347 matches
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > SCÂNCETE DISCRETE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 785 din 23 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Flori de gheață se răsfiră peste cerul meu de-acum, Dantelate gânduri negre țes păianjenii pe ochi; O vioară-și cheamă jalnic pe arcușul ei postum, Cântecul uitat pe-o frunză-un descâtec de deochi... Dinspre alte anotimpuri ce-au plecat în altă vreme Eu aștept înmugurirea vieților pierdute-n nopți
SCÂNCETE DISCRETE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352035_a_353364]
-
Toate Articolele Autorului Eu sunt... Eu sunt, în zborul vremii, aripa nepereche... Cu mângâieri de vânt mă rătăcesc spre tine. Un cântec murmurat, ascuns lângă ureche Ce-ți scrijelește visul peste priviri senine. Eu sunt, pe țărm pustiu, ca spumă dantelata... Pe talpă unui val mă risipesc spre tine. Nisipul sărutat de marea zbuciumata Ti-asterne la picioare cărări fierbinți și fine. Eu sunt, pe creste sure, zefirul ce oftează... Lovindu-ma de piscuri, mă unduiesc spre tine. Se-aud departe
EU SUNT... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350623_a_351952]
-
terminasem și eu de scos rochița, jupa și sutienul de pe ea, așa că a urmat o îmbrățișare înflăcărată și pentru prima dată, trupurile noastre goale s-au atins.... Rămăsese în bustul gol, etalând frumusețea unor sâni superbi și un chiloțel bleu dantelat. Am ridicat-o în brațe ca pe o frumoasă statuie vie și caldă și am depus-o pe canapeaua de alături, având grijă, pe drum, să scap și eu de pantalonii mei ce deveniseră incomozi... Sărutările și jocul mâinilor pregăteau
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
pudice, mai raționale, dar de unde! Și ea se comporta ca o femeie tânără și plină de dorințe nemărturisite și neîmplinite. Bine a zis, cine a zis, că dragostea nu are vârstă! Sânul îi alunecă din cupa sutienului alb și fin dantelat. Mătasea îmi gâdila vârfurile degetelor și-mi transmise fiori de plăcere în tot corpul. Toată ființa sa degaja un parfum suav de violete. M-am oprit din nebunia instinctului carnal și m-am așezat mai cuminte, alături de ea. Mi-era
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
picioru-n țepușă devenind Celălalt. Și mereu Celălalt cu fiecare poem Celălalt până când poți deveni o mie de Ceilalți care-au primit fulgerarea. Iar pe voi, necititorii mei, vă și văd murind rând pe rând în paturile voastre scumpe acoperite cu dantelate cearșafuri în amorțire și fără de nimb și fără de pecetea angoasei primordiale despre care adesea în Manualul Bunului Singuratic vorbeam. Voi, cei care nu mă citiți care de litera Evangheliei mele nu vă veți atinge și nu veți apropia de sinapsele
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
că plâng. Visez... Îmbrățișați, Pe malul mării, Încremeniți rămânem Și valurile înspumate Se împletesc la țărmuri, Iar marea geme în furtună, Sălbatică furtună. Privim, zâmbind spre valurile crețe, Vrăjiți Că luna arămie mătasea își așterne purpurie Pe-a valurilor creste dantelate, Iar valul, dorul își urmează, Izbindu-se tânguitor de maluri. "Te iubesc", timidă am șoptit, Și-n jurul nostru, tremură marea, Talazul, căzând istovit, Domol s-a retras, Marea în adânc liniștind... Pe gura noastră însetată Un crin virginal a
MAGIA CLIPEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351584_a_352913]
-
o coajă de pâine coaptă pe vatră să fie acolo, pe masă dar în liniștea fără de seamăn a dragilor, munților mei... nu mai vreau briză, nici mare nu vânt purtător de nisip nu uscăciune, nici cedrii sau pini nu stânci dantelate pe maluri nu urme de zei, nu ruine nu, nimic din străini măicuță, vreau munții, grădina noastră pe tine așteaptă-mă-n toamnă și-ascultă-mă bine căci vin în curând întâmpină-mă, dragă măicuță acasă cu pâine și sare! Limassol, Cipru
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
străvechi și rochii demodate se plimbă prin trecut ca printr-o catacombă plină cu mumii egiptene umbrele în jurul lor ca niște fantome se joacă prin firidele timpului cu clepsidrele sparte din care curg firișoare de nisip pe margini de rochii dantelate rococo vântul leagănă zări sublunare cu miresme exotice de parfumuri ridicând perdeaua de pe un vis oamenii se trezesc în mascarale fără rușine terfelind steaua cu ochii de târfe poemele spun parcă-nceputuri de orizonturi infinite din sufletul unei viori se-
E BAL MASCAT LA BELLAGUNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345565_a_346894]
-
marea desculță ca pe o femeie nudă venită să-și usuce fluviile aride sub umbrela de nisip colorat al plajei cănd liniștea ta se desfăta în ploaie cu atingerea curcubeului dăltuit în copitele cailor sălbatici cănd buzele tale rupeau ciorchinii dantelați ai cerului șoptindu-le despre fragi roșii adunați cu migală din câmpia inimii cănd sânii tai ieșeau la lumină cum ies stelele din cupola dumnezeirilor fără sfîrșit eu deveneam dimineață a primăverii cu florile lumii așternute sub picior și te
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
minunatpe când eu învățam să cadîn streașina ruinelorostuitecând ochii tăi priveau mareadesculțăca pe o femeie nudăvenită să-și usuce fluviile aridesub umbrela de nisip coloratal plajeicănd liniștea ta se desfătaîn ploaiecu atingerea curcubeuluidăltuitîn copitele cailor sălbaticicănd buzele tale rupeau ciorchinii dantelați ai ceruluișoptindu-le despre fragi roșiiadunați cu migalădin câmpia inimiicănd sânii tai ieșeau la luminăcum ies steleledin cupola dumnezeirilorfără sfîrșiteu deveneam dimineațăa primăveriicu florile lumii așternute sub piciorși te întâmpinamîmbătat de tine ca un peștede oceanul planetarfără să știu că tu
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
terminasem și eu de scos rochița, jupa și sutienul de pe ea, așa că a urmat o îmbrățișare înflăcărată și pentru prima dată, trupurile noastre goale s-au atins.... Rămăsese în bustul gol, etalând frumusețea unor sâni superbi și un chiloțel bleu dantelat. Am ridicat-o în brațe ca pe o frumoasă statuie vie și caldă și am depus-o pe canapeaua de alături, având grijă, pe drum, să scap și eu de pantalonii mei ce deveniseră incomozi... Sărutările și jocul mâinilor pregăteau
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
cerul este senin, astrul zilei pare mai aproape de frunțile de piatră ale masivului. De la Bâlea Lac se trece din Ardeal, pe sub muchia muntelui printr-un tunel, în partea cealaltă către Argeș. Și aici ești întâmpinat de vârfurile pleșuve și conturul dantelat al crestelor. Masivul Făgăraș este cel mai mare din țară și cu vârfurile cele mai înalte, Moldoveanu și Negoiu, dominând ținuturile dintre cele două principate, Transilvania și vechiul regat, Țara Românească. În depărtare piscurile munților se înalță deasupra norilor. Nori
TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354934_a_356263]
-
cald, primitor ne-a întămpinat cu un „Iassuuuu”, salutul tradițional, și ne-a poftit înăuntru. Pe terasa din fața prăvălioarei puteai admira zeci de broderii în toate culorile și de toate mărimile, expuse cu mare artă alături de alte obiecte tradiționale, umbreluțe dantelate, standuri cu cărți poștale cu imagini din localitate și tot felul de souvenir-uri, care de care mai atractive. Când ne-a auzit vorbind românește nu a fost nevoie să ne întrebe de unde suntem pentru că ne-a salutat cu „Bine ați
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
XIX-lea (reședința Patsalos), unde dacă intri simți că timpul s-a oprit undeva în trecut. Tot ansamblul de mobilier vechi, sculptat, oglinzi înrămate în cadre de lemn dăltuite cu măiestrie, costume populare și nobiliare alături de colecția inedită de broderii dantelate sunt zestrea culturală a localității de care, mărturisesc cu toată sinceritatea, eu m-am îndrăgostit. Împrejurimile Lefkarei sunt numai bune pentru relaxare, cu sate frumoase, curate și ademenitoare, chiar dacă le privești numai de mai departe: Vavla, Ora, Meline, Odou, dar
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
desprins mai apoi cu gesturi molatice, pentru a pluti singură, în ritm de vals, pe muzica îngerească ce izvora parcă din trupul ei și zâmbea fericită stelelor de care se apropia dansând. Creștea pe măsură ce se înălța și își privea rochițele dantelate cum își fluturau poalele atingând covorul de flori minunat colorate ce se așternuse la picioarele ei. Deplin fericită, a ajuns la pădurea ce își deschidea bolțile pline de ramuri înmugurite, pe care un noian de păsărele scoteau triluri fermecătoare și
CHEMAREA DESTINULUI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356966_a_358295]
-
06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Eram îndrăgostit de crini în fragedă copilărie, mă îmbătam cu-al lor parfum, izvor de bucurie! Apoi am îndrăgit laleaua cu roșul ei catifelat, această cupă delicată ce-adeseori m-a fermecat. Curând și dantelata roză m-a cucerit cu-a sa finețe Și-adeseori m-a inspirat în poezii la tinerețe, Iar drăgălașa lăcrămioară, ce primăverii îi dă glas, m-a cucerit prin strălucire și am iubit-o ceas de ceas. Tu ești izvor
CEA MAI FRUMOASĂ DINTRE FLORI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355600_a_356929]
-
marea desculță ca pe o femeie nudă venită să-și usuce fluviile aride sub umbrela de nisip colorat al plajei cănd liniștea ta se desfăta în ploaie cu atingerea curcubeului dăltuit în copitele cailor sălbatici cănd buzele tale rupeau ciorchinii dantelați ai cerului șoptindu-le despre fragi roșii adunați cu migală din câmpia inimii cănd sânii tai ieșeau la lumină cum ies stelele din cupola dumnezeirilor fără sfîrșit eu deveneam dimineață a primăverii cu florile lumii așternute sub picior și te
TRIST de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346107_a_347436]
-
în amintirea mea și în viitorul gândurilor. Termini repede convorbirea telefonică, dovadă că nu-ți suscită interesul. Apoi se aude clinchetul a două sticle de bere pe care le așezi fără niciun comentariu pe pragul terasei, mângâiat de ciucurile perdelelor dantelate, în adierea unei veri calde. E o invitație subtilă spre plăcere, răcorire, relaxare. În timp ce-mi întind mâna după o sticlă desfăcută și învăluită de picuri reci, am impresia că aud tot mai deslușit Balada pentru Adeline de Richard
SLIPUL NEGRU ABSORBIND SOARELE DIN OCHII FEMEII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346232_a_347561]
-
pe aripile lor nemărginite și minunat de albe, spre Lumea nouă de... Sus? Ce se va întâmpla cu ceilalți, rămași... în urmă? Cum va fi pe acea Lume? Acolo nu va mai fi frig, ci mereu soare, fluturi cu aripioare dantelate pline de culoare, flori de un albastru astral, pace și căldura sufletească. Așa am auzit... Nu mai vreau sa stîrnesc fluturii din somnul lor; îi las în pace pin' la vară; atunci vor veni înapoi, la fel de colorați și de transparenți
ROCHIA MEA CEA NOUĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369111_a_370440]
-
muncită Și sufletu-mi plăpând îmi alina Când suspinam și eram necăjită. Căsuța primitoare și curată Pentru mine era un paradis, Toate-ncăperile erau parfumate Cu mere, pere și gutui....un vis. Iarna pe geamul din odaia mică Țesea tablouri dantelate, flori Iar merele cu-obraz ca de bunică Mă îmbiau cu dulce-arom-a lor. Mi-e dor, atât de dor de-a mea bunică Făptura ei în minte am păstrat-o Aș vrea să fiu din nou doar o fetică Pe
BUNICA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370834_a_372163]
-
adormit pe jos și i-o fi frig, a adus o pătură și a învelit-o, alintând-o, cântăreața de melos rupt din suflet, Mina Pâslaru a lăsat doina bucovineană în frig, neînvelită de pătura glasului ei cald, de catifea dantelată, ce-a ars odată cu viața artistei și s-a mistuit luând cu ea și umbra! „Ce-i mami, ai adormit, nu ți-e frig?!”, se zice că i-ar fi spus artistei copilașul ei, când a găsit-o jos, în
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
sub țărmuri, cu puncte de smarald în valuri, mările ochilor unei frumoase fete moldovence pietrene, Julia Jianu i-au dat muntelui două oglinzi! De atunci, muntele își înviorează cu rouă, ploaie ori cristale de gheață redingota îmbrădită, își scrobește gulerul dantelat și bătut cu stele sum bărbia granitică, își așează feșcheș jobenul vioriu din țesătură de cer și-o așteaptă cu dragoste pe Julia, căci muntele iubește în taină, cu iubire de luceafăr, trupul balerin și spiritul infinit, obrajii trandafirii, fruntea
JULIA JIANU. FRUMOASĂ ARTISTĂ MOLDOVEANCĂ PIETREANĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369428_a_370757]
-
vântu-n nări Și-n coarne mândrii cerbii, Unde copitele se-ascund La pasul de osândă Când razele abia pătrund Și moartea stă la pândă, Unde al cărnii viu miros Ațâță și îmbată Și unde curge-un fir sfios De apă dantelată, O căprioară cu ochi blânzi Și calzi de te îngheață, Printre puieții rari și scunzi În luminiș se-nfață Pășind cu grijă spre izvor, Sfioasă și-ndrăzneață(!), Cu cerbu-n urma-i, păzitor Din umbra lui semeață. La pânza apei de
GRUPAJ DE LIRICĂ VERNALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369603_a_370932]
-
încrustații și arcade eliptice și intră în colegiu. Pentru un moment i se păru totul aievea. Trăia un vis. Un coșmar! Ajunsese nu la un colegiu, ci la “Castelul lui Dracula“. În întunericul misterios al clădirii vechi, cu coloane antice dantelate, se ivea scara imensă, arcuită, de-a lungul căreia luminau straniu, ochii dovlecilor de Halloween, cu lumânări aprinse în interiorul lor, deasupra cărora, pe pereții marcați de vreme ai așezământului, străjuiau pânze de păianjen decorative, având atârnate din loc în loc câte
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
barcă fermecată să ne poarte-n paradis și-n fiecare atingere de suflet să-mplinim un vis. Aș vrea să te iubesc în mii de binecuvântări, în energie răspândită-n respirații, în apa mării fluturând vibrații, în daruri de tandrețe dantelată, să te iubesc cu vinul bucuriei, ciocolată, în strigătul înflăcărării, în fierbinte șoaptă, cu buza lunii care soarbe din nectar divin, să te alint în val de poezie ca pe țărmul răsfățat de apă lin, să te cuprind cu dansul
DEDICAȚIE CELUI IUBIT de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353408_a_354737]