1,802 matches
-
terenurilor agricole în timpul C.A.P.-urilor (1962-1989). Fiecare dintre membrii obștii avea accesă la sursa de apă, atâta cât era, fiind traversată de terenul în posesie, în unele cazuri pornea de la apă către zare. Fără să știm cu siguranță dacă dania făcută în 1438 de domnitorii Ilie și tefan, lui Mihail Oțel, grămătic, cuprindea și moșia Fruntești, altfel spusă că moșia răzășească Fruntești s-a individualizat din marea moșie care cuprindea o parte din valea Berheciului, Dunavățului și Dunaviciorului, din zarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toate celelalte instalații tehnice au fost folosite de proprietar, dar purtate de oamenii așezați pe moșie, alții decât cei care vor forma satul Slobozia. Anghelușa, fiica vameșului Dumitru și soția neguțătorului Simion, dăruiește lui Manolache Ruset, printr-un act de danie făcut la Focșani în 20 aprilie 1692, după cum mărturisește: „a dat de bunăvoie danie satul Filipeni cu tot locul, cu siliștea satului, cu moară, cu heleșteu și cu viile și cu țarina și din pădure, cu tot venitul satuluiî”51
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe moșie, alții decât cei care vor forma satul Slobozia. Anghelușa, fiica vameșului Dumitru și soția neguțătorului Simion, dăruiește lui Manolache Ruset, printr-un act de danie făcut la Focșani în 20 aprilie 1692, după cum mărturisește: „a dat de bunăvoie danie satul Filipeni cu tot locul, cu siliștea satului, cu moară, cu heleșteu și cu viile și cu țarina și din pădure, cu tot venitul satuluiî”51 Nu se mai știe unde era moara din Filipeni, nimică nu mai amintește de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să întrețină și să finanțeze școli, spitale, alte așezăminte de cultură, tipografii, editări de cărți, schimburi culturale, controverse religioase etc.? Răspunsul este unul singur: bisericile și mănăstirile, episcopiile și mitropolia țării. Acestea aveau resurse materiale greu de măsurat, provenite din danii de la ctitori, domnii țării, boieri, alți preoți și călugări, aveau monopoluri pe vânat, pescuit, morărit, aveau vii și crâșme. O mare parte a mănăstirilor erau închinate mănăstirilor de la Sfântul Munte Athos, de la Ierusalim din țara Sfântă, fiind administrate de călugări
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
domeniul strict cultural a produsă atât de puțin, încât numai focar de cultură n-a fost. Ca peste tot în satele răzășești din Moldova, și în satele Filipeni și Fruntești, întâlnim știutori de carte, care scriu zapise de vânzare, de danie, semnează ca martori, adeverind autenticitatea tranzacțiilor. Înainte de existența documentară a satelor Filipeni și Fruntești, cel care, în cele mai vechi acte de danie, este numit Costea Călugărul, trebuie să fi știut silabisi în cărțile sfinte scrise în limba slavonă, putea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moldova, și în satele Filipeni și Fruntești, întâlnim știutori de carte, care scriu zapise de vânzare, de danie, semnează ca martori, adeverind autenticitatea tranzacțiilor. Înainte de existența documentară a satelor Filipeni și Fruntești, cel care, în cele mai vechi acte de danie, este numit Costea Călugărul, trebuie să fi știut silabisi în cărțile sfinte scrise în limba slavonă, putea chiar să scrie în acea limbă și poate va fi învățat și pe alții din puținul lui. În rândul oamenilor instruiți din secolul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe verii lui din satul Filipeni. Pentru secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, atât în Filipeni, cât și în Fruntești întâlnim mai mulți localnici care știau scrisul și cititul, fiind prezenți în actele de vânzare-cumpărare, în cele de danie, de întăritură și de fixare a hotarelor. În afar de popa Andronică din Fruntești, amintit într-un zapisă din 1649, de popa Vasile, tot de acolo, ca să folosim o formulă specifică actelor de vânzare-cumpărare (ot tam - în limba slavonă), amintit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
martori din sat, dar și a megieșilor din alte sate răzășești, a oamenilor buni și bătrâni, ne oferă posibilitatea să facem aprecieri în legătură cu numărul locuitorilor dintr-un sat răzășescă din secolul al XVII-lea și al XVIIIlea. Dacă documentul de danie din 1437-1438, dat de Ilie și Ștefan, domnii Moldovei, apare numele beneficiarului, Mihail Oțel și un alt nume, care revine desă în documentele ulterioare, Coste Călugărul, în secolul al XVI-lea numărul celor implicați în procese crește: Gavril Dunavăț cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Blidăriței, Vasile a Todiresei și Dumitrașcu Gorici, dinaintea cărora se face această tocmeală. O mențiune specială facem pentru Simion Bășicatul al cărui nume se păstrează în toponimul Bășicata care desemnează o parte din „moșia” satului Lunca - Filipeni. Când Anghelușa face danie satul Filipeni, în anul 1692, precizează partea dăruit „din jos, din hotarul lui Simion Bășicatul și din susă de Fruntești”. Lângă cei cunoscuți după nume, mai adăugăm pe Ionașcu Grasim, Ion Bâlgol, Ion Rolea, Neculai Curcă, Toader Cerbice, Toader Blidaru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în lupte și înălța cu bucurie biserici. A întărit cetățile, a dotat armata cu arme de foc, a încurajat negoțul, a ținut să facă dreptate răzeșilor în fața marilor boieri și a micșorat numărul lor în divanul domnesc, a făcut nenumărate danii lăcașurilor sfinte din țară și de la muntele Athos. Înainte de a închide ochii l-a sfătuit pe fiul său Bogdan să închine țara turcilor că pentru bani aceștia își respectă măcar cuvântul și nu se amestecă în problemele privind religia, ceea ce
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
nefiresc de anevoios - de la Craiova la Plăviceni, pentru a vedea misterioasele oseminte. A doua persoană, care s-a angajat și material în susținerea «utopiei» Mihai Viteazu a fost dr. Denisa Popovici, de la Spitalul CF 2. Ea și-a asumat, ca danie, costurile primei ediții a cărții „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate” - lucrarea de licență a starețului Teoctist Moldovanu. Cartea, care va fi lansată pe 9 august, înainte de praznicul de pomenire, a fost prefațată de subsemnatul. Au urmat „frumoșii nebuni” de la
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
Mureș pentru Cultură și Patrimoniu Național. Amândoi au muncit pe brânci pentru a duce la bun sfârșit apariția la termen a cărții (Mariana Cristescu a fost consilier editorial, iar Nicolae Băciuț și-a asumat și sarcina de lector). A fost dania lor de faptă, în sprijinul aceleiași efigii istorice: Întregitorul Mihai Viteazu. Mariana Cristescu va fi prezentă, de altfel, și la Plăviceni, pe data de 9 august, realizând, în felul acesta, o punte spirituală între două locuri amprentate de memoria lui
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
Întregitorul Mihai Viteazu. Mariana Cristescu va fi prezentă, de altfel, și la Plăviceni, pe data de 9 august, realizând, în felul acesta, o punte spirituală între două locuri amprentate de memoria lui Mihai Viteazu: Târgu-Mureș și Plăviceni. Tot la capitolul „danii”, ar trebui pomenit numele artistului care a realizat lucrarea sculpturală. Se numește Aurelian Bădulescu și lucrează la Laboratorul de reconstrucție facială al Institutului Național de Criminalistică din București. Este maior. Rar mi-a fost dat să văd atâta smerită credință
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
sculpturală. Se numește Aurelian Bădulescu și lucrează la Laboratorul de reconstrucție facială al Institutului Național de Criminalistică din București. Este maior. Rar mi-a fost dat să văd atâta smerită credință în fața unui simbol, așa cum am văzut la tânărul artist. Dania lui, poate, cea mai importantă, reprezintă un cap al lui Mihai Viteazu, realizat în lut ars. Este un cap retezat, care face trimitere la capul Sfântului Ioan Botezătorul. A fost conceput astfel încât să fie așezat înclinat, pe trunchiul unui stejar
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
opere de binefacere, dar foarte discret, acestea putând fi găsite doar în corespondența lui Iorga.'' Deși avea o casă destul de grea, cu mulți copii, ca și țăranii pe care îi iubea și îi venera, avea puterea și generozitatea să facă danii, să ctitorească o biserică în Ipoteștiul lui Eminescu, să ajute veteranii din primul război mondial, tinerele învățătoare de la țară, pe toți cei care îi cereau sprijinul. Ca ministru al cultelor, ca promotor al ideilor naționalist-democrate și sămănătoriste Iorga s-a
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
1912, un venit - cât va fi în viață - de 15.000 mii de lei anual, conacul și 26 hectare pământ, venitul viei din Văleni - Muscel, iar după moartea sa, averea să rămână la Fondul cultural „Ioan Negulici”. Și multe alte danii testamentare: pentru ridicarea monumentului mamei lui, Adelaida Negulici; lui Anton și Marius Negulici, nepoatei Alexandrina Constantinescu, domnului institutor Vasile Gane, pentru a călăuzi pe Elisabeta Argeșanu - căsătorită Mărtoiu; domnului Ticu, de la administrația financiară; Societății de binefacere „Sfânta Treime”, din Domnești
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
vrednice de pocăință”, și ei sunt oameni buni, dar sunt „ca o turmă fără păstor”. - Și s-a dovedit această părere? - Sigur că da. Tot ce vedeți că s-a construit până acum aici s-a făcut prin osteneala și daniile acestor oameni cu dragoste de neam, de țară și de Dumnezeu și cu același ajutor vom continua împreună aducând prinosul generației noastre ca dar lui Dumnezeu, mi-a răspuns părintele și din glas i-am simțit bucuria lăuntrică dată de
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
legilor sclaviei enunțate în Biblie. Și tot după canoanele bisericești, un sclav nu poate fi făcut preot (3 ). Istoria sclaviei religioase- OCULTAREA SUPREMĂ Deși sclavia țigănilor în Țările Române se întinde pe 500 de ani, bine consemnată în acte de danie bisericească, vânzare de sclavi țigani, etc.., în manualele de la Facultatea de Teologie Ortodoxă sau Seminar Teologic nu este scrisă vreo vorbă despre un sfert (500 de ani) din cei 2000 de ani de istorie a Bisearicii Ortodoxe Universale (Katoliki Ecclessia
B.O.R NU A ABOLIT SCLAVIA/ȚIGĂNIA-HIROTONIREA ROMILOR NU E VALABILĂ, PT. CĂ UN SCLAV NU POATE FI FĂCUT PREOT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367487_a_368816]
-
rămasul meu e obligat a o solvi după moartea soției mele, în sensul testamentului ei, de sine se înțelege că suma aceasta rămâne proprietatea rămasului meu la cazul dacă ea nu ar dispune prin testament, 5. Echivalentul de stat pentru daniile de 12.000 fl. din punctul prim și 60.000 fl. din punctul al patrulea, să se solvească din massa rămasului meu, ca astfel acele danii să poată fi primite fără nici o prescurtare sau detragere. 6. Astrucarea rămășițelor mele pământești
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
la cazul dacă ea nu ar dispune prin testament, 5. Echivalentul de stat pentru daniile de 12.000 fl. din punctul prim și 60.000 fl. din punctul al patrulea, să se solvească din massa rămasului meu, ca astfel acele danii să poată fi primite fără nici o prescurtare sau detragere. 6. Astrucarea rămășițelor mele pământești o încredințez iubitei mele soții, însă o rog, ca să o facă cât se poate de simplu și cu cheltuieli cât se poate de puține, chemând să
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
se facă o criptă nouă în despărțământul destinat pentru români, și atunci rămășițele mele să fie mutate în cripta cea nouă lângă trupul soției mele a doua. 7). Întreagă averea mea, care va rămâne după solvirea datoriilor mele, după solvirea daniilor din punctele 1și4și după cheltuielile de înmormântare, care cheltuieli le-am restrâns prin dispozițiunile din punctul 6, o las în întregul ei acelei părți a națiunii române din Ungaria și Transilvania, care se ține de legea răsăriteană ortodoxă. Din lăsământul
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
pentru învățământul teologic universitar și seminarial, lucrări teologice, cărți pentru credincioși, cărți de rugăciuni, calendare ș.a. Același lucru l-au făcut și tipografiile eparhiale de la Mânăstirea Neamț, Sibiu și Timișoara. După anul 1948 au fost restaurate, pictate sau reparate prin daniile credincioșilor majoritatea celor peste 12.000 de lăcașuri de cult ortodox (biserici, mănăstiri, schituri, paraclise) de pe tot cuprinsul țării. Au fost restaurate cele mai multe din bisericile și mănăstirile monumente istorice. În același timp, s-au construit peste 500 de biserici noi
PARINTELE IOAN AUREL BOLBA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364630_a_365959]
-
1631 - cel mai probabil din ramura sârbească a neamului tău, corespondența purtată de Serghei Dafinov cu cuviosul Siluan Athonitul în anii 1898 - 1903 în limba rusă, scrisorile trimise de Iorgu Dafinou starețului de la Zografu (în bulgară), copii după actele de danie făcute de diverși daphnioți greci, valahi, moldoveni, ruși și bulgari. Mobila asta grea, din chiliile de protocol de la Iviru a fost donată tot de un Dafinoiu la 1840. Cel mai mult îmi plac scrisorile bunicului tău către cuviosul Dometie. Auzi
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > VOI STA SUB NINSORI... Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 2019 din 11 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Voi sta sub ninsori... Mi- e sufletul fărâmă de cer sfârtecat În crâmpeie de vis, abisal, cuminecat În ființa mea, vas sfințit, alăută vrăjită Care azi, învinsă
VOI STA SUB NINSORI... de DANIA BADEA în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350455_a_351784]
-
te, în mare Mila Ta, Mai fă o minune aici, pe pământul impur, Tăvălit în furtișaguri, preacurvie, sperjur, În minciună, vânzare de oameni și crime Și- ndreaptă o rază spre visători, făuritorii de rime... Referință Bibliografică: Voi sta sub ninsori... / Dania Badea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2019, Anul VI, 11 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dania Badea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
VOI STA SUB NINSORI... de DANIA BADEA în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350455_a_351784]