387 matches
-
a ființei mele, a picurat lumină, în hexagoanele primului fagure... m-am rătăcit de tine, când fulgerul a ars vidul dintre inimile noastre. n-ai lăsat sunetele să alerge pe iarba cuvintelor te știu... îmi ești glasul din piatra rotund dăltuită între două coloane de foc ale pulsului vieții... mai ești... fluturele ce aleargă pe trupul meu, când somnul îl caut printre firele lunii, în noaptea adâncă a iubirii nerostite, doar trăite, până la zborul de taină al vulturului gândurilor neîntrupate în
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
dobândește o astfel de licență, promovând astfel de examene sau altele asemănătoare, are dreptul să vorbească despre Hristos și Învățăturile Sale. Da! Dl. Roca este unic, pentru mine! Am întâlnit și eu pe Cineva care l-a pus, cred, să dăltuiască pentru a da chip , fără a înflori și știrbi dalta în mine... Sunt o piatră la fel de bătrână ca Petru, în care, deasemenea, n-a putut lucra ucenicie decât Unul... „Age quod agis!”, îmi sună frumos și prinde în mine rezonanțe
TAINA SCRISULU (22) – ADEVĂRUL SAU DESĂVÂRŞIREA de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355029_a_356358]
-
admirabilă, cu munți din a căror îmbrățișare se năștea, unde și unde, câte-un sătuc marcat doar de acoperișurile roșiatice și pereții albi ca laptele ai caselor. La un moment dat am zărit Lefkara, așezată pe coasta muntelui, cu străzile dăltuite în rocile calcaroase și o arhitectură greu de uitat. Privind-o de la câțiva kilometri, de pe șoseaua tăiată și ea în munte aveam impresia că ne aflăm în fața unei minunate pânze măiestrite de Luchian, doar că noi, din fericire pătrundeam treptat
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
toate coboară spre Kato Lefkara, adică Lefkara de Jos, care este așezată în același fel, pe coasta muntelui dar înspre baza lui, alături de alte câteva sate din împrejurimi. Parcă sunt niște terase pe care în loc de butași de viță sunt case dăltuite în pântecele munților și răsfirate până jos la poale, unde se oglindesc cu toată frumusețea lor în apele unui lac: „Dhypotamos Dam” - o amenajare hidrotehnică datând de prin anii '80, unde pe parcursul anotimpurilor în care mai și plouă se adună
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
Lefkara este Muzeul de artă și folclor, un conac din secolul al XIX-lea (reședința Patsalos), unde dacă intri simți că timpul s-a oprit undeva în trecut. Tot ansamblul de mobilier vechi, sculptat, oglinzi înrămate în cadre de lemn dăltuite cu măiestrie, costume populare și nobiliare alături de colecția inedită de broderii dantelate sunt zestrea culturală a localității de care, mărturisesc cu toată sinceritatea, eu m-am îndrăgostit. Împrejurimile Lefkarei sunt numai bune pentru relaxare, cu sate frumoase, curate și ademenitoare
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
în: Ediția nr. 298 din 25 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Iubito, mi-e dor de tine, mi-e dor de trupul tău de iarbă tânără încă neatinsă de mână vreunui bărbat, numai vântul gândului meu îți mângâie umerii albi, dăltuiți în fildeș și-ți săruta cu nesaț spatele cu pielea albă și moale ca o azima caldă, îmi place să-ți strâng talia subțire între palmele mele făcute inel lăsându-mă vrăjit de voluptatea soldurilor; portalul coapselor tale mă ademenește
IUBITO,MI-E DOR DE TINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356854_a_358183]
-
din 23 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului soartă Pe plaja vechilor trăiri, pe rugul prins de dănțuiri. Am ars o carte, un condei ce-au scris un cântec de iubire printre tomnatice alei și prin simțire. Apoi din vis am dăltuit o altă casă de iubit, cu zid de piatră diafană în care iar te voi zidi, femeie-ană. Nu port mistrie nici mortar, ci doar cuvinte prinse-n jar și-n bogăția-mi de sărac te voi zidi în suflet iar
SOARTĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356919_a_358248]
-
familiei. Părinții mi-au spus: ' Pentru noi nu mai exiști'. Toată lumea mă vedea un ratat. Toți vedeau în mine un viitor politician, dar după ce m-am întors la Cristos, eram considerat un ratat. Au fost ani în care Dumnezeu a dăltuit caracterul meu. Nimic din ceea ce ni se întâmplă nu este la voia întâmplării. Am luat-o că din partea lui Dumnezeu. Eu cred că există un proces singular, particular și nu global. Nu te-ntorci la Dumnezeu pentru că se întorc și
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356555_a_357884]
-
care acesta trăiește. Una din ele este și Ciocănești, județul Suceava, localitate situată pe malul râului Bistrița Aurie, la poalele munților: Suhard, Giumalău, Obcinele Bucovinei, Rodnei, Maramureșului, într-un peisaj natural de o mare frumusețe și noblețe, cu pante line, dăltuite în stâncă parcă de o mână măiastră, aer răcăros și pur, o mare de verde vara și de alb iarna. Festivalul organizat de Primăria Ciocănești, ajuns anul acesta la ediția a IX-a, a avut loc în zilele de 15-19
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
toată viața cu-amiezi, apus și răsărit. În mână prins-am palma-ți mică uimit de forța ce-o simțeam înțelegând cum ea "ridică" obiect de artă ce primeam... Îți mulțumesc cu plecăciune dorindu-ți multe cărți să scrii să dăltuiești în lemn minune cum des creezi în poezii! P.S. Pentru că nu am știut să postez poezele care m-au inspirat, vă ofer adresa la care vă puteți desfăta privirea pe sculptura domnului Vanghelie. http://casa-gandului.ning.com/profiles/blogs/prietenului-ion-vanghele
PRIETENULUI ION VANGHELIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355647_a_356976]
-
profundă și superbă definiție a poeziei, dintr-unul din poemele sale: „Poezia e aura unei piese a lui Shakespeare./ E melodia cântată/ pe strunele viorii Stradivarius./ E culoarea și lumina/ dintr-un tablou al lui Rembrandt./ E marmura de Carara/ dăltuită de Michelangelo./ E o piruetă a Anei Pavlova.” Interferența artelor nu este o întâmplare și nicio alternativă în creația Vavilei Popovici, ci o constantă. „Anotimp interior” Om cu credință în Dumnezeu și în Împărăția Lui, cu atașament față de dreptate, adevăr
„ÎN MINE, UNIVERSUL REFLECTAT” – SCRIITOAREA VAVILA POPOVICI (RALEIGH, CAROLINA DE NORD) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355653_a_356982]
-
Nimeni nu-și va aduce aminte de tine pentru gândurile tale secrete. Cere-I Domnului tăria și înțelepciunea pentru a le exprima.” Așa se face că autoarea și-a făurit și ne-a dăruit un minunat și unic „Anotimp interior”, dăltuit cu migală: „În zilele de vară / când căldura / îmi învăluia trupul, / închideam ochii / și mă rugam soarelui. Din prea multă iubire / mă rugam.” Pentru viitor! Fie ca Dumnezeu să îi umple în continuare sufletul doamnei Vavila Popovici, cu atât de
„ÎN MINE, UNIVERSUL REFLECTAT” – SCRIITOAREA VAVILA POPOVICI (RALEIGH, CAROLINA DE NORD) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355653_a_356982]
-
să cad în streașina ruinelor ostuite când ochii tăi priveau marea desculță ca pe o femeie nudă venită să-și usuce fluviile aride sub umbrela de nisip colorat al plajei cănd liniștea ta se desfăta în ploaie cu atingerea curcubeului dăltuit în copitele cailor sălbatici cănd buzele tale rupeau ciorchinii dantelați ai cerului șoptindu-le despre fragi roșii adunați cu migală din câmpia inimii cănd sânii tai ieșeau la lumină cum ies stelele din cupola dumnezeirilor fără sfîrșit eu deveneam dimineață
TRIST de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346107_a_347436]
-
cu dulceață la cafeaua mea de dimineață și liniștea domnește peste uliți întrebări cu multe brațe dacă am sau nu resurse, mă împing spre multe curse și sunt gata să mă înhațe din cafeaua mea amară sorb un optimism robust dăltuit în piatră, bust parcă m-aș vedea într-o doară; dar când știu că vine iarna și că nu am pălărie parcă zic atuncea: fie, tot mai bună e povarna! suta grame, nu simți frigul te încălzești și fără lemne
CAFEAUA DE DIMINEAŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356214_a_357543]
-
și în iubire, armonia își așterne veșmântul ei, asupra sufletelor celor care se iubesc. Ele pot fi ființe, sau o ființă alături de ceva neînsuflețit, pe care ființa, cu iubirea ei o însuflețește. Exemplu - pictorul care realizează un tablou, sculptorul care dăltuiește o statuie etc. Explica un important filozof român, că atunci când ești îndrăgostit de „ceva” sau de „cineva”, toată puterea ta se concentrează asupra acelui „ceva” sau „cineva”, iar tu devii cel ignorat, ești „altcineva”, care poți deveni „nimic” în fața acelui
ARMONIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368972_a_370301]
-
E M I N E S C U Tu, Părinte drag, Poet iubit!... Cu Dumnezeu trebui să stai În poarta sfântă de la Rai; Că ai muncit și ai tot trudit Ca versului să-i dai mărire, Când chipul mamei ai dăltuit; În aur fin cuvântu-ai făurit, În inimi răsădit, spre nemurire... Prin armonii seducătoare, Și-n ritmul muzicii cerești I-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. În simfonii nemuritoare... Cadență timpului ai dat; Spre înălțimi le-ai
LUI EMINESCU, OMAGIU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371020_a_372349]
-
noroi Cu toată mârșăvia! Ne-am zvârcolit în săbii cu tărie Pentr-o lumină veșnică și clară, Și inimi mari arzând în beznă seculară Am strâns cu îndrăzneală ca să fie Și am sădit în calea urmașilor MÂNDRIE Să răsară! Am dăltuit DREPTATEA la Sarmizecetusa Brodând-o cu-ADEVĂRUL luminii din văpaie, PUTEREA de-a învinge am dat-o la bătaie Lui Mircea și lui Ștefan, să fie călăuza Viteazului Mihai, s-o ducă pân' la Cuza, Să-mbrace alte straie! Mergi
CĂLĂTORIND NOCTURN PRINTR-O LUME de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370315_a_371644]
-
în lumea ast-atâta foc Jar de maci în trunchiuri de cuvinte Auriu din lanuri prinse-n joc Cu albastrul cerului, cuminte, Ca-n tărâmul lui Zamolxe, vechi Unde spiritul în veci nu moare Limba noastră, giuvaer străvechi, Cu safire dăltuite-n mare, Limpezită-n roua munților Răsădită-n lutul din câmpie Și-n coroana verde-a codrilor Doină-n tufele de iasomie... De vei auzi, Doamne, vreodat' Un român uitând limba română Fie el de-a pururi blestemat Și odihnă
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
noroi Cu toată mârșăvia! Ne-am zvârcolit în săbii cu tărie Pentr-o lumină veșnică și clară, Și inimi mari arzând în beznă seculară Am strâns cu îndrăzneală ca să fie Și am sădit în calea urmașilor MÂNDRIE Să răsară! Am dăltuit DREPTATEA la Sarmizecetusa Brodând-o cu-ADEVĂRUL luminii din văpaie, PUTEREA de-a învinge am dat-o la bătaie Lui Mircea și lui Ștefan, să fie călăuza Viteazului Mihai, s-o ducă pân' la Cuza, Să-mbrace alte straie! Mergi
VENIM DE UNDEVA ȘI MERGEM NICĂIERI ?! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370453_a_371782]
-
cum ar fi: dorința respiră prin rime - te-am zidit din cărămizi de cuvinte (Nu te-am pierdut); m-ai adunat din răsăritul fiecărei dimineți (Hamac din cuvinte); simt neliniști vechi și-n brațele minții te strâng - timpul te-a dăltuit pe placa din sufletul meu (Umbra destinului); te caut printre ramuri de cuvinte - te adulmec din mireasma salcâmilor în floare (Mireasma salcâmilor în floare); ești ascuns sub pleoape între ramuri de tăceri, iar la jugul timpului tragem nevindecate dureri (Tăcerea
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
războaielor, invaziilor, emigrărilor”. Iar în poemul ”Istorie” (pag. 12) Sorin Șirineasa adâncește ideea: ”fiorul îndepărtatei Dacii,/ poetul Sorin,/ din colțul gurii/ își flutură curcubeul/ prin saltul lupului...” Constantin Brâncuși , cioplind timpul cu dalta care știa ”să vorbească și fără dicționare”, dăltuind ”Sărutul” ca ” un început cosmogonic” acel sărut, care îi ” înlănțuia în veșnicie, pe îndrăgostiți”, privind îmbrățișarea monolitică, afirma ” Nu pot dușmăni mai mult de un minut”. Așa îl învăluie iubirea pe oricare creator, pe orice poet, uitând tot răul din
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
admirat. Un zece dat catolicilor! Și totuși, privind spre Anglia, cea mai valoroasă nestemata îmi pare a fi convertirea unui hoț în om cinstit, a unui războinic într-un om blând. Crucile din piatră presărate la răscruce de drumuri și dăltuite cu poeme, mărturii ale unor suflete schimbate, acestea strălucesc cel mai frumos! Haideți să încheiem cu un poem scris de un anglo-saxon tăietor de celți, acum convertit la creștinism de către celții misionari porniți din mânăstirile lui Patrick, din nord. Crucea
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
-o-ntâmplare. De-aceea-ți spun: Sădește-acum sămânța-copilăriei! ochi și toiag să-ți fie pentru acel mai târziu. TAINICĂ AMINTIRE O tainică amintire rătăcește năucă în ora blestemată a blestemului când se mai nasc umbre de lacrimi pe pânzele albe ale destinului dăltuind flori-de-nufăr îngemănate cu flori-de-colț încrustate pe sufletul meu ce plânge după nostalgia fulgilor și a zăpezii dintâi. ALTAR DE RUGĂCIUNE Fă din sufletul meu altar de rugăciune pentru tine! Ocrotește flacăra albă și așază-mă, candelă-vie, în templul inimii tale
TAINICĂ AMINTIRE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368139_a_369468]
-
Basilica a Patriarhiei Române în cursul anului 2015. Toate aceste izvodiri de figuri din lumea Bisericii au fost publicate de-a lungul mai multor ani în „Ziarul Lumina“ - Cotidianul Misionar al Patriarhiei Române, sub genericul „Lumina din inimi“. Precum meșterul dăltuiește portrete din felurite materiale de sculptat și prin cioplitura lui măiastră seamănă duh și revelează ceea ce este caracteristic în cel întruchipat, la fel procedează și mânuitorul cuvântului, semnatarul bucoavnei despre care vorbim. Autorul portretelor humuite din slovă scoboară adânc în
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
același timp, fiecare portret e în felul lui o povață, ce-și are loc în pedagogia modelelor, de care este atâta nevoie acum spre a pune în operă resurecția morală a societății românești. Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Dr. Timotei Prahoveanul dăltuiește chipuri în marmora eternității și aduce astfel ofrandă celor care l-au făcut să trăiască dedulcitor bucuria slovei întrupate și l-au hărăzit să vază „Lumina din inimi“. (Cf. Grigore Ilisei - http://ziarullumina.ro/o-carte-cu-portrete-pilduitoare-108136.html - 22.12.2015/04
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]