118 matches
-
funcționa o școală deschisă în 1872 (într-un local donat de Vasile Paapa în 1887). Pe teritoriul actual al comunei, tot în plasa Cricovul, mai era organizată atunci o comună, denumită Coșlegi, formată din satul de reședință, Coșlegi, și satele Dârvari, Radila și Pantazi, totalizând 1087 de locuitori care se ocupau în principal cu agricultura, desfăcându-și produsele la Ploiești. În comuna Coșlegi funcționau 2 mori de apă, o școală deschisă în 1871, frecventată de 35 de elevi (din care 8
Comuna Valea Călugărească, Prahova () [Corola-website/Science/301754_a_303083]
-
Ploiești. În comuna Coșlegi funcționau 2 mori de apă, o școală deschisă în 1871, frecventată de 35 de elevi (din care 8 fete) și 4 biserici — una în Pantazi (reparată în 1871), una în Radila (reparată în 1892), una în Dârvari (fondată în 1824) și una în Coșlegi (fondată în 1826 de banul Constantin Bălăceanu). În perioada interbelică, comuna Coșlegi s-a regăsit în plasa Drăgănești, în vreme ce comuna Valea Călugărească — în plasa Cricov și apoi în plasa Urlați. În 1950, cele
Comuna Valea Călugărească, Prahova () [Corola-website/Science/301754_a_303083]
-
Tântava, sau Tîntava, este un sat în comuna Grădinari din județul Giurgiu, Muntenia, România. Vecinii sunt: Dârvari (Est); Pădurea Mihai Vodă (Nord); Comună Grădinari (Sud); Ogrezeni (Vest). Argeș (Sud și Vest) Șabăr (Est) Mihăilești, Neajlovu, Ogrezeni, Pădureni, Palanca, Podișor, Poenari, Poștă, Săbăreni, Sterea, Teișori, Trestieni, Ulmi, Bacu, Moșteni, Joița, Buturugeni, Căscioarele Ulmi, Cosoba, Coteni. Locuitorii cultiva în
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
Ciorogârla (în trecut, Ciorogârla-Dârvari și Dârvari-Ciorogârla) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Ciorogârla (reședința) și Dârvari. Comuna se află la sud-vest de municipiul București, pe malurile râului Ciorogârla. Este traversată de autostrada București-Pitești, fiind deservită de șoseaua județeană DJ601, care începe cu ieșirea de pe autostradă aflată în exremitatea estică a comunei. Înspre vest, drumul duce către
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
unde se intersectează cu DN61) și Roata de Jos (județul Giurgiu) și apoi la Videle (județul Teleorman). La Ciorogârla, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ602, care duce în nord spre Joița (județul Giurgiu), spre sud către Domnești. La Dârvari, din el se ramifică DJ401A, care duce spre vest la Grădinari și Bolintin-Deal (ambele în județul Giurgiu). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciorogârla se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,18%). Pentru 3,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, purta numele de "Ciorogârla-Dârvari", făcea parte din plasa Sabarul a județului Ilfov și era formată din satele Ciorogârla, Dârvari și Cațichea, având în total 1744 de locuitori și 359 de case. În comună funcționau două școli mixte (la Ciorogârla și Dârvari), o moară de apă, două mașini de treierat cu aburi și 5 biserici ortodoxe. În 1925, era parte
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
purta numele de "Ciorogârla-Dârvari", făcea parte din plasa Sabarul a județului Ilfov și era formată din satele Ciorogârla, Dârvari și Cațichea, având în total 1744 de locuitori și 359 de case. În comună funcționau două școli mixte (la Ciorogârla și Dârvari), o moară de apă, două mașini de treierat cu aburi și 5 biserici ortodoxe. În 1925, era parte a plășii Domnești din același județ, având aceeași compoziție (Mănăstirea Ciorogârla era consemnată drept cătun al comunei) și o populație de 3008
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
mașini de treierat cu aburi și 5 biserici ortodoxe. În 1925, era parte a plășii Domnești din același județ, având aceeași compoziție (Mănăstirea Ciorogârla era consemnată drept cătun al comunei) și o populație de 3008 locuitori. Temporar, în 1931, satele Dârvari și Cațichea au alcătuit o comună separată, numită „Dârvari”. Ulterior, satul Cațichea a dispărut, fiind înglobat în satul Dârvari. În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului 16 Februarie al orașului republican București, și a rămas astfel până în 1968. Atunci
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
În 1925, era parte a plășii Domnești din același județ, având aceeași compoziție (Mănăstirea Ciorogârla era consemnată drept cătun al comunei) și o populație de 3008 locuitori. Temporar, în 1931, satele Dârvari și Cațichea au alcătuit o comună separată, numită „Dârvari”. Ulterior, satul Cațichea a dispărut, fiind înglobat în satul Dârvari. În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului 16 Februarie al orașului republican București, și a rămas astfel până în 1968. Atunci, satul Cațichea a fost inclus în satul Domneștii de
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
având aceeași compoziție (Mănăstirea Ciorogârla era consemnată drept cătun al comunei) și o populație de 3008 locuitori. Temporar, în 1931, satele Dârvari și Cațichea au alcătuit o comună separată, numită „Dârvari”. Ulterior, satul Cațichea a dispărut, fiind înglobat în satul Dârvari. În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului 16 Februarie al orașului republican București, și a rămas astfel până în 1968. Atunci, satul Cațichea a fost inclus în satul Domneștii de Sus din comuna Domnești, iar comuna Ciorogârla a trecut din
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
numită "Ciorogârla-Samurcășești", deoarece a fost înălțată, în anul 1808, de vornicul Constantin Samurcaș și soția acestuia, Zoe, pe moșia ce o avea pe aceste locuri; ea cuprinde biserica cu hramurile „Sfânta Treime”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Adormirea Maicii Domnului”. În satul Dârvari se află și biserica „Adormirea Maicii Domnului”, datând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Unicul monument de for public este crucea memorativă a eroilor căzuți în Primul Război Mondial, aflată în satul Dârvari. Ca monument funerar sau
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
Maicii Domnului”. În satul Dârvari se află și biserica „Adormirea Maicii Domnului”, datând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Unicul monument de for public este crucea memorativă a eroilor căzuți în Primul Război Mondial, aflată în satul Dârvari. Ca monument funerar sau memorial este clasificat separat cimitirul mănăstirii Samurcășești, cimitir ce conține cenotaful căpitanului Valter Mărăcineanu căzut pe câmpul de luptă, în Asediul Plevnei, în timpul Războiului Ruso-Turc din 1877-1878; mormântul ziaristului progresist Alexandru Beldiman (1832-1898) și cel al
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
instalarea că mitropolit canonic s-a făcut abia pe 25 martie 1941, la Suceava"." (dată alegerii a fost 13 iunie 1940, înscăunarea având loc numai la 25 martie 1941, la Suceava). Retras la 30 iunie? 1945 și stabilit la schitul Dârvari din București și mănăstirea Cernica, a decedat la 9 decembrie 1971, la mănăstirea Cernica. PS Părtenie Ciopron, din botez Ștefan-Petre Ciopron (n. 30 septembrie 1896, Păltiniș, județul Botoșani - d. 28 iulie 1980, Mănăstirea Văratec) a fost un ierarh ortodox român
Episcopia Hotinului (Mitropolia Bucovinei) () [Corola-website/Science/328597_a_329926]
-
ani, până în ultima zi a vieții, urcând pe rând toate treptele ierarhiei gradelor de cercetător științific. După doar o lună de activitate în cadrul unui laborator de cercetări celulare, a fost numit de către directorul general, prof. Dr. Ionescu-Mihaesti, la conducerea Stațiunii Dârvari, o unitate productivă a institutului situată la periferia vestică a Bucureștiului și profilata pe creșterea animalelor ce constituiau baza materialului biologic folosit la producerea serurilor și vaccinurior. Aici, doctorul Olinescu a organizat în câțiva ani o celulă de cercetare medicală
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
câțiva tineri medici entuziaști și capabili. S-au efectuat cercetări în domeniul microbiologiei, geneticii și imunologiei, alături de studii și experimente ce au inclus grefe de piele . În 1964 a avansat la gradul de cercetător științific III. Cercetările desfășurate la Stațiunea Dârvari au durat aproximativ un deceniu. Pe 1 iulie 1976, a devenit doctor în științe medicale, susținând teza de doctorat intitulată “Ontogenia Imunoglobulinelor”. În 1976, doctorul Andrei Olinescu a preluat conducerea Laboratorului de Imunologie Celulară. De pe această poziție, a reorganizat laboratorul
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
în științe medicale, susținând teza de doctorat intitulată “Ontogenia Imunoglobulinelor”. În 1976, doctorul Andrei Olinescu a preluat conducerea Laboratorului de Imunologie Celulară. De pe această poziție, a reorganizat laboratorul, atrăgând totodată tineri valoroși, așa cum făcuse și în anii ’60 la Stațiunea Dârvari. Din păcate, multi dintre aceștia au ales să părăsească ulterior România, emigrând în Occident, unde au urmat cariere de prestigiu în domeniul didactic universitar, precum și de cercetare. Un an mai tarziu, împreună cu alți doi specialiști, obține brevetul de invenție OSIM
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
subunităților existente la pace aparținând de "Regimentul Mihai Viteazul No. 6". Regimentul a făcut parte din organică Brigăzii 8 Infanterie, fiind dislocat la pace în garnizoana București. La intrarea în război, Regimentul 6 Infanterie a fost comandat de locotenent-colonelul Mihail Dârvari. Regimentul 6 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Regimentul 6 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336092_a_337421]
-
personal de îndepărtată rezonanță balcanică și cu influențe ale artei decorative bizantine (vizibile în detaliile de sculptură ornamentala) care se datorează, probabil, originii sale aromane. Dintre creațiile sale importante se pot aminti Palatul Patriarhal (situat pe Dealul Mitropoliei), Biserica Schitul Dârvari, imobilele din strada C. A. Rosetti nr. 19, Bulevardul Magheru nr. 31, imobilul de la intersecția Bulevardului Dacia cu Str. Eminescu, imobilul din Aleea Modrogan nr. 2., imobilul din Str. Pitar Moș nr 6 (Oficiul de Aprovizionare al Farmaciștilor), imobilul din
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]