112 matches
-
ocupa două cămăruțe, amândouă spre curte. Una avea fereastră, cealaltă ușă de intrare. Atelierul era în colț, după ușă. Aici ciocănea și cosea și bombănea toată ziua, ghemuit pe scăunelul cu trei picioare, bătrânul Mendelson, sfădindu-se cu muierea, ori dăscălindu-și ucenicul, dacă n-avea alături vreun mușteriu cu care să tăifăsuiască. Deși împlinise cincizeci de ani, nici un fir alb nu i se ivise încă în părul negru, stufos, veșnic încîlcit ca și barba. Se fălea că a învățat meseria
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Numai Marin Stan își păstrase curajul deplin și striga din când în când, răgușit, parc-ar fi vorbit singur: ― Pămîntu-i al nostru, că noi îl muncim, tot pămîntul! Cârciumarul, văzând că s-au încurcat lucrurile, își făcu treabă la tejghea, dăscălindu-și ajutorul cu mai multă vehemență. La o masă, lângă ușă, un jandarm tânăr, cu înfățișarea sfioasă, stătea la un pahar cu Anton Nacu, vorbind rar și uitîndu-se cu jind afară la hora tineretului. Om prudent, Busuioc trăgea mereu cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu știu? Se sculă de la biroul său acoperit de jurnale, luă pe tânărul Herdelea de mână ca pe un școlar și-l duse la o hartă a României bătută cu piuneze pe un perete. ― Vezi tu potcoava asta, puiule? îl dăscăli cu un glas de corepetitor experimentat, urmărind cu arătătorul sinuozitățile graniței. O vezi, vasăzică... Îți aduci aminte, acum vreo zece zile, când am vorbit noi despre tulburările țărănești, ce ți-am spus? Ei, am avut dreptate?... Iacă, d-aici au
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
profund jignit de țăranii nerecunoscători, care-l făcea să-și calce pe inimă și să stea de vorbă cu urmașul său. Când el personal s-a ostenit de a cutreierat mai toate satele și i-a sfătuit și i-a dăscălit ca un părinte și ei, totuși, s-au dedat la ticăloșii cum a întors spatele ― asta nu le-o putea ierta țăranilor. Unde să mai pui că netrebnicii nu s-au rușinat să incendieze și să devasteze chiar conacul lui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Populară... își aminti Chisăliță, neînțelegând, de altminteri, nimic din ce spusese bătrânul. Nici nu sună rău... — Să te ferească Dumnezeu de ce sună bine, spuse Bunelu, așezându-se cu tălpile mai aproape de foc. — Ce-i aia bine ? întrebară Puțică. — Binele, îi dăscăli Isaia, e când nu iei în cur șutul pe care îl meriți. Hai, la culcare. Mâine-dimineață devreme e iarmaroc, avem multă treabă. Muntele Casei Domnului va fi cel mai înalt și toate neamurile se vor îngrămădi spre el. Oricum, toți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
făcut ungurii, dacă se va da nouă și va goni pe muscali din Valahia mare. La 1/13 iulie 1849, N. Bălcescu îl anunță pe Ion Ghica despre intenția de a-l trimite pe Cezar Bolliac pe lângă Bem să-l „dăscălească”, că-i va da o plenipotență spre a ajunge la o încheiere cu Bem și cerea prietenului său aflat la Constantinopol ca, în cazul în care Bem ar intra în Țara Românească, să plece cu Costache Negri într-acolo ca să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bigotă, era totuși catolică, și mai ales îngrozită de ideea că fiul său ar putea într-o bună zi să-și compromită întregul viitor. "Michel, să nu lași vreo fată însărcinată, să nu cumva să lași vreo fată însărcinată!" îl dăscălea tot timpul. Mama tânărului își pusese toată nădejdea în băiatul mai mare. Căci soțul ei un învățător cu convingeri socialiste, un om "la urma urmelor încântător" făcuse toată familia de rușine: avea patima jocurilor de noroc, ba, mai mult, și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai mult ca niciodată senzația că vorbesc la pereți. La colegii și licee, e-adevărat, profesorii preiau ștafeta de la părinți și îi țin pe adolescenți din scurt. Ați face mai bine să vă învățați lecțiile decât să hoinăriți prin pădure", dăscăleau profesorii Evelynei L. spre sfârșitul anilor '50. "Erau ochi peste tot. Te simțeai supravegheat în permanență"190. Françoise B., fostă elevă la un pension din Bourgogne, își amintește și ea prea bine de asta, într-o bună zi interzicându-i
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Chaucer, în „The London Mercury”, vol. II, nr. 8, June, 1920, p. 189. (trad. n.) 983 Ibidem. 264 Că-n ochii-i limpezi raiul s-a-ntrupat.../ și frumusețea-i fără-asemuire/ Se întrecea cu dulcea ei simțire.// Cinstită, cumpătată și cuminte,/ și dăscălită-n orișice privință,/ Plăcută îndeobște la cuvinte,/ Miloasă, mândră, dornică ființă,/ și-n toate dovedind îngăduință,/ Cu suflet galeș, lunecos din fire [subl. n.]” 984 . Caută mereu să fie protejată, să găsească la cei din jur siguranța de care avea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
noastre. Fetița se ridică și porni în urma femeilor, care se apucară să discute cu însuflețire, forfecând pe toți locuitorii cătunului și pe cei din împrejurimi." (Yohanna Spyri, Heidi, fetița munților) (d) "Deschide pliscul. Prada cade. / Și vulpea, înghițind-o, îl dăscălește: / Bade, lingușitorii nu știai se pare / trăiesc pe seama cui le dă crezare... / Dar lecția aceasta, pe care o-nvățași, / e mai de preț ca boțul tău de caș!..." (Jean de La Fontaine, Corbul și vulpea) (e) " Apoi, cum se dă jos
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nenumărate ale geților ocupați și vizitele neanunțate ale geților liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că acești cotropitori chiar dacă aveau sub control o parte a Geției nu au învins și dorința de neatîrnare a străbunilor noștri, așa cum ne dăscălesc cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizației Romei. Romanii au urmărit să pună mîna în special pe tezaurul geților și pe minele de aur și argint din munții Apuseni, vitale pentru acest popor prădător și plin de aroganță
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Plopeasa de Sus Moșești Mărgineanu Cotatcu Colibași Ploștina Năeni Mitropolia Cozieni Colțul Pietrii 1 Rudari Niculești Murgești Dimiana Costești Ruginoasa Odăile Muscel/Pătârlagele Dogari Costieni Satu Vechi Olari Padina Fundeni Cuculeasa Sările Păltiniș Pâclele Găvănești Dâmbroca Scâieni Robească Palici Ghergheasa Dăscălești Spidele Sărulești Pănătău Grăjdana Dealul Viei Șuchea Scutelnici Petrișoru Gură Bascei Dedulești Terca Trestia Pitulicea Heliade Rădulescu Fialeș Valea Cotoarei Tronari Podu Muncii Istrița de Jos Focșănei Vârf Ursoaia Policiori Izvorul Dulce/ Fotin Beceni �� Valea Fântânei Pruneni Joseni Fulga Valea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]