158 matches
-
după circulația trenurilor. Putea fi auzită o spusă ca aceasta: hai, măi bărbate, nu te mai moșmondi atâta, că-i târziu, a trecut dăscălița la școală! Pe ulița principală a satului, în drumul ei spre școală, oamenii o salutau pe dăscăliță cu respect, iar cei mai tineri îi spuneau sărut mâna. Ea le răspundea cu bunăvoință tuturor, întrebându-i de sănătate și despre treburile care i-au scos din ogradă. Da, vrednica învățătoare străbătea zilnic, cu precizie de ceasornic bine reglat
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
îndepărtat colț de județ. Dragostea față de munca pe care a îmbrățișat-o și conștiința datoriei erau pentru ea singurii inspectori. Spre cinstea ei, a părinților care i-au dat o bună creștere și a dascălilor care au pregătit-o, tânăra dăscăliță a pășit cu hotărâre și optimism în profesia pe care și-a ales-o. Fie ca toți cei ce au îmbrățișat fascinanta și nobila îndeletnicire de învățător să-i calce pe urme, spre a-și crea un nume care să
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
o participare concretă, imediată, instinctuală, partenerii păstrând o îndărătnică tăcere asupra eventualelor lor emoții intime, secunde. Textul oferă informații directe doar despre întâmplarea erotică, fie că ea se consumă grăbit și incomod (Aventura), fie că îmbracă forma unei răzbunări sadice (Dăscălița) sau a unui straniu impuls, generator de crimă (Un fapt divers). Crima poate fi și rezultatul egoismului exacerbat, care alunecă spre demență (Înainte de proces). În zona interferenței dintre realitate și delirul morbid se plasează și Maria Boul, narațiune dezvoltată într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
mireasma în ger, așa s-au dus toate”. Limbaj metaforic, în linia culturii populare, a unei poetici folclorice. În jurul Minodorei, rămasă sigură acasă, totul are un farmec miniatural și o grație infantilă: și fata, plănuindu-și răspunsul de trimis feciorului dăscăliței, „umblă” - cum o vede naratorul - „cu lumina-i de gânduri în ochi”. Sunt necesarele momente de „respirație”, care refac, mulțumită inocenței, umorului și prospețimii din ele, rezonanța intensă, de profunzime, a dominantei grave, sugerată concentrat, fără încărcare retorică. La rândul
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
îi cerea sfaturi în diverse probleme. Pe ulița noastră, "a lui Gavarș" (după porecla bunicului), locuiau mai multe familii: Ion Moloci cu Veronica, Margalina lui Iliuță, Doca lui Gherman, Verona Grigoraș, Ion Lavric (a lui Budașcă), cantorul Emanoil Cazacu cu dăscălița și ciubotarul Ion și Dafina, Tărâța și Verona. Cu toți ne aveam bine, ne vizitam adesea și ne cunoșteam păsurile. Dintre toți mai impresionant era "ciubotarul" Ion. Acesta a fost cizmar în tinerețe dar nu profesa meseria de foarte mulți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rămas moștenitor în gospodărie, iar Laurica s-a căsătorit cu Isopescu Gh. și locuiește în Rădăuți. A prestat serviciu la cofetăria "Macul Roșu" și acum este pensionară și văduvă. Are un băiat licențiat în științe economice. Cantorul Cazacu E. cu dăscălița locuiau mai în centru, vizavi de primărie. Pe lângă gospodărie aveau o livadă de invidiat: mulți pomi fructiferi și-o abundență de arbuști de coacăze (rebize) roșii. Nimeni în comună nu mai aveau o asemenea recoltă de coacăze. Erau vestiți și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Racoviță pe dl. înv. Petre Cucescu să-i recomande un băet cuminte care să păzească puii și găinele în ograda curței din satul Cujba, com. Surănești. Și dl. Petre Cucescu i-a recomandat un băiat cuminte, frate cu Ion a Dăscăliței din Baea, care mai pe urmă a purtat numele de Costachi Ștefănescu. Și de la pui a trecut să ia pe samă grânele ce intrau în hambare și coșare și mai pe urmă a ajuns administratorul Moșiei Cușba din com. Surănești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
luat-o bădica Toadere Iftime fratele mamei în căsătorie, 2) Safta lui V.Gh.Iordachi, mama învățătorului V.Iordachi, 3) Soția lui Spicu Dedelui (?), 4) soția lui Neculai Petrea Hlihor cu copii foarte buni și a 5) soția lui Ion a Dăscăliței cu copii foarte răi, că 3 feciori de-a ei au omorât 3 feciori de gospodari din Baea. Iar Ilii Pintilii fugărea pe soția lui Sorana cu pușca împrejurul casei. Apoi nu au fost feciori de șătrari ? Edmund Vișec și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
care a închis pe cea mai scumpă ființă din viața ta, te rog depune o floare și o lumânare și din partea mea, ca prietenă a voastră. Cu dorința de bine îți vreau sănătate și liniște sufletească. Aceea ce-a fost dăscălița ta, Cezarina Al. B. Iovan Scrisoarea, nedată de expeditoare, poartă semnătura profesorului Alexandru Mânăstireanu, recitită de el la 24 IV 2007, depozitată împreună cu altele, ca să ajungă la mine. Acum, parcă anume pentru a îndeplini ceea ce îi ceruse fosta lui învățătoare
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
căprarul Nicolae să compună scrisoarea pentru el. Acesta amână, cât expeditorul e viu, și își ține cuvântul postum, trimițând implicit vestea morții lui de la Muselim Selo. Mamele analfabete din satul lui Goga scriu feciorilor de la oaste prin cuvintele și stilul Dăscăliței. În zorii romanului de la noi, Dinu Păturică e trimis în slujbă printr-o scrisoare de maximă și stupefiantă umilință a tatălui său către stăpân. Odată intrat în casă, tânărul Dinu se pune pe machiaverlâcuri. Recomandația lui Păturică e la antipodul
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
dizolvant, generator de nostalgii, în pofida presupozițiilor comune de siguranță, stabilitate, permanență. Privind în jur, poetul vede cum cade pradă ruinării gospodăria patriarhală. Familia semantică a cuvântului sat e mult mai bogată, conținând, în afara vecinătăților imediate, tipurile umane reprezentative („apostolul”, dascălul, dăscălița), rudele (cuscri și cumetri), obiceiurile, anotimpurile, lucrările câmpului, numite cu vocabule puternic marcate de folclor și textele liturgice. Satul se opune ca entitate orașului, ceea ce dă măsura viziunii antitetice care structurează lirismul lui G. Dar opozițiile sunt de căutat și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
fost găzduit de către Colegiul „Costache Negruzzi” din Iași. La serbările organizate atât în anul acesta școlar cât și în anii precedenți am colaborat cu numeroși colegi: Agheorghiesei Gicuța, Albu Emilia, Apostol Adriana, Apostol Maria, Ardeleanu Claudia, Baciu Simona, Buchilă Daniela, Dăscălița Elena, Grivolea Cristinel, Iordăchioaia Liliana, Luca Ionela, Novac Liliana, Oatu Irina, Oatu Mircea, Sorohan Cristina, Ungureanu Maria, dar și alții. Aceste serbări s-au desfășurat la noi la școala sau la Clubul Copiilor și țin să-i mulțumesc încă o dată
Caleidoscop by Cristina Maria Pavăl () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93521]
-
acele clipe extraordinare. În momentul în care gîndul devine foarte intens, crede-mă că și trupul răspunde. Adică își retrăiește plăcerea.“ Întîmplarea (iarăși întîmplarea !) sau, poate, o intenție malițioasă a redacției a intercalat, între cele două interviuri, un text intitulat „Dăscălița lui Goga, povestea unei iubiri neîncepute“. Este vorba de învățătoarea Aurelia Rusu, care a trăit între 1882 și 1975 și de care Octavian Goga se îndrăgostise fulgerător în anul 1900. Planul celor doi de a se căsători, din păcate, a
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
lui bolnavă, Ca din cădelniți fumul de tămîie, Prelung se zbate frunza din dumbravă. Tu stai în prag, și din frăgar o frunză La sînul tău s-a coborît să moară, Iar vîntul spune crengilor plecate Povestea ta, frumoasă domnișoară... (Dăscălița)i Dau îndărăt două pagini ale ziarului, la interviul dedicat poetului contemporan. Nu i se citează nicio piesă lirică. Nicio strofă. Nici măcar un vers. Ni se oferă în schimb cîteva fotografii, menite a ilustra ravagiile timpului. Dau niște pagini mai
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
se risipește: dialogul lor se desfășoară sub auspiciile numelui fostului ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, sugerat acum de prezența unui crater pe fața nevăzută a Lunii. Numai că auspiciile în cauză nu au nimic din scorțoșenia fadă a unor dăscălițe care, urmînd protocolul de obediență față de instituția în care lucrează, se folosesc de numele lui Haret ca de un prilej de vane elogii închinate educației românești, cum nu au nici stofa histrionică a unor doamne care țin să-și arate
Spiritul spirist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7492_a_8817]
-
seminarul cu poemele de debut și încheiai seria temelor cu Odă. Ceea ce era o încântare spirituală continuă timp de un an se încheia în ultimele ore Eminescu într-o stare de boală sufletească, de Weltschmertz. Era prea mult Eminescu iar dăscălița noastră ne dusese prea departe. După ce comentai Scrisorile, Luceafărul, Împărat și proletar, Sarmis, Gemenii, Andrei Mureșanu, Povestea magului călător în stele, Panorama deșertăciunilor și proza - Cezara, Archaeus, Sărmanul Dionis -, aveai sentimentul că ai înțeles ceva din ceea ce era mai intim
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
a spus, cam în glumă, cunoscuților și vecinilor din locul de exil: „Vă voi face nemuritori!” Astăzi acel sătuc a devenit cunoscut de toată lumea literară. Acolo au loc conferințe, acolo biblioteca publică din orașul Konoșa poartă numele lui Brodski, o dăscăliță din partea locului a scris despre el o frumoasă carte. Astăzi, după 15 ani de la moartea poetului, satul Norensk și centru raional Konoșa trăiesc cu amintirile fostului lor trecut, când printre ei trăia deportatul Brodski. Faptul că Brodski era frământat de
Brodski: Drumul de la pierde-vară la laureat Nobel by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5895_a_7220]
-
obsesii cărturărești, izvorâte dintr-o sensibilitate debordantă, confruntată cu mari frământări lăuntrice. Amplitudinea trăirilor lirice, rafinamentul stilului, neastâmpărul formal și dialogul cultural îndrăzneț cu autorii de predilecție, anunță, toate, un glas distinct în poezia românească a începutului de mileniu trei. Dăscălița de la Filologie Corina Anghel, care scrie, de altfel, și versuri în limba engleză, nu reușește s-o bruieze câtuși de puțin pe poetă, ce nu lasă să se întrevadă în textele sale nici o urmă de sobrietate academică. Volumul este organizat
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
nr.55-58 din 1903, ca și de alte poezii apărute în calendare, în care I.D. Bălan nu s-a ostenit să caute. Astfel, în Calendariul de la Sibiu pe 1905 a apărut poezia Oltul și De la noi; în cel pe 1906, Dăscălița și Dascălul, în cel din 1907, Așteptare și Bătrâni; în cel intitulat “Amicul poporului” pe 1908 au apărut poeziile De demult și Un om; în cel pe 1909, poezia Un om, în cel “comun” pe 1909, poezia Cosașul, în cel
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
Arad etc. Iată, spre exemplificare, câte din poeziile lui Goga au fost reproduse în “Tribuna poporului” de la Arad, fără să se facă o singură mențiune la ele: Noi nr.19/1904, De la noi nr.131/1904, Oltul, nr.58/1904, Dăscălița nr.83/1904, Seara nr.171/1904, Solus ero nr.175/ 1904, Din poeți japonezi: Manisoto, M.Ugeda nr.155/ 1904, Dascălul nr.159/1905, Cântece nr.239/1905 și 240/ 1905, În codru nr.97/1905, Înviere nr.18
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
rândurile copiilor. „Apa avea gust și miros de gaz, oamenii se îmbolnăveau de enterocolite și hepatite; mureau primii deportați, miriapode veninoase umpleau așternuturile din bordeie și șobolanii rodeau restul proviziilor”, își răscolește Todos tristele amintirile. Îmi povestește despre cele două dăscălițe „tinere și frumoase ca soarele”, primele care au murit, răpuse de febră tifoidă. Apoi stabilizarea monetară le-a răpit și ultimul leu economisit dintr-o retribuție mizeră care abia acoperea hrana pentru o zi. În drum spre casă, după 4
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
căprarul Nicolae să compună scrisoarea pentru el. Acesta amînă, cît expeditorul e viu, și își ține cuvîntul postum, trimițînd implicit vestea morții lui de la Muselim Selo. Mamele analfabete din satul lui Goga scriu feciorilor de la oaste prin cuvintele și stilul Dăscăliței. În zorii romanului de la noi, Dinu Păturică e trimis în slujbă printr-o scrisoare de maximă și stupefiantă umilință a tatălui său către stăpîn. Odată intrat în casă, tînărul Dinu se pune pe machiaverlîcuri. Recomandația lui Păturică e la antipodul
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
și celălalt, la nivelul noutății pe care o propune Goga în istoria posteminesciană a poeziei românești. Pentru primul aspect, poemele se distribuie în poezie socială, cu puternice accente mesianice și militante, specifice, după istoricii literari, semănătorismului (Rugăciune, Clăcașii, Plugarii, Dascălul, Dăscălița, Casa noastră, Bătrâni), poezie de evocare a locurilor și atmosferei familiale (Oltul, Noi, Lăutarul, În codru, Ruga mamei), poezie de stare și meditație existențială (Departe, Sara, La stână, Așteptare). În toate aceste poezii tematice funcționează aceeași sensibilitate de tip romantic
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
de Wolfgang Herrndorf (trad. Monica-Livia Grigore, Editura Allfa, 208 pag.) relatează călătoria aventuroasă a doi puști, un berlinez și un imigrant rus, cu o mașină Lada furată. Însă revelația anului a adus-o Circul nopții de Erin Morgenstern (trad. Ondine Dăscălița, Editura Corint, 416 pag.): povestea unui circ magic, care apare pe neașteptate și dispare la fel, unde se întrec ucenicii celor mai mari magicieni, fără ca ei să știe, iar povestea lor de iubire se împetește cu pasiunea celor ce s-
O tolbă plină pentru tinerii cititori și necititori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2990_a_4315]
-
de tineri viguroși, ,care nu se înspăimântă de" faima unui dascăl, de exemplu. Zi de zi jurnalele tv, reportajele și/sau documentarele, ne demonstrează acest adevăr reconfortant... Cum ar fi știrea tv că o elevă din Slatina i-a articulat dăscăliței sale trei palme - jap-jap-jap! -, care nu mai e de nici o senzație, ci de bun augur, în contextul în care învățământului i se repartizează procente tot mai mici din buget. Înseamnă că instituția școlară a devenit un parc de distracții, iar
Războiul celor două roze portocalii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11151_a_12476]