803 matches
-
Dacă s-a făcut ceva ilegal în numele cuiva, trebuie să plătească! Se face dreptate! Eu așa cred! În sinea noastră, a steliștilor, trebuie să ne bucurăm! Lucrurile devin clare. Și un răspuns negativ e un răspuns. Vom fi abătuți, mai dârji, dar e mai important să fim curați. Se poate întîmpla foarte ușor ca Steaua să fie retrogradată în Liga a II-a. La cum stau lucrurile, așa trebuie să fie. Echipa o să-și revină cu mai mult spirit”, a declarat
Boloni: Steaua trebuie retrogradată, iar noi, steliștii, ne vom bucura by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75059_a_76384]
-
coordonare, sintagmele deja realizate - a acționa energic și permanent, ferm și neobosit... Interesante sunt cuvintele populare și ușor învechite pe care nimeni nu le mai folosea în afara discursului oficial al epocii, fiind deci - în epocă - clar marcate: neabătut, biruință, crez, dârz, ev, a făuri, flamură, izbândă, a înfăptui, preget, prinos. Ar fi interesant de văzut dacă ele mai au aceleași conotații pentru tinerii care nu au suferit presiunea discursului ideologic al epocii. Aș formula două rezerve în privința soluțiilor editoriale ale volumului
Cuvintele limbii de lemn by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7157_a_8482]
-
o anamorfoză misterioasă, portrete ireductibil adevărate, acela al lui Ion Gheorghiu, de pildă, își dublează modelul, cel din timpul determinat al pozei, cu spectrul devenirii sale peste douăzeci de ani. Ostil precipitărilor, acest moldovean contrage totuși vremea cînd, lent și dîrz, se ia la întrecere cu îndărătnicia pietrei. Rîdeam uneori, amintindu-i povestea sfîrîiacului, cum o așternuse Ion Creangă, istoria unei manopere care, neoprită, își reduce mereu ținta și anvergura atacului. Prea lucid spre a se înșela asupra adecvării dintre mijloace
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
cuprinde bine Lupta cu gărgăunii „Toată vitejia e să-i întărâți și la urmă să știi/ Cum să te aperi, fugind în zig-zag și acoperindu-ți mai ales fața." Halal vitejie, am spune, însă pentru sat e o rețetă, a dârzei amăgiri. E înălțătoare imaginea cosmogonică răsturnată într-un ceaun cu mămăligă, din Prânzul, dar se trece repede, pierdută în catastiful unor minuni de uz local. De pildă, unul îl vede pe Dumnezeu, lucru „ieșit din comună" (vanitatea ia frazeologia pe
Feluri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6032_a_7357]
-
trec neauzite. Pasul cadențat al militarilor pe pavaj, încordarea cu care își strâng armele în mână vorbesc de la sine. Sunt mulți, fiecare unitate cu uniforma sa... Medvedev îi cuprinde patern cu privirea, zâmbește cu o mândrie reținută, ca și cum toți acești dârji fii ai patriei sunt și ai lui cumva. Vine rândul tehnicii militare - peste 100 de unități. Startul îl dau mașinile "Tigr". Muzica interpretată de o orchestră formată din 1.500 de persoane, este înăbușită de un huruit supărat, piața se
Tradiţionala paradă din Piaţa Roşie - o nevoie de confirmare a destinului de învingător. VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/60641_a_61966]
-
inspirat să contribuie la discuție prezentând în cheie etnică evenimentele petrecute în Odorheiu Secuiesc cu douăzeci și unu de ani în urmă, la revoluție. Astfel, ceea ce în localitățile populate de români e relatat drept o mișcare glorioasă a eroilor care au luptat dârz împotriva forțelor de Miliție și de Securitate, într-o localitate în care procentul de maghiari este de 95% devine o crimă sălbatică săvârșită pe fondul tensiunilor etnice. Sub titlul „Ororile de la Odorheiu Secuiesc” cititorului i se arată cum populația nu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5442_a_6767]
-
Andronic, la fel de simplu cum a nimerit acolo, dintr- o lume care nu-l privește. Mecanismul este pur caragialian. Bucșan, afaceristul care controlează tot orașul - dar care n-are nimic din, de pildă, Claire Zachanassian, fiindcă este flexibil, din frică, nu dârz, din ură - se simte ameninț at de noutate. De un nume pe care nu-l știe, de o combinație care-i scapă. De ultima oră, de elementul surpriză al lumii (prea) previzibile în care se mișcă. Și acționează în sensul
Detalii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5402_a_6727]
-
am cum să nu-l încurajez în demersul lui investigare istorică. Îmi vine să-i spun că spinările declive pe care le vede la colegii și superiorii lui ierahici nu trebuie să-i înmoaie tenacitatea: natura din el e prea dîrză ca să se clatine în fața unor directori de plastilină, care, spășiți în servilismul lor de moment, au ajuns să-l dușmănească pentru curajul și inflexibilitatea lui. Istoricul născut la Oradea în 1983 a absolvit Facultea de Științe Politice, secția Jurnalism, a
Oamenii din bolgie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5415_a_6740]
-
de îndurat, de-a lungul timpului, multe dezamăgiri; un marginalizat ocolit de colegi din rațiuni ideologice, un mizantrop căruia micile tracasări îi pot da ziua peste cap (telefoanele intempestive sau gesturile nepoliticoase îi spulberă dispoziția scrisului), dar totuși un căpos dârz care și-a făcut din scris o rețetă zilnică de igienă sufletească; apoi, un încuiat pentru care cele mai importante femei din viață au fost mama și bunica, un adept intratabil al lui Lovinescu și un interiorizat incurabil, tremurând de
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
una cate una. Filmul debutează cu o scenă emblematica care va fi reluată cu un alt deznodământ la finele lui, unde un general se ridică brusc de la biroul său, își ia avânt cu o figură pe care se citește o dârza hotărâre și aleargă izbindu-se zdravăn de un zid. Trecerea prin zid are semnificația maximei inițieri, și când ea este executată în final, propunerea regizorului își regăsește dimensiunea simbolică. O parte dintre parapsihologi pot vedea dincolo de ziduri, de uși, și
Tăcerea caprelor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6329_a_7654]
-
a corpului. Purta părul lins, lipit de tâmple și strâns în vârful capului într-un coc roșcat, ca o calotă. Avea chipul veștejit, privirea aspră și niște umflături proeminente pe mandibule, care-i dădeau o înfățișare de om îndărătnic și dârz. Se spălă pe mâini cu grijă, clătindu-și de mai multe ori o murdărie inexistentă. Întotdeauna făcea la fel, cu o meticulozitate exagerată. Se întoarse în dormitor, își puse un pardesiu negru, o pălărie tot neagră, împodobită cu pene, pe
JULIÁN RÍOS - Cortegiul umbrelor () [Corola-journal/Journalistic/4411_a_5736]
-
-un fulger rupt/ din cerul clocotind! - 4). De la prima sa apariție, Oedip își proclamă convingerea că oamenii sunt pe potriva zeilor: Cum vrei s-ajungă-o rugă până sus/ fără puterea încredințării că noi suntem/ asemenea cu ei? (1). Plasându-se demn și dârz înaintea lor (Este-o dreptate în azur și drept/ îi stau în față! Îi înfrunt și sunt prea plin de ei! - 1), el își explică atitudinea provocatoare prin dorința de a pricepe evenimentele în care este implicat (De ce-i înfrunt
Orbire și cunoaștere by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4670_a_5995]
-
cele mai prețioase din viața lui. Studentul de la „România Jună” care a fost prezent la întâlnirea cu I.L. Caragiale este bunicul meu matern, Ioan Vintilă. Ideea că în ochii lui Caragiale s-a oglindit, fie și pentru câteva momente, figura dârză a bunicului meu și mai ales ideea că în ochii bunicului meu s-a adăpostit, timp de o oră-două, chipul ușor ridat al unui Caragiale viu mă încântă. Îmi place să cred că port în gene, prin bunicul meu, amintirea
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
la o întâlnire cu I.L. Caragiale inițiată de societatea „România Jună”, la împlinirea celor 60 de ani de viață ai marelui scriitor. „Ideea că în ochii lui Caragiale, scrie Ioana Pârvulescu, s-a oglindit, fie și pentru câteva momente, figura dârză a bunicului meu și mai ales ideea că în ochii bunicului meu s-a adăpostit, timp de o oră-două, chipul ușor ridat al lui Caragiale viu mă încântă”. Și din nou : „Îmi place să cred că port în gene, prin
În lumea lui Caragiale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5060_a_6385]
-
Cosmin Ciotloș O.Nimigean, Mortido, ediția a doua,revăzută, Iași,Edit.Polirom,2013,184pag. Într-un număr recent al „Observatorului cultural“, Daniel Cristea-Enache polemiza, dârz, cu două texte de copertă a patra (apar-ținându-le lui BogdanAlexandru Stănescu și lui Doris Mironescu). Am crezut că, negând filiația Tarantino (sugerată de cel dintâi), Cristea-Enache va propune, el, o cheie de lectură pentru Mortido, romanul într-adevăr complicat al
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
de la geamul spart cu putere, al ușii”- notează memorialistul academician. Curajosul asistent - însoțit de studenți cu vederi democrate - s-a angajat și în alte confruntări politice violente, în localurile Universității, la căminele studențești și pe ulițe din zona Copoului. Atitudinea dârză a asistentului Ivașcu s-a bucurat de aprecierea profesorilor democrați, care l-au propus, în a doua parte a anului 1936, să plece la Școala română din Paris, dar reprezentanții partidelor de dreapta și extremă dreaptă din Universitate și de la
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
un mare devotament pentru o idee.” În condițiile decretării „Statului Național Legionar”, regim politic totalitar, antidemocratic și rasist, de tip hitlerist, G.Ivașcu nu și-a pierdut echilibrul moral, și-a asumat riscuri personale, civice și intelectuale, prin rezistența insolită, dârză, la presiunile autorităților. A privit cu luciditate și scepticism aderarea României ciuntite, prin semnătura generalului Ion Antonescu, la „Pactul tripartit”, încheiat la 27 septembrie 1940 între Germania, Italia și Japonia, ce consfințea Axa politico-militară din anii celui de Al Doilea
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
mișcat, atât eu cât și scumpa mea soție de prietenia caldă și statornică pe care doamna Ana Tăușan 7, soția dumneavoastră, și d[umnea]v[oastră] înșivă, ne-ați dovedit-o. Am înțeles că ne leagă aceeași dragoste de țară, dârză la domniile voastre, nostalgică la noi, aceleași preocupări de a spori zestrea culturii românești neatinsă de puroiul celor vânduți comunismului, aceeași speranță că, într-o zi, lumina va țâșni din sufletele celor neprihăniți. Lumina a țâșnit și a fost plătită cu
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
asupra rănilor (pp. 103-104). Intuind pericolul unei propuneri care se contura din partea oficialităților vremii și a Departamentului Cultelor, ca Biserica Greco-Catolică românească să fie integrată în Biserica Romano-Catolică din România, ambii resping cu hotărâre o asemenea primejdioasă perspectivă, fiind apărători dârji ai Bisericii Române Unite cu Roma, de rit bizantin. În acest sens laudă pe vechiul și bunul său profesor că în 1948 a preferat prigoana și umilința unei lașe părăsiri a Bisericii noastre. Admirația „ucenicului” capătă uneori expresia unei caracterizări
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
Așa intenționa să-și publice prima carte de versuri. Titlul a fost abandonat. 8. Nicolae Labiș - Republicii Populare Române în Lupta poporului, 4, nr. 1036, duminică, 31 decembrie 1950, p. 2, col. 4, sus. [Pagină culturală]. 9. Nicolae Labiș - Fii dârz și luptă, Nicolae! în Iașul nou, 2, nr. 8, decembrie 1950, p. 8-10. 10. Nicolae Labiș - Manifestație în Iașul nou, 3, nr. 3-4, mai 1951, p. 7. 11. Nicolae Labiș I Traduceri. Ediție îngrijită și prefață de Nicolae Cârlan. Suceava
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
cu spaimele pe care bătrânii copilăriei mele le-au ascultat și le-au simțit în copilăria lor. Pe când nu erau decât foi răscolite și mai degrabă însângerate decât citite, paginile cărții au continuat cu masacrele anilor 1894-1895 și cu rezistența dârză a muntenilor din Sasun, a locuitorilor din Zeitun, conduși de Partidul Hânceag, și a fedainilor din Van”. Întretăierea dramei colective cu cea individuală reface, în fond, traseul identitar al unei națiuni greu încercate, atât prin suferințele îndurate de-a lungul
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
atestau că activitatea Ligii românilor liberi nu a încetat cu totul, necesară cu atât mai mult cu cât impotența puterilor occidentale sublinia importanța Ligii ca alcătuire cu o concepțiune neatârnată și concentrată cu deosebire în domeniul național. Mihai Fărcășanu rămânea dârz împotriva totalitarismului din Răsărit și de aceea a fost obligat să se retragă din luptă. Fratele său, Paul Zotta, murise la canal în anul 1952. Celălalt frate, Nicu Fărcășanu a fost condamnat la domiciliu forțat și apoi la închisoare fiind
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
nafoară și Neuri reflectă uneori această stare. 2. Anii se scurg. Odată cu ei, lovituri grele ale soartei. Printre dispariții dramatice, fulgerătoare - cu doliul dureros al pierderii lui Toma, a părinților - printre vânturi năprasnice - a știut și a putut să treacă dârză, demnă, neatinsă de furtuni, în zonele înalte ale adevăratelor valori umane. Precum păstorii din Munții Pindului. Aceasta este, astăzi, Matilda Caragiu Marioțeanu - într-o luminoasă vârstă matură. Numele Caragiu, prin Toma, prin Geta, prin ea însăși, a intrat de mult
Tili by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14934_a_16259]
-
risipească ostașii poloni. Convoiul rămăsese în urmă din cauză că transporta racla cu moaștele sfântului Ioan Novi furate de la Iași. Dar bucuria eliberării a fost de scurtă durată. Numai după câteva ore Polonii, regrupați, au atacat la rândul lor. în ciuda rezistenței lor dârze, oamenii din împrejurimile Bereștilor au fost până la urmă copleșiți de superioritatea ca număr a Polonilor și au părăsit locul înfrânți. Atașamentul lui Alecsa față de persoana mitropolitului a mers până la supremul sacrificiu. El căzu în luptă. Iar convoiul cu Dosofteiu și-
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
au mari viteze tocmai fi’ndcă nu-s viteze, fi’nd mai totdeauna treze și cu frica-n sân, mereu, de ghepard, panteră, leu. Vitejia nu e, însă, doar a fiarei carnivore; erbivora, ce-i constrânsă numai iarbă să devore, dârză poate fi și ea... Dintre cei ce pasc gazonul, tauri, boi, viței, juncane, ca pe-o moale catifea, sau fânețele pârlite în prerii americane, cel mai brav e, cred, bizonul care (să vedeți comèdie!), ca și, pasămite, renul, sare să
Probleme rimate, în joacă, de mate by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/2521_a_3846]