138 matches
-
1785-1819), de I. de Villanueva, �ntr-un cartier reziden?ial al Madridului, este o pies? reper pentru �nfrumuse??rile, din ini?iativ? regal?, ale capitalei. Neoclasicismul este introdus ț�rziu �n Grecia de fra?îi Hansen, danezi care construiesc principalele cl?dîrî publice din Atena: Universitatea (1839-1849), Academia (1859-1887) etc. Dar un alt Hansen, Christian Frederik, este cel care-i d? Copenhag?i edificiile cele mai marcante �n �stilul franco-prusac�: ansamblul prim?rie-palatul juști-?iei-�nchisoare (1803-1816) ?i, mai ales, catedrală (1811-1829
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pentru porticul de acces de la Chester Castle (1810) sau al lui Th. Hamilton (1784-1858), constructor al lui High School din Edinburgh (1825) ?i care trece drept cel care �a f?cut din acest oră? Atena Nordului�. Stilul neogrec confer? cl?dîrîi, cartierului, chiar oră?u-lui, o aur? care ?ine de ordonarea monumental? a acestuia, dar ?i de �nc?rc?tură să cultural? milenar?. Aceast? va-loare simbolic? cap?ț? o dimensiune na?ional? �n dou? capitale, Berlin ?i M�nchen, �n momentul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a goticului istoric. Al doilea curent este constituit de practicile eclectismului, care consider? istoria stilurilor că pe o colec?ie din care iei dup? voie, un stil fiind mai �nt�i un instrument bun pentru a determina imaginea unei cl?dîrî, �n raport sau nu cu func?ia ?i cu valoarea ei simbolic?. Cel mai adesea este vorba de un formalism apropiat de academism. Aceast? afirmă?ie prive?te �ntreaga Europ?. Revenirea goticului De?i dominante �n Europa, g�ndirea ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
care L. von Klenze face un joc de ordon?ri că la palatele florentine din secolul al XV-lea, ilustreaz? eclectismul monostil. Foarte repede, aceast? practic? stilistic? conduce la codificarea referin?ei stilistice �n raport cu pro-gramul ?i statutul cl?dîrîi: arhitectură clasic? este destinat? palatelor de juști?ie, muzeelor; arhitectură medieval?, la biserici ?i la dependin?ele acestora, de exemplu, P.�Abadie (1812-1884) nuan?eaz? chiar pe acest principiu: bisericile sale s�nt �n stil român din secolul al XI
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
r?it califica drept eclectic stilistico-tehnic traducerea unor construc?îi neogotice �n structuri metalice, de L. A. Boileau (1832-1896) la biserică Saint-Eug�ne din Paris (1854-1855) sau de Deane ?i Woodward la University Museum din Oxford (1855-1860), �nveli?ul acestor cl?dîrî fiind din piatr?. Arhitectură domestic? este atins? de eclectism �n oră? �n mod cert, dar ?i mai mult la ?ar?, unde diversele mode pitore?ți o �nt�lnesc pe cea a caselor de odihn? burgheze rurale suscit�nd publicarea a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de gr�ne din Paris cu o cupol? din arce de font? (1805-1813). Apoi, �n 1813, prototipul podurilor suspendate este construit peste Tweed de S. Brown. Coloane ?i grinzi de font? s�nt folosite, �ncep�nd din 1800, la cl?dîrî industriale. Aceste elemente de construc?ie, asociate eventual cu pl?ci de sticl?, produse de-acum �nainte industrial, diminueaz? pericolul de incendiu ?i per-mit ob?inerea de spa?îi interioare mai degajate ?i mai luminoase; filatura de bumbac Philip ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
simboliz�nd, �n masivitatea aparent? a volumetriei, for?a ?i siguran?a �ntreprinderii. Punerea la punct a unui nou material, betonul armat, aplicat dup? procedeul st�lpi ?i grinzi, de inginerul francez F. Hennebique (1892), măi �nt�i la cl?dîrî industriale (filaturile Barrois, Lille, 1896), contribuie la l?rgirea c�mpu-lui tehnologic al modernismului care se na?te. A. Perret (1874-1954), arhitect ?i antreprenor, folosind o osatur? de beton armat �ntr-o cl?dîre de �nchiriat pe strada Franklin, la Paris
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din anii �20 p�n? �n �40, �n Europa, se degaj? un ansamblu stilistic puternic marcat � calificat, de altfel, drept �internațional style� de americanii H. R. Hitchcock ?i Ph. Johnson, �n 1932 � dar de asemenea larg diversificat. Dac? noile cl?dîrî ale Bauhaus-ului (Dessau, 1925-1926; vezi pliantul, foto 25), oper? a lui Gropius, �?i extrag estetică din extremă tensiune �ntre?inut? de afirmarea riguroas? a func?iilor ?i a arhitectonicii, proiectul de turn pentru Inter-na?ionala a III-a (Moscova, 1920
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de �ns?n?to?irea cartierelor insalubre din capitală britanic? ?i de construirea de cartiere noi �n regiunea londonez?. Cl?dirile de c?r?mid?, foarte �ngrijite p�n? la detalii, s�nt fie cottages �ntr-un stil neo-regional, fie cl?dîrî de locuin?e agrementate cu plantă?îi ?i �n general dispuse dup? teoria cet??ilor-gr?dini a lui Howard. Amsterdamul d? unul din primele exemple de extindere urban? planificat?. �ntr-adev?r, �ncep�nd din 1917, H. P. Berlage (1856-1934) dirijeaz
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
forme �modernizate� ?i bine dotate. Din contr?, E. Beaudouin ?i M. Lods (1891-1978), asocia?i cu inginerul Bodiansky, elaboreaz? un mod de construc?ie industrializat (osatur? metalic? ?i elemente din beton prelucrate) pentru cetatea Muette (Drancy, 1934), combin�nd cl?dîrî joase ?i turnuri de 14 etaje �n forme radical moderne. Lods, de asemenea, cu J. Prouv� (1901-1984), un maestru al construc?iei metalice, construiesc Casă Poporului (Clichy, 1937-1939), o dotare revolu?ionar?, fiind polifunc?ional? ?i transformabil?. La Villeurbanne, �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
locuitori ?i de politicienii ale?i (1947). �n URSS, reconstruc?ia, care coincide cu al patrulea plan cincinal (1946-1950), depinde de stat, deci de puterea stalinist?. Academia de arhitectur? este cea care furni-zeaz? proiectele-tip pentru locuin?e ?i cl?dîrî publice, ale c?ror implant?ri s�nt sistematice, iar fă?adele s�nt tratate �n diverse stiluri istorice sau �na?ionale�, dup? preceptele realismului socialist �n vigoare din 1930 ?i pentru care stă?iile de metrou din Moscova s
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
alt? parte, aceste osaturi metalice, care dau o bun? lizibilitate a sistemului de for?e aflat �n joc, exclud �n general orice ornamenta?ie, cu excep?ia policromiei (Centrul Georges Pompidou), de?i determin? esen?ialul expresiei plastice a cl?dîrîi. Centrul Georges Pompidou (Paris, 1971-1977), de R. Pino (1937), R. Rogers (1933) ?i asocia?îi acestora, concretizeaz?, cu structura omniprezent? ?i silueta să cvasiindustrial?, cu spa?iul s?u vast, complet flexibil, proiectele utopice (1960) ale lui Y. Friedman (1923
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Mihail Dragomirescu. În cuvântul introductiv, Dragoș Protopopescu precizează că Societatea are „ca punct de plecare principiile metodei estetice în critică, iar ca țintă stabilirea - pe cât se poate - a unor valori obiective în literatura noastră curentă”. În sumar sunt incluse opt dârî de seamă asupra ședințelor Societății (comunicări și discuții), unde sunt prezentate mai multe cărți sau teme: Râul Teodorescu, „Ringala”, dramă istorică în 5 acte de Victor Eftimiu, Paul I. Papadopol, Revista „Poezia” dirijata de Const. Ț. Stoika, Barbu Solacolu, Poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288694_a_290023]
-
care să înțelegem resorturile subtile ale vieții în ceea ce are ea mai frumos. Este celebru exemplul acela în care un copil, aflat într-o încăpere, aleargă după raza de soare strecurată printre jaluzelele lăsate. El încerca să prindă în pumn dâra luminoasă care plutea prin aer. Spre mirarea lui nevinovată, raza aurie nu se lăsa prinsă. De ce frumosul și binele, mult timp considerate realități metafizice, s-au reîntors în lăuntrul nostru? Întreaga poezie a naturii nu se află în noi? Îndrăznesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Flori și-a altoit,/ Flori din toate flori,/ Mai mult busuioc/ Decât siminoc,/ Mai mult rozmarin/ Decât calofir./ Leroi leo,/ Cel pește de mare,/ Din mare că sare,/ În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște” (București). Imaginarul poetic intră în corespondență cu lumea realului și atacul vizează tocmai statutul de nubilă, fiindcă straturile de flori influențează în mentalul tradițional șansele unei căsătorii fericite. „La casele unde sunt așteptați pețitorii, se plantează tot felul de flori
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Flori și-a altoit,/ Flori din toate flori,/ Mai mult busuioc/ Decât siminoc,/ Mai mult rozmarin/ Decât calofir./ Leroi leoj Cel pește de mare,/ Din mare că sare,/ În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paște,/ Mai multe dâraște” (Peceneaga - Tulcea). Preferința pentru busuioc și rozmarin marchează statutul marital, multe descântece de dragoste având ca element catalizator busuiocul, plantă aromatică devenită sacră pentru atributele sale. Spunând că are mai mult busuioc decât siminoc (a cărui funcție este preponderent utilitară
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ritual specific. Grădina emblematică a fetei de măritat are un agresor care va fi supus prin abilitatea implicită meșteșugului feminin. „Cel pește de mare,/ Din mare/ Că sare,/ În grădină-i intră,/ Florile îi paște:/ Câte paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște”. Ofensa adusă statutului nubil este dublată prin distrugerea pură (nu în scopul hrănirii), specifică haosului. Asemenea cerbului fălos, peștele aflat în apropierea fetei de măritat își face o mândrie din anularea ordinii instaurate. Că peștele paște sau, în alte colinde
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sau editorii eventual, specialiștii interesați de anumite aspecte ale operei hasdeiene au trecut destul de rapid, fără să emită, cel mai adesea, judecați de valoare ori fără să încerce vreo interpretare extinsă; de regulă, "evaluările" lor se rezumă doar la scurte dârî de seamă asupra conținutului articolului cu pricina. Deși au trecut 131 de ani de la momentul publicării sale, cred că studiul Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative păstrează suficiente elemente de interes pentru știința lingvistică actuala. În plus
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Non-comunicare"). Dar nu doar un platonism nedezmințit și patetic, extras din Nichita Stănescu, ne zgîrie ochii și urechile de cititori, prin versuri ce denotă multe lecții neasimilate, ci mai ales pretențiile - s-ar fi putut altfel? - la fel de diletant textualiste. O dîra de autoreferentialitate, folosită, si aceasta, tot după o iluzorie rețetă a succesului, ne agresează la fel de puternic. Iată cum sună un poem numit "Punct și virgulă": "Anotimpurile mele/ se iubesc/ cu ale tale.// Nouă, doar ideile ni se iubesc,/ trupurile nu
Nici o provocare by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17693_a_19018]
-
aici? - Îl căutau pe bărbatul ăla. Se pare că a evadat, iar ei au tras după el în timp ce încerca să scape. Erau siguri că l-au nimerit, dar nu i-au putut gasi corpul. Fugise în direcția asta, lăsînd o dîra de sînge, care a disparut brusc, pe undeva, prin preajmă... Nu mi-e limpede unde..., așa că s-au gîndit că a fost adăpostit într-una dintre casele de pe aici. Dintr-un motiv sau altul, casa noastră li s-a părut
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
sprijinul realiilor cu valoare de simbol (sîngele, pădurea, împlinirea, rodul). Buna-i credință îndurerată (factor tradițional) care constituie filamentul incandescent al discursului optează pentru o naturalețe moralizată, sapiențială: “amintirea cu clopoței nu prinde gîndul/ bună dimineața răscruce rea// unde-i dîra de sînge ce fericise/ obrazul imaculat al zăpezilor?/ cine și-a pierdut moartea/ să și-o răscumpere/ altfel nu poate viețui// arborii de sticlă nu alcătuiesc o pădure/ tăcerea se ascunde în nisip -/ în zare se năruie cetatea de os
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
ajunge la secția Cariere a site-ului CIA. Cititorului de naționalitate americană i se propune atunci, dacă are "un interes pronunțat pentru afaceri internaționale", un post de specialist în limbi străine, cu condiția să stăpânească perfect limbi că arabă, coreeană, dârî, pashtun, persana sau rusă. Salariul este între 51.630 și 94.837 de dolari pe an, plus alte beneficii. Fișa care detaliază postul avertizează serios candidatul că nu trebuie sa fi consumat "droguri ilegale în ultimele 12 luni". Candidatul mai
Ofertă de job: Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) face recrutări pe site-uri () [Corola-journal/Journalistic/68780_a_70105]
-
vrei, ca să te asiguri de realitatea lui" ( D. Anghel, Din tainele lunii). Decorul secesionist, așa cum am mai spus, este construit prin excelență din efecte ale liniei. Nu ne va surprinde deci prezenta foarte activă a unor termeni că dunga sau dîra: "Departe, pește lac, într-o ceață violeta, o dunga de frunze ruginițe" (Ț. Arghezi, Senar...); Prin noaptea ulițelor strimte alergau ochi mînioși de facle, lăsînd dungi și scîntei roșii în urmă" (M. Sadoveanu, Șoimii). Zborul unei porumbițe, la St. Petica
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
de general, cine știe!, poate o răsuflare stingheră mai stăruie printre ei, poate aud vreo șoaptă a tăinuitorului, poate mai deslușesc un cuvînt de Împotrivire... O lume-n carnaval mă petrece pînă la ușă... Cine mai caută acum În cronografe dîra de sînge a lui Isuus ? E prea tîrziu să se audă pasul cadențat al iertării din gură În gură. Din adîncul icoanelor răzbat sunetele unei orchestre de molii, interpretînd un menuet după care dansează mironosițele zilei de joi. Solomonarii taie
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
nu?), Își ia chiștocul (se cam consumă repede țigările de foi și costă al dracului!) și se lasă să cadă puțin cam teatral Într-un fotoliu odihnitor; pot spune că aproape s-a ascuns, Întrucât nu-l mai văd; doar dâra de fum e vie, unduiește În aer capricios, un șarpe care stă la Îndoială, să vedem pe cine va mușca cu dinții săi otrăviți; când personajul meu adoarme (deduc aceasta din absența șarpelui de fum), mă furișez către fotografie, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]