218 matches
-
organizările religioase în furnizori de servicii spirituale. 4. Paradoxul varietății Una dintre cele mai apreciate trăsături ale spațiului virtual este aceea a posibilității de exprimare a unei pluralități de perspective. Coexistența facilă a atâtor opinii diferite și deschis eterodoxe în cyberspațiu expune navigatorul web la un mediu doctrinal mult mai fluid, care are potențialul de a încuraja religiile individuale și experimentarea spirituală" (Dawson & Cowan, 2004). Totuși, analiza unui număr suficient de mare de comunități virtuale religioase induce inevitabil senzația de déjà-vu
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
diferențiat atât ca metode și tehnici, cât și ca fundamentare teoretică. Analizând cercetările din domeniul religiei în spațiul virtual, Hojsgaard și Warburg (2005) au identificat trei valuri apărute consecutiv: * Primul val de cercetări s-a axat pe elementele inedite ale cyberspațiului ce creează premisele unei dezvoltări extraordinare a religiei în spațiul virtual. Problema centrală era aceea a felului în care Internetul transformă religia și toate manifestările culturale în general. * Un al doilea val al cercetărilor, mai reflexiv și mai realist, a
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
apud Larsen, 2001) considera că, în cele din urmă, Internetul va schimba în mod fundamental natura închinării în rândul creștinilor. El anticipa faptul că, într-o decadă, milioane de indivizi care nu aparțin vreunei comunități religioase vor practica închinarea în cyberspațiu și că o mare proporție de membri ai comunităților virtuale religioase vor fi persoane care și-au abandonat bisericile reale pentru a se alătura celor virtuale. Asemenea anticipații au întărit temerile unor membri ai comunităților religioase cu privire la impactul negativ pe
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
apreciază comunitățile virtuale ca fiind mai puțin satisfăcătoare decât cele locale și sunt conștienți de limitele pe care le presupune participarea la activitatea unor comunități online. "Cei mai mulți participanți realizează faptul că cei săraci și cei flămânzi nu se găsesc în cyberspațiu, în special nu în cadrul unor comunități presetate, imateriale. Cei mai mulți sunt conștienți de pericolul utilizării Internetului ca o modalitate de evadare din calea nevoilor oamenilor adevărați și de faptul că membrii comunităților religioase au mai multe să își spună decât ceea ce
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
incertitudinea ridicată asupra validității și fidelității răspunsurilor. Fiecare dintre aceste dificultăți este rezultatul uneia sau mai multor caracteristici ale comunităților virtuale și constituie o problemă specifică. a. Dificultatea utilizării unor instrumente de dimensiuni mari. Având în vedere explozia informațională specifică cyberspațiului, dar și lipsa unei comunicări nemediate între cercetător și subiecți, atenția acestora din urmă poate fi cu greu susținută pentru a putea fi utilizate instrumente care să surprindă cât mai multe aspecte semnificative și să ofere o imagine de ansamblu
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
produse individuale și de grup care nu se rezumă la comunicarea prin intermediul limbajului scris. Emoticon-urile, pattern-urile de accesare a comunității, profilurile personale, elementele de design sunt doar câteva exemple. În plus, odată cu noua generație de comunități virtuale găzduite în cyberspații tridimensionale, sunt posibile simulări foarte realiste ale cercetării de teren. Pentru a realiza un studiu al spațiului virtual Second Life, Boellstorff (apud Schackman, 2009) a creat un avatar, Tom Bukowski, căruia i-a construit o casă și un birou virtual
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
din cele patru etape, autorii au obținut o descriere a culturii, normelor și proceselor dinamice definitorii pentru comunitatea Kneeboard. IV.4. Deontologia cercetării comunităților virtuale Problemele de etică și deontologie legate de studiul comunităților virtuale nu sunt simple transpuneri în cyberspațiu a normelor din spațiul real. Unele cerințe deontologice sunt mai facil de îndeplinit, în timp ce altele provoacă înțelesurile eticii în situații noi, a căror abordare necesită precauție și onestitate intelectuală. În acest context, spațiul virtual poate fi privit ca o lume
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
impus deja în câmpul social. Astfel, identitatea, negocierea, colaborarea, conflictul, comportamentele prosociale și antisociale, spațiul personal, discriminarea, comportamentele deviante sau democrația sunt câteva dintre conceptele care necesită redefiniri și operaționalizări adecvate pentru a include transformările generate de interacțiunile desfășurate în cyberspațiu. O analiză sumară a cercetărilor în domeniu evidențiază faptul că, pentru a studia în mod eficient comunitățile virtuale, este necesară o reîncadrare a modului de raportare la lumea mediată computerizat și o reconsiderare a presupunerilor și axiomelor tradiționale în ceea ce privește interacțiunile
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Tipurile comunitare rezultate pot servi, în studii ulterioare, ca bază pentru încadrarea comunităților virtuale religioase, dar și ca punct de plecare pentru formularea unor modele explicative privind diferite comportamente, atitudini sau fenomene prezente în cadrul acestor forme de organizare socială din cyberspațiu. Rezultatele studiului pot fi valorificate în cercetări ulterioare cu privire la: rolurile pe care le îndeplinesc comunitățile virtuale religioase în viața spirituală și socială a subiecților, comparații între comunitățile virtuale religioase de limba română și alte tipuri de comunități virtuale religioase, evoluția
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Utilul și plăcutul, MicroHarmony: The Growth and Use of the Idyllic Model in Literature, A Theory of the Secondary: Literature, Progress, and Reaction, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (19401975), România și liberalismele ei. Atracții și împotriviri, Înțelepciunea calmă. Di@loguri în cyberspațiu cu Robert Lazu, Străin prin Europa. Note de călătorie 1983-1992, The Triumph of Imperfection, Imperfection and Defeat: The Role of Aesthetic Imagination in Human Society. Sorin Antohi (n. 1957), este istoric al ideilor, eseist, traducător. Este traducătorul și coordonatorul mai
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Cel mai mult investește în acest domeniu Coreea de Sud, adică 3,4 % din PIB. În ce privește tehnologia, competiția este acerbă, iar aici, ca și în domeniul geopolitic, puterile occidentale dețin încă un avantaj relativ, care începe însă să fie contrazis, bunăoară în cyberspațiu. Cred că Administrația Obama s-a prins, în sfîrșit, că America își cheltuie timpul, banii și nu puține vieți în nisipurile islamiste din Orientul Mijlociu, în vreme ce celelalte puteri tac și fac. Oricum, mutarea accentului și efortului geostrategic american în Pacific este
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
din Asia, Africa, America Latină, capacități strategice etc. Vă imaginați cum ar arăta astăzi economia mondială fără cea chineză? Un al doilea vector al puterii este cel militar, unde China a investit masiv în toate spațiile: terestru, naval, aerian, cosmic, în cyberspațiu, plus capacități psihotronice, de spionaj, sateliți, război climateric, bacteriologic, nuclear etc. Dar încă nu se ridică la nivelul armatei americane, deși a început să se manifeste cu agresivitate față de vecini, și-a întărit puternic apărarea, revendică insule și arhipelaguri, cumpără
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și continuitate. Acest proces de trecere reversibilă, existențială și culturală se desfășoară, deopotrivă în termeni discursivi sau ideologici și în termeni iconici, ca o restructurare permanentă a percepției asupra corpului și a conștiinței umane. Concomitent cu apariția calculatorului digital, a cyberspațiului și a biotehnologiilor, emerge o percepție asupra ființei umane înțelese drept cyborg, avatar online sau entitate transgenică, pentru a numi cele mai răspândite ipostazieri ale corporalității și identității conturate în spațiul virtualității. Este ceea ce numim ontologie virtuală, cadru existențial care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ființei, de la cele corporal-senzoriale la cele cognitive și la cele pragmatice ale activităților desfășurate: ființa umană rămâne relaționată realității din jurul său, iar realitatea, inclusiv cea virtuală, este ceea ce omul realizează. În această direcție, o aplicație de realitate virtuală sau un cyberspațiu al Internetului există în măsura în care omul participă în cadrul lor, fiind prezent cu inițiativele, intențiile și voințele sale (sociale, etice, politice etc.Ă și sunt exemple de realitate augmentată. Adoptarea acestei poziții nu înseamnă însă că virtualității, i se acordă doar această
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a constructului ficțional (evident punct de vedere care exclude susținerea practicăă este „identitatea terminală” (vezi Bukatman, 1993Ă. Această sintagmă este analizată de teoretician, în cartea cu același titlu, în termenii ultimi și ultimativi ai cyberspiritualismului, în momentul în care descrie cyberspațiul ca pe o „celebrare a spiritului”, a eliberării conștiinței de trup sau un spațiu pur mintal, un „loc” spiritual caracterizat prin omnipotența gândurilor întrupate. Iată însă un exemplu de discurs teoretic care împrumută tonul ficțiunii științifico-fantastice: „Corpul nu mai este
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
extrapoleze faptul că cyborgul, ca legătură între minte și materie/corp, ar oferi omului posibilitatea de a-și îmbunătăți simțurile și gândirea. În studiile culturale, noțiunea de cyborg a făcut carieră, utilizată în diverse accepții și medii, precum realitatea virtuală cyberspațiu. O posibilă definiție a cyborgului trebuie să se raporteze în primul rând la definiția militară inițială a celor doi experți în aeronautică, cu toate că utilizarea noțiunii depășește, începând cu anii ’80 și ’90, înțelesul militar inițial, dovedindu-și complexitatea teoretică în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
spațialității și temporalității indeterminate a interfeței, corporealitățile artificiale se înscriu deopotrivă într-un pasaj al metamorfozelor și într-o sedimentare ontologică evolutivă. Pe de o parte, entitățile intercorporeale se formează și se deformează în spațiul virtual. Pe de altă parte, cyberspațiul, prin caracterul lui evolutiv și extensiv, populat de agenți cognitivi, se teritorializează, prin analogia cu evoluția biologică a speciilor, ca un spațiu viu al informației transformative sau ca un mediu al creșterii propice unor noi forme de viață, artificiale. În
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vieții artificiale trebuie abordat cu măsură și cu ochi critic, în ciuda faptului că oferă imaginației umane cadre fertile de evadare din obișnuință, în special în exemplele numeroase de lucrări artistice ale vieții artificiale. Crearea de interfețe biocibernetice „empatice”, interactive, în cyberspațiu, este conformă cu orientarea ciberneticienilor înspre științele naturii și ale vieții, astfel că o corporalitate artificial-informațională nu este limitată la un deziderat al cunoașterii, ci urmează un tipar al algoritmilor biologici. Acest model al spațiului Internetului este viața însăși, în măsura în care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
să imite, în faze limitate, procesele cognitive ale creierului uman. În alt sens, viața artificială este criticată de reducție a aspectelor complexe și contradictorii ale vieții la un proces al manipulării informației, mai degrabă decât să constituie o extindere a cyberspațiului în lumea biologică. Astfel, definirea și generarea vieții în termenii informaticii este judecată drept o restricționare drastică a sensului experiențelor, emoțiilor și conduitelor la funcții computaționale, astfel că știința viului sintetic este incriminată de tentative de abstractizare, dematerializare și destrupare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de la medicină la existența intimă, viața umană este trăită prin intermediul trupului, iar dorința și plăcerea își subliniază visceralitatea și încarnarea. „Dorința” cyborgică de conexiune material-mașinică, de seducție și de obținere/producere a plăcerii se înlănțuie cu posibilitatea interacțiunii erotice în cyberspațiu și în realitatea virtuală, interacțiune care accentuează prezența trupului uman la interfața cu tehnologiile ordinatorului. Relaționarea erotică ființă umană - computer relevă plăcerile corporealității într-un mod care spulberă distincțiile animal-spirit-mașină (vezi McRae, 1997, pentru această chestiuneă, împreună cu corolarele lor de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
referire la problematicile materialității sau ale imaterialității și cele ale corporalității, respectiv ale noncorporalității în momentul când discută spațialitatea tehnologică în termeni duali. Acest capitol se oprește însă cu precădere asupra perspectivei lui Heim (1993Ă care analizează raportul corporalitate-noncorporalitate în cadrul cyberspațiului sub forma relației materialitate-idealitate, o relație la fel de vulnerabilă și de fragilă precum versiunile celorlalte dualisme formulate în istoria filosofiei. Privind cyberspațiul și/sau realitatea virtuală ca pe un „laborator metafizic” în care subiectul uman își poate examina simțul realității, „metafizicianul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
termeni duali. Acest capitol se oprește însă cu precădere asupra perspectivei lui Heim (1993Ă care analizează raportul corporalitate-noncorporalitate în cadrul cyberspațiului sub forma relației materialitate-idealitate, o relație la fel de vulnerabilă și de fragilă precum versiunile celorlalte dualisme formulate în istoria filosofiei. Privind cyberspațiul și/sau realitatea virtuală ca pe un „laborator metafizic” în care subiectul uman își poate examina simțul realității, „metafizicianul” virtualității se întreabă în legătură cu statutul utilizatorului din cadrul lumilor virtuale - este acesta un obiect, un corp la persoana a treia, detașat, sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în care subiectul uman își poate examina simțul realității, „metafizicianul” virtualității se întreabă în legătură cu statutul utilizatorului din cadrul lumilor virtuale - este acesta un obiect, un corp la persoana a treia, detașat, sau se identifică cu experiențele conștiinței? Adresându-se problematicii ontologiei cyberspațiului, tehnofilosoful își propune astfel să răspundă la întrebarea ce înseamnă a fi în lumea virtuală, având în vedere relația dintre experiența umană a spațiului computerizat și experiența umană a realității fizice. Sau, altfel spus, cum anume experimentăm existența virtuală ca
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
discutată în aspectul de mașină senzuală, capabilă să ofere experiențe și plăceri mai intense decât echivalentele lor din spațiul fizic, de la cele fictive la cele sexuale. Din fericire, Heim (1993Ă nu se oprește la acest stadiu idealist-platonician al destrupării în cyberspațiu: entitatea cibernetică nu este considerată a exista doar „în lumea fără senzații a conceptelor pure” sau a ideilor, ci „în lumea senzației digitale”, a încorporării sub aspectul „inFORMației” sau a formei încadrate în informație. Ontologia umană digitalizată nu devine până la
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
poate încorpora cele mai mici detalii ale existenței aici și acum. Cu o infrastructură electronică, visul FORMELOR perfecte devine visul inFORMației (Heim, 1993, p. 88Ă. Discursul lui Heim nu trebuie interpretat ca o celebrare a destrupării informaționale a umanului în cyberspațiu, întrucât metafizicianul realității virtuale nu cade în capcana platoniciană a disprețului față de corp pentru venerarea ideii sau a minții. Cu toate că discută literatura cyberpunk din perspectiva platoniciană a spiritului/minții/informației desprinse de experiența corporală și deși consideră impulsul ontologic al
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]