310 matches
-
infinitul Norii inimii îi vom risipi soare ne este visul... Din neînțelese depărtări un fior albastru răsare. Fâlfâie neliniștite chemări, inima-mi bate mai tare. Mă poartă pașii de lumină spre țărmul bandajat de mare. Albatroșii, cântece închină Valurilor ce dănțuiesc în zare. 4.07.2015 Referință Bibliografică: Neînțelese depărtări / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1648, Anul V, 06 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Lavinia Niculicea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NEÎNŢELESE DEPĂRTĂRI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_lavinia_niculicea_1436206037.html [Corola-blog/BlogPost/384460_a_385789]
-
se potrivește foarte bine și Părintelui Arsenie Boca: “Cuvioase Părinte, de Dumnezeu purtătorule Părinte Teodosie, foarte te-ai nevoit în viață această trecătoare, în cântări și în posturi și în privigheri, chip facandu-te ucenicilor tăi. Iar acum în ceruri dănțuiești cu îngerii mărind neîncetat pe Hristos”. Părintele Arsenie a fost înmormântat pe data de 4 decembrie 1989 la Mănăstirea Prislop, o ctitorie a Cuviosului Nicodim de la Tismana. Putem spune și noi acum că Părintele Arsenie se află în ceruri alături de
PARINTELE ARSENIE BOCA..SFANTUL ARDEALULUI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Parintele_arsenie_bocasfantu_dan_petrescu_1366189015.html [Corola-blog/BlogPost/345921_a_347250]
-
o mare de lumină la ceas când nu e soare... Șoimanele, călare, răzbat în cânt diform; E noaptea-n care umblă în zborul uniform, Sfințind în galben ierburi, de leac făptuitoare. Și simt prin aer iele în jocurile lunii, Cum dănțuiesc besmetic în iarba din poiene Și poleiesc cu vraja din plete toți alunii. Nuntesc cu zburătorii Ilene Cosânzene Și, alb înfiorată, când își aleg și nunii, Răsar și eu cu zorii, în flori de sânziene. Referință Bibliografică: Sonetul nopților de
SONETUL NOPŢILOR DE SÂNZÂIENE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Violeta_deminescu_1403615058.html [Corola-blog/BlogPost/374244_a_375573]
-
pripită și stearpă cu năluci ca mirese pe mozaicul nins în orașul cu pretenții și cale ferată De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Înainte de cununie ursul, morunul, vulturul, castorul, munți cu păduri aur neprihănit la soare-răsare Toți dănțuiau peste fâșii azurii Dâre de animale urme de păsări De pază la intrare un urs doborât pene de vultur Mulțime confuză Întreceri de canoe După cununie. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May În cadru după cadru la
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368439114.html [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
frunzele din livada cu nuci de la Gura Văii Doamna Elisa trecea-n rădvan cu armăsari Albi, deocheați de Moașa de la Hălmăcioaia În ceruri răposații se petreceau în rădvane De departe oglinda cu vise chema pe Julia May La Insula-de-pe-Râu neamuri dănțuiau hora cea din urmă în zbor liber spre nouri Insularii erau prinși într-un joc cadențat Altundeva, jucătorul de golf cu femeia bărbat erau la consiliu - ea uitase să se radă pe față la umbra șalupelor pentru schiul nautic Fundături
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368439114.html [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
o mare de lumină la ceas când nu e soare... Șoimanele, călare, răzbat în cânt diform; E noaptea-n care umblă în zborul uniform, Sfințind în galben ierburi, de leac făptuitoare. Și simt prin aer iele în jocurile lunii, Cum dănțuiesc besmetic în iarba din poiene Și poleiesc cu vraja din plete toți alunii. Nuntesc cu zburătorii Ilene Cosânzene Și, alb înfiorată, când își aleg și nunii, Răsar și eu cu zorii, în flori de sânzâiene. Referință Bibliografică: Sonetul nopților de
SONETUL NOPŢILOR DE SÂNZÂIENE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Sonetul_noptilor_de_sanzaiene_violeta_deminescu_1340530132.html [Corola-blog/BlogPost/357654_a_358983]
-
să sădești și vreme să smulgi ceea ce ai sădit. Vreme este să rănești și vreme să tămăduiești; vreme este să dărâmi și vreme să zidești. Vreme este să plângi și vreme să râzi; vreme este să jelești și vreme să dănțuiești. Vreme este să arunci pietre și vreme să le strângi; vreme este să îmbrățișezi și vreme este să fugi de îmbrățișare. Vreme este să agonisești și vreme să prăpădești; vreme este să păstrezi și vreme să arunci. Vreme este să
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1475336686.html [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
unde vrea, dar, se așeză mai întâi în casa sufletului românesc, acolo unde Frumosul întotdeauna cântă duios. Frumusețea nu are ziduri, nici uși și nici ferestre oricât ar fi de aurite, căci lumina ei tresaltă, mugurul înflorește și făptura omului dănțuiește cu întreg alaiul veseliei cosmosului. Frumusețea susură divin prin toate izvoarele sufletului omului dumnezeiesc: primenește aerul cu râuri de mireasmă, îmbobocește dorințele celeste ale zorilor împodobiți cu cântecul apelor și dă fâlfâiri azurului cu un zâmbet angelic de cântare, bucurie
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1493617590.html [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
pagubă? Uită-te la bogăția cea cerească și la comoara pe care ți-ai agonisit-o prin faptele tale bune! Ai fost alungat din patrie? Dar ai patrie Ierusalimul cel ceresc! Ai pierdut copilul? Ai, însă, înger, împreună cu care vei dănțui împrejurul tronului lui Dumnezeu și te vei veseli cu o veselie veșnică! Astfel, punând în față necazurile prezente cu bunătățile”.[5] Discernământul este o virtute esențială a vremurilor noastre marcaste de tendințe totalitare, lipsite de nuanțe. Prin discernământ, Sfântul Vasile
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realismul_teologiei_si_slujirii_sfantului_vasile_cel_mare_expresie_a_staruintei_in_trezvie_si_in_marturisirea_adevarului_bisericii.html [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
poetul Gheorghe Vicol în mica prefață, el însușți fiind învățător cu îndelungată experiență, prin asemuirea cu simple și sprințare zboruri de fluturi, elemente comune din natură folosite ca punct de sprijin în explicarea literelor din alfabet: “Doru desenează daruri,/ Dana dănțuie în drum,/ Darius are o durere,/ Un dințișor pierde acum.“( Litera D). În ”Cartea păsărilor și animăluțelor din curtea bunicilor “ Ligya Diaconescu încearcă și reușește să facă pe copiii din mediul urban să cunoască păsările și animalele din ograda țărănească
VERSUL CA METODĂ ÎN EDUCAREA COPIILOR. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Versul_ca_metoda_in_educarea_al_florin_tene_1393655370.html [Corola-blog/BlogPost/367457_a_368786]
-
cerului în două le despică. Frumoase Sânziene din ceruri coboară Și-n ritual vindecător,în dans plutesc, Pe trup cununi de flori își înfășoară Și toate-n jurul lor tămăduiesc. În iarba de smarald greierii cântă Iar ielele-n horă dănțuiesc, Făcutul și nefăcutul îl descântă Pe cei ce le cad pradă îi vrăjesc. Dansează ielele o horă nebună Și dansul lor separă viața-n două, O parte rea.. dar și o parte bună, În lacrimi și în stropi de rouă
DANSUL SÂNZIENELOR de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1466722125.html [Corola-blog/BlogPost/373710_a_375039]
-
lui Iisus nu are, contrar unor păreri, nimic antiintelectual: ea răstignește și învie mintea. Inima eliberată fiind de închipuiri ajunge să producă în ea însăși tainice și sfinte gânduri, așa cum pe o mare liniștită vezi peștii mișcându-se și delfinii dănțuind. În rugăciunea curată este vorba de unirea minții (nous) cu inima. Nu trebuie ca mintea să rămână singură, nici ca inima să rămână singură. O rugăciune care se face numai cu mintea este o rugăciune rece; o rugăciune care se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/despre-rugaciune/ [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
2014 Toate Articolele Autorului Oglindită în tine Nu mai zăream Marginile ființei noastre. Cerul împrumutase lumina Din nimburile arhanghelilor, Adăpând din nemărginire Blânzi unicorni. Cochetă, o stea își admira Reticulara privire În apele repezi Și zâmbetul ei Făcea glia să dănțuiască. Oare când a mai rodit Ceasul Atât de profund ca atunci? Mihaela Oancea Imagine: Mihai Cătrună, Ochiul intern Referință Bibliografică: Când a mai rodit așa ceasul? / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1250, Anul IV, 03 iunie 2014
CÂND A MAI RODIT AŞA CEASUL? de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_oancea_1401802513.html [Corola-blog/BlogPost/344671_a_346000]
-
când îmi amintesc de chipul său hidos. - Am un plan! Într-o zi mă voi aventura pe drumul din vis. - Să nu te rătăcești pe acele coclauri și până seara să te întorci acasă. Nu vreau ca noaptea să-mi dănțuiască împielițații pe la fereastră și de spaimă să pierd copilul. Și evită Pădurea Blestemată. - Am pătruns pe marginea sa când eram copil. Mi s-a părut o liniște apăsătoare și ciudată, apoi cuprins de fiori am făcut cale întoarsă spre sat
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414058825.html [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
de pe pământ, de jos, care a avut nenumărați martori. Cea de-a doua naștere nu este mai puțin importantă decât prima, ci neobișnuită, plină de spaimă și de cutremur. Atât de minunată și neobișnuită a fost venirea Sa, că îngerii dănțuiau și vesteau bucuria adusă omenirii, iar proorocii, încă de demult, se spăimântau că „Dumnezeu S-a arătat pe pământ și cu oamenii a locuit împreună". Prin Întruparea Fiului lui Dumnezeu omul își recapătă starea și demnitatea originară Fiind Fiu adevărat
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
pe gură luminează omului drumul la Rai! În vin este incantația care desface tot ce oprește avântarea în vis, ridică de pe suflet tot ce apasă... în inima vinului cântă dragostea și trădarea, dorul și uitarea, în vin plutesc serafimii și dănțuie demonii...! În vin se stinge setea și se aprinde focul. Vinul e izvor de viață și mesaj ancestral al chemării la partea de bucurie finită, la partea de libertate a fiecăruia de a-și consuma bucuria sa, de a trăi
VINURILE „PRINCIPESA MARGARETA”, VINURILE POEZIEI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/_vinurile_principesa_margar_aurel_v_zgheran_1372922469.html [Corola-blog/BlogPost/371002_a_372331]
-
doctor chipeș, dar frivol, Mă confundă c-o femeie; Duhnind a pipă și-a alcool, Vrea în brațe să mă ieie. Nebunii cântă într-un cerc; Suntem prinși ca într-un clește. Să fug acum... nici nu încerc, Căci Isaia... dănțuiește. Referință Bibliografică: Eu cred că m-am scrântit la cap / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 291, Anul I, 18 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
EU CRED CĂ M-AM SCRÂNTIT LA CAP de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Eu_cred_ca_m_am_scrantit_la_cap.html [Corola-blog/BlogPost/361101_a_362430]
-
de pe pământ, de jos, care a avut nenumărați martori. Cea de-a doua naștere nu este mai puțin importantă decât prima, ci neobișnuită, plină de spaimă și de cutremur. Atât de minunată și neobișnuită a fost venirea Sa, că îngerii dănțuiau și vesteau bucuria adusă omenirii, iar proorocii, încă de demult, se spăimântau că „Dumnezeu S-a arătat pe pământ și cu oamenii a locuit împreună". Prin Întruparea Fiului lui Dumnezeu omul își recapătă starea și demnitatea originară Fiind Fiu adevărat
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
Sfântul Nicodim, de pildă, nu era un antiintelectual, dimpotrivă: ea răstignește și învie mintea. Inima eliberată fiind de închipuiri ajunge să producă în ea însăși tainice și sfinte gânduri, așa cum pe o mare liniștită vezi peștii mișcându-se și delfinii dănțuind. În rugăciunea curată este vorba de unirea minții (nous) cu inima. Nu trebuie ca mintea să rămână singură, nici ca inima să rămână singură. O rugăciune care se face numai cu mintea este o rugăciune rece, o rugăciune care se
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_nicodim_de_la_tismana_.html [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
99 de ori! Invariabil, uită de la mână pan’ la gură și nu se-ntâmplă nimic. Eu îmi petrec seară cu ditamai botul la purtător, el își dă seama că sunt bosumflata abia când ajungem acasă și, ca să mă-mpace, mă dănțuiește prin casă. De fiecare dată! Așadar, viața noastră e presărată cu micile mele bosumflări. Dacă e urât afară, mă bosumflu. Dacă nu mi se așază bine părul, din pricina vârtecușului cu care m-a înzestrat maică-mea, mă bosumflu. Dacă el
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
să sădești și vreme să smulgi ceea ce ai sădit; vreme este să ucizi și vreme să tămăduești; vreme este să dărâmi și vreme să zidești; vreme este să plângi și vreme să râzi; vreme este să jelești și vreme să dănțuești; vreme este să arunci pietre și vreme să le strângi; vreme este să îmbrățișezi și vreme este să fugi de îmbrățișări; vreme este să agonisești și vreme să prăpădești; vreme este să păstrezi și vreme să arunci; vreme este să
Toate la timpul lor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82360_a_83685]
-
am organizat, folosindu-mă de oareșce abilități de convingere, pe care le aveam de mică. După care a urmat prospectarea terenului. Am observat că numitul cort era plin de nuntași destul de plictisiți și ei, care conversându-se pe la mese, care dănțuind. Am mai observat că nu ajungea până la pământ, oferindu-ne posibilitatea să zărim, din afara lui, nenumărate picioare de doamne șezânde (doamnele, nu picioarele!) care se descălțaseră, ca să-și aerisească/desumfle tălpile chinuite de pantofii cu toc. Am mai observat că
Berea, măslinele și trandafirii cu spini by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20727_a_22052]
-
iesle de țurțuri Topite-n semințe, clipirile, Or creste-n petale de gînduri. ÎN ABSENTA-MI De mă vei colinda la poarta serilor Oi pune drugul ostenit să-ți spună Că mi-am făcut culcuș În horă ielelor Să-ți dănțuiesc În fota de străbuna. De mă vei caută pe ulicioare M-oi face umbră liliacului bătrîn Ti-oi da să-mi gusti obrazul de răcoare Cu buze-ngenuncheate, de păgîn. Ori de mă vei strigă peste ulcele De straja-oi pune
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
inspirație pentru tragedia greacă sau pentru poeții romani Virgiliu și Ovidiu. Cauzele războiului troian sub aspect mitic sunt complexe, deoarece au antrenat chiar și zeitățile Olimpului. Se spune că în timpul nunții zeiței Thetys cu regele tesalian Peleus, tocmai când zeii dănțuiau, și-a făcut apariția Eris, personificarea discordiei, înciudată că nimeni nu s-a gândit să o invite, și a aruncat în mulțime un măr de aur pe care stăteau scrise cuvintele "„celei mai frumoase”". Văzând mărul, Hera, Atena și Afrodita
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
corectă ar fi determinat pătrunderea personajului în toate camerele bordeiului, ajungând să cunoască spațiul sacru și să simtă desfătarea veșnică: "„dacă ai fi ghicit-o, ar fi fost foarte frumos, șopti grecoaica. Ți-am fi cântat și ți-am fi dănțuit și te-am fi plimbat prin toate odăile. Ar fi fost foarte frumos”". Paradisul este înfățișat ca un harem nesfârșit promis unui „homo ludens”. Cifra trei, utilizată frecvent în text, are și ea o valoare simbolică. Profesorul plătește 300 de
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]