-un fel, da, e nasol la modul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
una; câte una) și, tiptil, tiptil, se apropia de... miezul florii... Așeza doaga, În cap, Între marginea fundului și cercul cel mai mic, interiorul, Îmi făcea semne, peste umăr, să mă apropii - dar, șșșt!, În tăcere! - să țin - fără un cuvințel, șșșt, să nu care cumva să ne-audă... Eu, tot În vârful picioarelor, mă apropiam; apucam doaga, cu teamă să n-o trezesc, să n-o sperii - Îmi bătea inima-n piept ca nebuna și nu știam cum, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dreptul fără fund. Și apoi întunecimea ei... parcă s-ar fi revărsat în ea tot întunericul lumii, cel mai dens întuneric. — Este foarte, foarte adâncă, spuse Naoko, alegându-și cuvintele cu grijă. Uneori vorbea extrem de rar, de parcă își căuta fiecare cuvințel. Zău că e adâncă. Dar nimeni nu știe exact unde este. Ceea ce se știe cu siguranță este că se află pe undeva pe aici. Când povestea despre fântână, își băga ambele mâini în buzunarele hainei și îmi zâmbea de parcă vroia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
că mi-am revenit mult. Și eu simt lucrul acesta. Este prima oară când mă simt capabilă să mă aștern, liniștită, pe scris. În scrisoarea pe care ți-am scris-o în iulie, am simțit că scot cu cleștele fiecare cuvințel (deși, ca să fiu cinstită, nu îmi amintesc ce ți-am scris. A fost groaznică?), dar acum cuvintele curg singure pe hârtie. Aerul de aici e curat, m-am izolat de lume, e o liniște desăvârșită, am un program regulat, fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
de o ființă În cinci dimensiuni... — ...O clipă! De ce nu mi-ați spus nimic până acum? Credeam că știi, spuse Harry. — De unde era să știu despre creaturi În cinci dimensiuni care nu pot fi ucise? Nimeni n-a suflat un cuvințel despre asta. Clătină din cap. Deschiderea acestei sfere poate fi deosebit de periculoasă. Într-adevăr. — Avem aici o adevărată cutie a Pandorei. — Adevărat. — Atunci să luăm În calcul posibilitățile cele mai rele. Care poate fi cea mai defavorabilă situație legată de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
stagiare, se afla Jack Allen. Fără îndoială îi dădea sfaturi părintești despre cum să-și facă o carieră în lumea presei, iar gâsculița - în loc să-și dea seama de aici până la hărțuirea sexuală mai era doar un pas - îi sorbea fiecare cuvințel. Cel puțin avu bunul-simț să se ridice când o văzu pe Fran apropiindu-se furioasă, însă în ochii lui albaștri, surâzători, nu se zărea nici cel mai mic indiciu că ar fi avut de gând să-și ceară scuze. — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
lăsa în sfârșit liniștea când ajunse Jack acolo. Pentru prima dată în ziua respectivă puteai să te auzi om cu om. Motiv pentru care, acum că Fran nu mai avea propriul ei birou, Sean McGee și Stevie auziră amândoi fiecare cuvințel din ceea ce Jack ar fi preferat să fie o conversație între patru ochi. Singurul avertisment de care avu parte Fran fu faptul că Elaine de la recepție o sunase ca să-i spună: „Vine cineva să te vadă“, cu o voce atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
vaporul culturii a fost salvat: cu ajutorul băieților ălora care supravegheau și criticau orice abatere, lăudându-i în același timp pe cei ce știau să se prefacă și chiar să strecoare pe ici, pe colo câte o notă falsă, câte un cuvințel mai deocheat ori vreo aluzie fină la vremea de dinainte, când puteai să cânți în libertate. La sfârșit, când asupritorii culturii au fost izgoniți - nu se știe exact cum -, ei bine, cântăreții, deși au băgat de seamă imediat că s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]