8,894 matches
-
a Dunării se spune: Lângă localitatea Dubova unde există peștera Veterani, aceasta are o importanță religioasă pentru dacii liberi, deoarece a ajuns până la noi legenda și o tradiție precum că aici ar fi fost sanctuarul lui Zamolxis, zeul național al dacilor (Gino Lupi) . Cercetări despre Clisura Dunării s-au făcut din cele mai vechi timpuri. Însuși marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminții ale dacilor. Unul din cei mai apropiați cercetători ai Clisurii trebuie
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
ar fi fost sanctuarul lui Zamolxis, zeul național al dacilor (Gino Lupi) . Cercetări despre Clisura Dunării s-au făcut din cele mai vechi timpuri. Însuși marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminții ale dacilor. Unul din cei mai apropiați cercetători ai Clisurii trebuie amintit învățătorul Alexandru MOISI, care în ,,Monografia ținutului Clisura" tipărită la Oravița în 1934 aduce unele argumente prin care menționează continuitatea dacilor în acest spațiu dunărean. Domnia sa arată că în Clisură
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
aici trăiau albocensii una din cele 15 seminții ale dacilor. Unul din cei mai apropiați cercetători ai Clisurii trebuie amintit învățătorul Alexandru MOISI, care în ,,Monografia ținutului Clisura" tipărită la Oravița în 1934 aduce unele argumente prin care menționează continuitatea dacilor în acest spațiu dunărean. Domnia sa arată că în Clisură au rămas urmele multor cetăți dacice, dar numeroasele cuceriri ce au survenit de a lungul timpului, au făcut ca istoria adevărată să fie deturnată în favoarea noilor cuceritori. Exemplifică vechea cetate dacică
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
Clisură au rămas urmele multor cetăți dacice, dar numeroasele cuceriri ce au survenit de a lungul timpului, au făcut ca istoria adevărată să fie deturnată în favoarea noilor cuceritori. Exemplifică vechea cetate dacică de la Coronini, un punct strategic foarte important pentru daci cât și pentru viitorii cuceritori romani, dar și alte cetăți din zonă, cărora li s-au atribuit numele unor sfinți inexistenți la acea vreme. Descoperirile arheologice arată că au fost găsite armamente, obiecte casnice, monede care atestă că aceste locuri
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
de televiziune, unde umorul se împletește cu satira dulce-amară, mag al cuvântului scris și vorbit și al vinului pe care într-o vreme îl scotea din strugure cu mâinile și cu picioarele goale, după o rețetă de familie păstrată de la dacii al căror descendent indubitabil este. Neamul său, din câte înțeleg, și-a servit tara urcând în timp cu documente până la Ștefan cel Mare și Sfânt, când unul dintre străbunii săi a fost oștean nobil, dar să nu uităm că scriitorul
21 IULIE 1932, ZI BENEFICĂ (CORNELIU LEU 80) de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_lupeanu_21_iulie_1932_zi_b_constantin_lupeanu_1341570119.html [Corola-blog/BlogPost/354619_a_355948]
-
a servit tara urcând în timp cu documente până la Ștefan cel Mare și Sfânt, când unul dintre străbunii săi a fost oștean nobil, dar să nu uităm că scriitorul Corneliu Leu a compus romanul „Vecinul cel bun”, despre străbunii săi daci, Dacia, primul imperiu european care a realizat unitatea de neam, limba, teritoriu. Era în anii '70 și Ambasada României se afla încă în centrul capitalei chineze, la doi pași de Palatul Imperial Gugong. În fapt, de Palatul ca un sat
21 IULIE 1932, ZI BENEFICĂ (CORNELIU LEU 80) de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_lupeanu_21_iulie_1932_zi_b_constantin_lupeanu_1341570119.html [Corola-blog/BlogPost/354619_a_355948]
-
Acasa > Versuri > Istorie > VLAD ȚEPEȘ Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1266 din 19 iunie 2014 Toate Articolele Autorului “Dacul” ce-a transformat în ‘imperiu’ o mică țară, Transformând hoții printr-o conduită exemplară, Căci nimeni nu mai dorea să vadă păduri de țepe, După ce mulți au văzut și astfel de urâte 'stepe'. Cine avea să devină o legendă încă
VLAD ŢEPEŞ de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1403185225.html [Corola-blog/BlogPost/370256_a_371585]
-
o mică țară, Transformând hoții printr-o conduită exemplară, Căci nimeni nu mai dorea să vadă păduri de țepe, După ce mulți au văzut și astfel de urâte 'stepe'. Cine avea să devină o legendă încă din a sa viață, Un dac sadea la acei ce legea nu-și are postfață, Zicând preotului ce pentru netrebnici se miluia, Cum cretinii n-au venit la ei înainte să zică aleluia!? El e într-u cine chiar necreștinii l-au numit crud, Pentru o
VLAD ŢEPEŞ de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1403185225.html [Corola-blog/BlogPost/370256_a_371585]
-
printr-o luciditate echivocă; doar poezia ne mai alină avuția țării pierdută sub ochii noștri larg închiși, repetând numai pentru noi: Pânză de păianjeni De-ai fi rămas tu țara mea, inima din stânci, acum zvâcnirea ta ar fi fost daci din pietrele din munți, și acest pământ ar fi strălucit ca diamantul de bogat; din bogați am ajuns cei mai săraci, nu că nu am fi avut averi, ci din prea multă lăcomie și venirea altor primăveri cu muguri siluiți
ARTA CUVÂNTULUI de MARIA COZMA în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_cozma_1410633494.html [Corola-blog/BlogPost/361954_a_363283]
-
Cele mai mai cunoscute în peisajul cotidian au fost cele din gama Roman 112 U, datorită faptului că au fost în serviciul transportului urban de călători, până spre finele anilor ’80. Pe șasiul lor s-au realizat apoi și troleibuzele Dac 112 E. În paranteză fie spus, chipul lui Tudor Vladimirescu a apărut pe bancnota de 1000 de lei emisă de Banca Națională a României, în anul 1948. Apoi, în 1966 Banca Națională a emis bancnota de 25 de lei. În noile condiții socio-economice
TUDOR VLADIMIRESCU, UN FOST BRAND DE ŢARĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1436709111.html [Corola-blog/BlogPost/379914_a_381243]
-
la miazănoapte de Elada care au o zeitate unică, spuse Pilat. Venind din Germania sub comanda lui Tiberius, am avut o mică intervenție în Scyția minor în timp ce magnificul Tiberius rămăsese cu grosul legiunilor în Panonia. În Scyția am aflat că dacii dau închinare unei singure zeități. Evreii nu sunt deci singurii care au o singură divinitate... -Hm! Să revenim totuși. Zeii, n-ar fi îngăduit nici o dată această formă de închinare unică, dar după cum spuneți și vă cred, pe lângă credințele iudeilor
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
singure zeități. Evreii nu sunt deci singurii care au o singură divinitate... -Hm! Să revenim totuși. Zeii, n-ar fi îngăduit nici o dată această formă de închinare unică, dar după cum spuneți și vă cred, pe lângă credințele iudeilor și a acestor daci, se infirmă de fapt acest lucru! îl completă Iocentus. Pilat ridică din umeri la afirmația lui Iocentus și se întoarse către centurionul Livius Fabius dorind să-i răspundă acestuia. -Îți înțeleg convingerile Livius, spuse Pilat, fiindcă te știu amic al
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
în ajutor Și apă le aduce cu un nor. Credeam c-ai înțeles și că îți pasă, De dorul meu de munți și de acasă. Așa cum vrei mereu să-ți fie bine, Gândește-te o clipă și la mine ! Căci, dac'ar fi ca să mă sece dorul Și-n munte s-ar slei de tot izvorul, Atunci tu ai rămâne pe vecie, O râpă îmbrăcată-n bălărie. Iar trupul ți s-ar umple de noroaie, Târâte de șuvoaiele de ploaie ! Atât
LEGENDA RÂULUI DE DOR (ALTRUISM) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418282609.html [Corola-blog/BlogPost/376743_a_378072]
-
apropierea castrului roman Drubeta, și cu mult înainte în dava care, e posibil să fi avut același toponim. Punct strategic, inițial un oraș de răscruce a drumurilor pe uscat și pe apă care duceau în toate punctele cardinale unde viețuiau dacii liberi. În perioada antichității române a devenit primul centru urban din regiune și al treilea din provincia Dacia, după Sarmizegetusa și Apullum. În timpul lui Hadrian orașul a căpătat rang de municipiu (în 121), populația acestuia fiind în acea vreme de
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării by http://uzp.org.ro/drobeta-turnu-severin-miracolul-de-la-portile-de-fier-ale-dunarii/ [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
ca la vestitele Fallas de Valencia. Pe cine să mai mire faptul că UNESCO analizează chiar anul acesta candidatura Valenciei, în scopul includerii extravaganteii ei tradiții în Patrimoniul Cultural al Umanității? Se știe că maiașii și aztecii, mongolii, egiptenii, vichingii, dacii și romanii, ba chiar și minusculele grupuri de păstorii romanși care practică transhumanța prin Alpii elvețieni și, firește, moții din străvechea Țară a Oașului par să se fi înțeles la unison, aprinzând ruguri dogorâtoare pe versanții munților, pentru a anunța
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/las-fallas-de-valencia/ [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
dat din veșnicii munții și marea Și curcubeu strălucitor când plouă. . Cu rădăcini înfipte printre stânci Și aripi largi în adieri de vânt Din apa și din piatra lui ne-am înălțat Suntem aici ca sarea pe pământ. Urmași de Daci, copii ai gliei, Să-i ducem numele cu slavă-n veșnicii, Să mulțumim c-avem o Românie, Să ne-amintească copiii din copii Referință Bibliografică: BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (Laudă țării mele) / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1892
BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (LAUDĂ ȚĂRII MELE) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/pusa_lia_popan_1457268684.html [Corola-blog/BlogPost/369698_a_371027]
-
Grecu Publicat în: Ediția nr. 1914 din 28 martie 2016 Toate Articolele Autorului AVATAR Ursit-ai fost, așadar, Iubită țară de poveste, Să treci mereu prin avatar Și să rămâi fără de zestre. Din timpuri imemoriale, Când nu erau încă nici dacii, Ai fost călcată în picioare Și spoliată de toți dracii. Te-au cucerit pe rând romanii, Barbari, popoare migratoare, Slavii, bulgarii și avarii I-ai suportat având răbdare. Hulpavii și nesătuii turci Ne-au stors prin biruri și tribut. Hunii
AVATAR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1459181819.html [Corola-blog/BlogPost/366095_a_367424]
-
putut vizita paraclisul unde se face slujbe, cât și o parte din chiliile săpate în această colină de piatră, unde se ascundeau cu veacuri în urmă, băștinașii locurilor, poate și călugări, împotriva popoarelor migratoare. Acest loc de așezare strămoșească al dacilor de pe aceste plaiuri moldave din veacurile trecute, constitue astăzi, un act demn de cercetare și documentare pentru mulți cercetători și arheologi din Europa. Zilele petrecute la Chișinău printre frații basarabeni, au fost emoționante fiindcă eu m-am aflat pentru prima
ZILE DE OCTOMBRIE LA CHIŞINĂU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zile_de_octombrie_la_chisinau.html [Corola-blog/BlogPost/342508_a_343837]
-
trezire a conștiinței românilor. Motivația poetului este că Basarabia „este plai cu suflet românesc”. Iată: un plai cu suflet, nu numai cu forme geografice frumoase, dar și cu oameni frumoși sufletește. Dar și pentru că Basarabia este „Pământ străbun din zestrea dacilor”. În același ton este scrisă și poezia „La mulți ani, Limbă Română!” Aici țara este numită „Mamă România” și zână iar poporul este „Bravul meu popor!” Cuvinte dure, vehemente folosește poetul împotriva vânzătorilor de neam asupra cărora el invocă blestemul
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
din „Apus” răsare / Tu ai ajuns o biată urgisită // Privești tăcută la migrații sumbre / Străjerii tăi au adormit în front / Pe cerul tău au năvălit din umbre / Armatele unui imperiu tont // Am revenit să mai ascult o dată / Legendele despre vitejii daci / Acum avem o jalnică armată / Care-a trădat și țară și cârmaci // Am revenit din lunga pribegie / Sperând s-apuc și ziua Re-ntregirii / Dac’adoptăm și crez și strategie / Să fim prin veacuri fii ai nemuririi” (Am revenit). Într-o
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
năvălit din umbre / Armatele unui imperiu tont // Am revenit să mai ascult o dată / Legendele despre vitejii daci / Acum avem o jalnică armată / Care-a trădat și țară și cârmaci // Am revenit din lunga pribegie / Sperând s-apuc și ziua Re-ntregirii / Dac’adoptăm și crez și strategie / Să fim prin veacuri fii ai nemuririi” (Am revenit). Într-o încercare reușită de sonet, poetul își exprimă căutările de-o viață: „Am căutat cu multă pietate / Cuvinte de amor și voluptate / Am îndrăznit și
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
care a trăit în sec. IV dHr. În 1574 un călugăr din Spania descifra pe Columna lui Traian imaginea palatului lui Decebal străjuit de trei tineri Lar(i)s. Explicația călugărului era că aceștia sunt zeii protectori ai casei la daci; pentru a întări această informație amintesc că în dicționarul Larousse, referindu-se la civilizația romană, Jean-Claude Fredouille precizează că Laris au o etimologie necunoscută și în timp au devenit spirite protectoare ale cetății, casei și familiei. Moș Nicolae este protectorul
TRADIŢIA DIN MOŞI-STRĂMOŞI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Camelia_tripon_traditia_din_camelia_tripon_1386758571.html [Corola-blog/BlogPost/347872_a_349201]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > EXISTĂ VIAȚĂ ȘI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului ( vezi și partea întâi ! ) DE CE DACII PLÂNGEAU LA NAȘTERI ȘI RÂDEAU LA ÎNMORMÂNTĂRI ? (Răspunsul autorului : pentru că știau - Dumnezeu mai știe de unde ! - că întruparea însemna încarcerarea spiritului într-un nou trup material, iar moartea ELIBERAREA SPIRITULUI către CREATOR). CITAT : „ Ion Horațiu Crișan prezenta în volumul *Spiritualitatea geto-dacilor
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1452897452.html [Corola-blog/BlogPost/378593_a_379922]
-
Lângă draga lui mândruță...... XXI. STRĂBUNII N-AU DORMIT...!, de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016. Străbunii n- au dormit...! Emilian Oniciuc- 23.11.2016 Românu- i deșteptat din zori, Și zorii- i sunt prieteni daci... Îndemnul deșteptării îmi dă fiori, De parcă am fii de veacuri prostănaci! Mai bine iar să dăm mână cu mână, Cum am făcut de- atâtea multe ori... Iar nația de daci, acum română Să ne- o cinstim pe veci în trei
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
Românu- i deșteptat din zori, Și zorii- i sunt prieteni daci... Îndemnul deșteptării îmi dă fiori, De parcă am fii de veacuri prostănaci! Mai bine iar să dăm mână cu mână, Cum am făcut de- atâtea multe ori... Iar nația de daci, acum română Să ne- o cinstim pe veci în trei culori! Roșu- i jertfa seculară sub pământ, Spicul galben, este dincolo de Prut... Albastru- i cerul nostru drag și sfânt, Sub care ne- am trezit și ne- a durut! Cum poți
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]