4,428 matches
-
curent ”dacist” a coexistat cu cel „latinist” încă de la începutul dezbaterilor asupra formării poporului român și a originii și evoluției limbii române. Arheologi și istorici români cunoscuți au afirmat - încă înainte sau simultan cu cei din curentul latinist, preponderența elementului dac în procesul de etnogeneză a românilor. Stolnicul Constantin Cantacuzino nu poate crede că dacii și-au părăsit „marea lor limbă deosebită” și au luat-o în schimb pe a romanilor. Dimitrie Cantemir a menționat aportul dacilor la formarea poporului român
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
nenumărate și mereu noi. Creștinul naționalist român trebuie să-și trăiască permanent viața în grădina Ortodoxiei, ca și cum Dumnezeu ar fi de față, udându-i florile însușirilor sale, din care se ridică suav spre cer mireasma de nard a sufletului său dac și curat: „Misiunea omului e de a cugeta necontenit, în complexitatea și taina vieții, sensul și rostul său pe lume. Viața lui materială s-a tot simplificat, iar cea interioară face transparente esențele. Adesea, aceleași probleme îi apar în culori
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
sunt urmașii dacilor liberi care s-au retras în zonele montane împădurite, pentru a se putea apăra mai bine de invazia romană. Aici, așa zisa „civilizare latină” de pe vremea împăratului Traian nu a putut ajunge, astfel păstrându-se sângele pur dac, neîncrucișat cu cel roman, precum și obiceiurile, tradițiile originale dacice. Dar istoria locului binecuvântat cu „aurul negru” este mult mai veche. „ La 6 mai 1773, Împăratul Iosif al II-lea, co-regele Austriei, pleacă din Viena - peste Buda și Szeged - însoțit de
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1446850701.html [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
Dionysus. Nu fi rău, nu-i treaba noastră, lasă mitologia greacă deoparte să nu te audă Hera, o ranchiunoasă și jumătate, te poate picta lui Zeus și să vezi ce surprize! Dar pentru că veni vorba de fidelitate, crezi că femeile dace care s-au iubit cu legionari și au născut copii nu i-au mai învățat limba maternă, ci de mici le cântau numai cântece de leagăn în jargon roman? Nu se poate așa ceva, e împotriva firii materne. Este încă un
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_datoria_de_a_corneliu_florea_1384074522.html [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]
-
Dar din labirintul istoric în care ne aflăm, discutând originea latinității noastre, avem semnale că de la început romanii se înțelegeau cu tracii, cu geto-dacii deci era o înrudire de limbi. Eu zic chiar o mare înrudire de limbi, așa că mamele dace continuau să cânte copiilor lor aceleași cântece de leagăn ce li s-au cântat și lor; fiindcă limbă maternă era acolo și a rămas acolo până la noi! O, ce frumos și adevărat sună. Și eu cred că limbile noastre au
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_datoria_de_a_corneliu_florea_1384074522.html [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]
-
în torturi, în lanțuri, în cătușe și au ieșit cu aripi de Îngeri. Au intrat denunțați, prigoniți, persecutați, hăituiți, înfierați, înfiorați și au ieșit Sfinți. Au plecat din Codrul Verde de-Acasă și au urcat în Raiul Verde al Neamului dac. Închid ochii și văd. Regele Carolupeasca, Imoralul-cartofor, străin de Țară, Neam și Credință a devenit și cel mai mare monarh-criminal din istorie care, a declanșat genocidul de stat sfârtecând Țara, profanând Neamul, blasfemiind Credința, ucigându-i fiii cei mai frumoși
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
și cerșetori, în suverani și norod, în bătrâni și copii, în flori și fecioare, în doruri și mame, în creste carpatine și metania călugărilor, în păpădiile câmpiei și cântările sublime a monahiilor, în susur de izvoare și în îndrăgostitele femei dace, în dascăli și ucenici, în rugă și poezie, în soarele libertății și bezna celulelor, în porfira vlădicească și în zeghea deținutului naționalist. Pentru cei închiși rugăciunea și ardoarea de a-L înțelege și trăi pe Dumnezeu sunt mai puternice ca
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Columnă privești înțelept Rostul Daciei noi, rostul drept. Tăvălugul ne-a dat din tării Forțe noi să-nfruntăm vijelii. Ne veghezi peste veac fără moarte, Tu ești soare ce raze ne-mparte, Ești un clocot, un vuiet, un dor, Rege dac, veșnic nemuritor! Referință Bibliografică: Odă lui Decebal / Gigi Stanciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 227, Anul I, 15 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gigi Stanciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ODĂ LUI DECEBAL de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Oda_lui_decebal.html [Corola-blog/BlogPost/360663_a_361992]
-
în apropiere de Ploiești, apoi la Bucov, apoi la Curtea de Argeș. Marele merit al lui Baba Novac este acela că l-a ajutat pe Mihai Viteazul să facă PRIMA UNIRE POLITICĂ A ȚĂRII MUNTENEȘTI CU ARDEALUL ȘI MOLDOVA, ASTFEL, REFĂCÂND STATUL DAC DIN TIMPUL LUI BUREBISTA, DECENEU, DECEBAL. Ideea acestei prime Uniri a reînflorit în anul 1859 și s-a finalizat în anul 1918. “ Cu începere din 3 februarie, porțile orașului (Cluj-n.n.) au fost închise și au rămas zăvorâte timp
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
Chipului Dumnezeirii: Minte, Cuvânt și Duh, dar ca Ipostasuri, ca Persoane dumnezeiești, absolute în Tatăl -Creator, în Fiul-Răscumpărător și în Sfântul Duh-Sfințitorul a toate. Ca să ne vorbească Cuvântul despre Dumnezeu și despre Creația Sa, El, S-a întrupat în Omul dac, preafrumos-Fecioara Maria. Ca să ne vorbească frumos Sufletul despre Dumnezeu și despre om, ne-a fost creat sublim cu chipul măreției divine. Așadar, nu poate exista minte fără cuvânt și nici cuvânt fără duh. Acesta este sensul creației umane, iar cel
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452747436.html [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
popular, majestuos se prinde în Hora marei sărbători a Cuvântului. Când în fiecare literă se adună polenul harului, cuvântul respiră mierea duhovniciei. Toate cuvintele Limbii noastre sfinte sunt croite din freamătul de litanii al cerului răsfrânt pe chipul frumoaselor Fecioare dace, din lacrima de azur a poetului și cântecul din zori al rugii, din oblăduirea serafică a mamelor și dumbrava primăverilor copilăriei, din doinele bunicilor și legendele nepoților haiduci, din liniștea sihăstriei și sfintele răzvrătiri ale duhului dreptății. Cuvintele noastre carpatine
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452747436.html [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
crezuri, fie jurăminte, trebuie să devină cuvinte-doruri după chipul și asemănarea frumuseții omului iubitor. Literele artist-meșteșugite par niște păpădii aprinse în candelabrul cuvântului, care dau inimii și sufletului sensibilitatea duioșiei. Fiecare cuvânt al Limbii dacoromâne este tors din splendoarea Fecioarelor dace, din profeția Sibilelor trace, din iureșul Codrilor milenari, din smerenia Ierbii, din freamătul Apelor, din cremenea Carpaților, din semeția Brazilor, din doina Cucului, din ciripitul zglobiu al Rândunelelor, din cinul monarhic al Albinelor, din spicul de Grâu pecetluit în Pâinea
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452747436.html [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
fastuoasa sau un mausoleu bogat, nu are nici un ascendent înaintea celorlalți oameni și nici în fața lui Dumnezeu. Este doar o probă de trufie neghioaba. - Necuvântătoarele mănâncă, beau și se baliga. Noi nu trebuie să facem ceva mai mult decat ele?! - Daca artă nu deschide o fereastră spre Dumnezeu, nu-și atinge scopul. - Apropierea unei singure pisici, pune pe fugă o cohorta întreaga de șoareci. Referință Bibliografica: Exerciții de meditație / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1442, Anul IV, 12
EXERCITII DE MEDITATIE de ION UNTARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_untaru_1418369647.html [Corola-blog/BlogPost/376925_a_378254]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2118, Anul VI, 18 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
OROLOGIUL de DANIEL DAC în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1476797190.html [Corola-blog/BlogPost/379100_a_380429]
-
cu ochii goi, `napoi, s-ating iubirea ce n-o mai înțeleg, căutând printre rafturile inimii, odihnindu-mă, pe-un... sentiment necunoscut, pe care, nu-l pot descrie în cuvinte. L-aș putea, însă, dansa cu tine, iubindu-te apoi, daca timp voi mai avea, fie el, doar un minut, ce mult aș vrea, s-ating iubirea, răscolind trecut. Suedia, 2016 Referință Bibliografica: Răscolind trecut / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1993, Anul VI, 15 iunie 2016. Drepturi de
RĂSCOLIND TRECUT de COSTI POP în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/costi_pop_1465944592.html [Corola-blog/BlogPost/370063_a_371392]
-
ne-a ținut uniți legați de glie Să ne jertfim, să nu fim colonie. Chemat de Zeu să lumineze-n haos El n-a-ncetat pe-un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului pentru Divinul Zalmoxis, și strămoș, și Tată Sfânt Ce s-a-nălțat la cer de sub pământ Luceafăr blând al devenirii noastre, Revino pe pământ din depărtate astre Și luminează calea alor tăi Să nu fie conduși
EMINESCU RĂSTIGNIT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_eminescu_rast_virgil_ciuca_1389781744.html [Corola-blog/BlogPost/363773_a_365102]
-
-mă, Doamne, dac! Fă-mă, Doamne, dac Cu moartea să mă-mpac, Să-mi iubesc străbunii Și lupii cântând lunii! Fă-mă, Doamne, dac Ca să știu să tac, Să-mi încleștez pumnii Să nu cad pradă urii! Fă-mă, Doamne, dac Scut rotund să-mi fac Pentru trup sicriu Dar cu spirit viu! 02.06.2015 Referință Bibliografică: Fă-mă, Doamne, dac! / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1614, Anul V, 02 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
FĂ-MĂ, DOAMNE, DAC! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1433250479.html [Corola-blog/BlogPost/370264_a_371593]
-
lume fără moarte Ne-a unit dorul de țară Buchisind a vieții carte Într-o limbă milenară Ni se spune-n zodiacuri Începând cu Tărtăria Limba dacilor prin veacuri S-a-nfrățit cu veșnicia! Raze duc pe-ntins de zare Sufl et dac născut din glie Și-au impus spre ascultare Graiul lui pentru vecie Pomenim spre nemurire Slova eminesciană Și cu gând la re-ntregire Slăvim limba daciană. Mândri, noi rostim în lume Limba noastră cea străbună Grai de dac, grai cu renume
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
Să aibă la sfârșit de veac Stăteam lângă un foc mocnit Și depănam la amintiri Era la ceas de asfi nțit, Noi povesteam despre martiri “Născuți din piatră de granit” De când Terra a apărut Străbunii nu s-au umilit, Poporul dac n-a dispărut ... Dar vremurile l-au albit Când va pleca pe-un ultim drum Se va-nsoți de-un vers doinit Căci jarul nu e numai scrum. Unii se duc, dar alții vin Să apere ce ne-au lăsat Urmașii
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
dacoromân. El nu se folosește de cuvânt pentru fastul estetic ori pentru semantica lui, ci pentru spiritul religios-ortodox al cuvântului, duhul lui, exegeza hermeneutică, mireasma suavă a sublimului purtător de lumină harică, de preaplin ca dar al creației artistice. Cuvântul dac se îmbracă literar cu Iia țesută a literelor românești, brodate pe altița metafizică a cugetului peste care se răsfrânge nimbul de borangic al exegezei hermeneutice. Însumându-se Neamului său creștin, Bisericii străbune ortodoxe deci, primește lumina Logosului prin chemarea la
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
Spre Sarmisegetusa cel mai lesnicios drum. Aici, e ținta pentru atâta goană, Pentru aurul Daciei este strădania romană. Fumul de pe altarele Cetății Lumii nu v-a înceta, Pe noi, Penații, la vetre nu ne v-a lăsa Până când țara neamurilor dace nu va fi supusă Și toată bogăția ei, în alai, la Roma dusă. De data aceasta e cu noi Marte, al nostru zeu. Imperatorul pentru a doua oară e pe drum, și e greu. Am jurat cu toții, dragi voinici, Să
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
duc zeului carnea încă vie a celor iubiți? PROPELLIUS Nu! Sacrificiul acesta se face lângă tempu, dar... Marele Preot, alături de fecioare, în altar Imploră bunăvoința zeului, purtător De grija dacului luptător. Scena 2. (În spate, spre stânga, se arată fecioarele dace.). DOCHIA Sunt sortită lui Tehomir, sprijinul ostășesc Al tatălui meu, căruia îi va ceda locu-i regesc, 9 Iar eu regina lui voi fi Într-o apropiată și sacră zi. Mă cred, astfel, toți, prea fericită. O, nu, Zada! Eu nu
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
hotărâre a marelui zeu. Ce mă voi face fără el? S-a spart urniciorul meu. 13 Norocul s-a dus, e risipit, De cele patru vânturi lovit. Ooo, acum ce am să fac!? Semn rău pentru mine, fiică a regelui dac! LICINIUS Dar, nu este nici-un semn S-a spart un urnicior din lut ars la flacără de lemn. DOCHIA E blestemul lui Zalmoxis. Tu nu ști străine! De blestemul ce-a căzut pe mine. ZADA Sacrilegiu îl voi lua asupra
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
Scena 3. (Dinspre stânga și din față se ivește regale Decebal, Vezinas, marele preot și căpeteniile de oaste: Tehomir, Duras, Baldobal și Hasdrubal. ). DECEBAL Precum vedeți, e destul de adânc șanțul celălalt Și valul destul de înalt. Acești munți ridicați de brațul dac și aceste mormane, Sunt mai strajnice ca meterezele romane? În spatele lor așezăm bolovani potriviți Spre a fi doar rostogoliți. Imperatorul romanilor numai să îndrăznească Sarmisegetusa noastră s-o cucerească! TEHOMIR Nu-mi spun părerea acum, Dacă vin, mă gândesc , pe
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
ROMÂNI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1094 din 29 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Oina-i un joc arhaic și deopotrivă modern, născut din patimile miticiei Dacii. Dintr-un sport cu adânci urme de tradiție, ca steagul dac, a rămas azi numele gloriei scos câteodată din cronici și ținut apoi în stăruință, palpitant și magnetic, de către unii entuziaști ca președintele Federației Române de Oină, Nicolae Dobre. Încearcă aceasta, rar, și ziariștii conștienți că suntem contemporani ai unui sport
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Oina_parte_a_identitatii_no_aurel_v_zgheran_1388302443.html [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]