15,914 matches
-
face plăcute patimile Domnului”. (Viața Sfântului Macarie Egipteanul - Epistola Sfântului Macarie Egipteanul, în PSB, vol. 34, p. 83) Martiriul pentru Hristos este desfătare, odihnă și arvună a comorilor cerești „Căci pentru creștinul care a înaintat prin bună viețuire și prin darul Duhului la măsura vârstei duhovnicești a harului dat lui, e o slavă și o desfătare și o bucurie mai mare decât orice plăcere să fie urât pentru Hristos, să fie prigonit pentru El, să rabde orice ocară și rușine pentru
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
asemenea oamenilor și la înfățișare aflânduSe ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, și încă moarte pe cruce (Filip. 2, 6-8). De aceea se nevoiau martirii, care purtau în sinea lor pe Hristos spre darurile cele mai înalte (I Cor. 12, 31) și îndurau orice oboseală și orice suferință scornită de dușmani nu numai o singură dată, ci pentru unii chiar și de două ori. De aceea, oricât de zeloși erau paznicii în amenințările lor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Agatonica, 37-39, în PSB, vol. 11, p. 169) „Pe când, dar, ostașii sufereau mucenicia, paznicul, care se uita să vadă ce se va întâmpla, a văzut străină priveliște: îngeri s-au pogorât din ceruri și au împărțit din partea Împăratului ceresc mari daruri ostașilor (celor patruzeci de mucenici ce au suferit mucenicia în orașul Sevastia - n.n.). Au împărțit daruri tuturor celorlalți”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XIX a, VII, în PSB, vol. 17, p. 540) „Deci gonirea (prigonirea) martorilor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
uita să vadă ce se va întâmpla, a văzut străină priveliște: îngeri s-au pogorât din ceruri și au împărțit din partea Împăratului ceresc mari daruri ostașilor (celor patruzeci de mucenici ce au suferit mucenicia în orașul Sevastia - n.n.). Au împărțit daruri tuturor celorlalți”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XIX a, VII, în PSB, vol. 17, p. 540) „Deci gonirea (prigonirea) martorilor (martirilor) din partea tiranilor, este deocamdată dureroasă simțurilor după chipul ei arătat, dar sfârșitul celor ce li
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ostenelilor să fie scurtă, scurtându-se o dată cu scurtimea timpului, iar desfătarea și bucuria cununilor să dăinuiască veșnic și fără de sfârșit, prelungindu-se împreună cu veșnicia veacurilor acelora fără de număr. Deci Dumnezeu, voind să-i cinstească pe mucenici mai mult, a amânat darul. Dar nu numai pentru aceasta, ci ca să se și bucure cu o bucurie deplină”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se gândească la aceasta, adică de a slăvi cu multă cinste pe cei care au murit pentru a-i apăra, fără să mai facă vreo altă faptă bună, cu atât mai mult va face Hristos asta, El Care răsplătește cu daruri mult mai mari pe cei care-și pun viața în primejdie pentru El. Hristos dă multă plată nu numai celor care au suferit persecuțiile, nu numai celor care au fost răniți, închiși, uciși și junghiați pentru numele Lui, ci chiar
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a putut-o lua. Oricât ai lua dintr-un izvor, cea mai mare parte din bogăția lui o lași acolo! Ce să fac, dar? Să tac, pentru că nu pot să-i laud pe mucenici după vrednicie? Deloc! Mucenicii primesc aceste daruri de laude. Iar ei merg pe urmele Stăpânului lor când judecă pe cei ce le aduc daruri”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia a II-a la Sfinții Macabei, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
o lași acolo! Ce să fac, dar? Să tac, pentru că nu pot să-i laud pe mucenici după vrednicie? Deloc! Mucenicii primesc aceste daruri de laude. Iar ei merg pe urmele Stăpânului lor când judecă pe cei ce le aduc daruri”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia a II-a la Sfinții Macabei, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 419) Unii, în nebunia lor, tăgăduiesc meritele martirilor „Ajung (unii - n.n.), în nebunia lor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ne învețe, nici să ne ducă spre înțelepciune și spre disprețuirea celor din viața aceasta, cum pot pătimirile mucenicilor, vestind cu glas mai strălucitor decât al trâmbiței și arătând tuturor prin fapte mărimea răsplătirii pentru ostenelile de aici și covârșirea darurilor primite. Pe cât pălește cuvântul înaintea faptei, pe atât cele spuse de noi pălesc în fața învățăturii acestor sfinți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cateheza aceluiași despre faptul că moaștele sfinților mucenici sunt un prilej de mare folos pentru noi, în vol
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
este cazul acesta asemănător cu cel despre care citim în Evanghelie? Știm că puterea este a singurului Înfăptuitor și o lăudăm. Nu interesează însă dacă este o lucrare sau un dar, de vreme ce se dăruiește în lucrare și se lucrează în dar. A dăruit altora să săvârșească, dar lucrează numele Lui în lucrarea lor”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXII-a, 17, în PSB, vol. 53, p. 128) „Atunci ai descoperit în vis episcopului Tău în ce loc se aflau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
El și pentru mărturisirea Lui, și goi fiind, s-au împotrivit păcatului până la sânge - vrând și prin aceasta să-i arate mai strălucitori și să sporească mai mult cinstea lor, chiar în viața aceasta stricăcioasă, spre a lor cinste împarte daruri cu prisosință celor ce se apropie cu credință”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cateheza aceluiași despre faptul că moaștele sfinților mucenici sunt un prilej de mare folos pentru noi, în vol. Cateheze baptismale, pp. 107-108) Moaștele sfinte sunt pentru noi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
te vor purta ca să te înfățișeze lui Hristos; și El te va numi prieten și vei auzi acea foarte dorită laudă: Bine, slugă bună și credincioasă, ostaș viteaz și imitator al Stăpânului, următor al Împăratului, Eu te voi răsplăti cu darurile Mele; vei cere mântuirea fraților cei osteniți, și pentru tovarășii credinței tale și pentru adepții dragostei tale sfinte vei primi de la Împărat împărtășirea la bunurile tale; vei dănțui dansurile veșnice și vei purta coroana împreună cu îngerii, conducând creația sub Împărat
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Jaime González, extravertit și cuceritor, vrăjitor al penelului, poate reproduce opera oricărui maestru, dar nu reușește să-și găsească stilul personal; Marcos Molina Schulz, cel mai frumos și cel mai talentat student din facultate, este inapt să se bucure de darurile cu care este înzestrat. Împreună, vor alcătui un ménage ŕ trois, de o senzualitate extremă, dar inocent prin sinceritatea sa. În Madridul anilor '80, perioadă exuberantă și deschisă tuturor posibilităților, când Spania savura libertatea dobândită după dictatura franchistă, trăind "fără
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
că oferta se limita la noi doi, nici măcar că mă includea și pe mine, căci era o idee inedită. Niciodată nu ieșiserăm în oraș la masă împreună după cursuri. - Don Aristóbulo mi-a trimis deja banii pe luna asta, bașca darul de Bobotează de la nașul meu. Asta înseamnă că sunt bogat. Dacă vă mulțumiți cu un hamburger, vă invit... Don Aristóbulo era tatăl lui Jaime, al altor trei băieți și a încă patru fete, cărora nici gând să le plătească o
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
mai există. Cu muzica, cu poezia orașului s-a dus și tinerețea mea. Am avut noroc; am trăit într-un oraș viu care ne-a legănat într-o matcă de istorie, mit, căsuțe ieftine, mîncare bună și spirit de toleranță. Darurile orașului jazz-ului au fost intense, periculoase, pentru că am trăit cu conștiința că sfîrșitul era iminent. Din avion, New Orleans arăta ca niște insulițe abia ieșite din apă, ca floricelele din zăpadă, nu credea nimeni că în acest univers fluid
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
intimitate a acestei civilizații. Parcă te simți inițiat într-un univers ale cărui detalii, chiar dacă ai fi fost acolo, nu ai fi avut ochi să le vezi. Senzația aceasta de inițiere într-o lume radical diferită de a noastră are darul de a ne satisface curiozitatea și, în același timp, de a ne măguli răutatea. Căci e atîta exuberanță nemăsurată în ambianța ethosului american, încît critica lui Codrescu se expune riscului de a flata vanitatea celor care, trăind într-o măruntă
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
simplă revizuire a textului, sau de ocolit, într-o fază ulterioară. Miezul însuși al poeziei sale este stricat. Reflecția "filozofică" e la nivelul unei domnișoare romanțioase, captivă la pension și transcriind, cu degetul la tâmplă, impresii în jurnal: "N-am darul de-a fi bogată./ De-a fi fericită, cu-atât mai mult nu./ Și, totuși, o dată și-odată/ Inima mea se umplu:// De dragoste sau de poezie?/ Totuna! Încât aș putea să și mor./ De mai trăiesc e doar spre
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
prezența divinului, inepuizabil motiv al unei laude, așa cum afirma Sfîntul Augustin: "Dacă cele create sînt atît de frumoase, cu atît mai frumos va fi Creatorul lor". Cuvîntul înfățișează însă o ambiguitate. Dacă talentul depinde de inspirație iar aceasta reprezintă un dar al Duhului Sfînt, nu mai puțin cuvîntul poate deveni un instrument demonic, provocînd Celuilalt mari suferințe. Jignirea, batjocura, insulta, ironia, zeflemeaua ce sînt altceva decît factori ai cruzimii ce se manifestă prin verbul demonizat? "Cuvîntul care lovește, rănește și e
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
confirmă încă odată ce mare privilegiu este să întâlnești astfel de oameni. Am întâlnit un om care reușește ceva atât de rar și atât de prețios, ce proza mea de reporter cuminte doar vag poate să descrie. Poetul Germain Droogenbroodt are darul de A găsi echilibrul fragil dintre liniște și cuvânt dintre drum și rătăcire dintre nespus și spus a traversa prăpastia adâncă dintre pană și hârtie. (A versifica, poezie de Germain Droogenbroodt) Gabriela Căluțiu Sonnenberg / UZPR Spania, 2015
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
este cea a „apartenenței fără credință“. Această categorie aparține Bisericii tradiționale, zgomotos chiar, doar că aparține altfel. Nu atât prin legături de credință, cât prin conexiuni istorice. Biserica Ortodoxă este acum importantă deoarece este „a noastră“, nu neapărat pentru că este darul dumnezeiesc făcut oamenilor întrucât nu pot să se mântuiască singuri. Pentru această categorie, Biserica devine patrimoniu istoric - este mai degrabă românească decât ortodoxă. A cincea categorie este cea a „creștinului nepracticant“. Este un oximoron, desigur, dar unul cu semnificație sociologică
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
din Orăștie, animatoarea recunoscută a vieții culturale din orașul Paliei, Ileana-Lucia Floran, intuind necesitatea unei reviste de cultură, care să slujească frumosul, binele și adevărul prin cuvânt și imagine, a fondat revista „Dăruiri literare”. Denumirea, predestinată parcă, se dorește un dar pentru cititori, făcut de cei care pot și vor să dăruiască semenilor din prea-plinul simțirii și trăirii lor. Scopul declarat al revistei, care apare într-o deosebită ținută grafică, este să readucă „raza senină a culturii” în sufletul cititorilor, printr-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94347_a_95639]
-
Motto: Bucură-te, luminătoarea Moldovei; Bucură-te, sprijinitoarea Epivatei; Bucură-te, învățătoarea părinților tăi; Bucură-te, ceea ce n-ai adunat averi pământești; Bucură-te, adunătoarea cerestilor daruri; Bucură-te, ceea ce n-ai primit hainele cele scumpe; Bucură-te, cinstitoarea hainei smereniei; Bucură-te, îndreptătoarea mândriei; Bucură-te, cinstitoarea fecioriei; Bucură-te, sprijinitoarea bătrânilor; Bucură-te, osânditoarea dușmanilor; Bucură-te, miluitoarea săracilor; Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
toate vârstele și din toate locurile, veniți la rugăciune. În mod deosebit în sărbători, în posturi și în fiecare vineri, considerată „Ziua Sfintei Vineri”, adică a Cuvioasei Parascheva, vin mulți credincioși și se închină la raclă cu credință, aducând flori, daruri și îmbrăcăminte pe care le ating de racla cuvioasei pentru a dobândi ajutor, sănătate și binecuvântare. Dar cea mai mare zi de prăznuire din tot anul este ziua de 14 octombrie, ziua Maicii noastre Sfanta Parascheva, când are loc unul
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
în neant. Ce este cartea titrată „De ce urâm femeile?” (Editura Ștefan, 2011), altceva decât o explorare de roman foileton în... cinci capitole și o Addenda, un poem în proză de o tristețe inexplicabilă și savantă: „Frumusețea, zicea Aristotel, e un dar al zeilor. Socrate o considera o domnie de scurtă durată, Platon o superioritate de la natură, Theofrast - o înșelăciune mută, Theocritos - o pedeapsă de fildeș (ce frumos!), iar Carneade - o domnie fără paznici”. Cartea aceasta nu-i antonimul celei datorate lui
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
George Ivașcu, director al Teatrului Metropolis, a precizat că Maia reprezintă un „brand românesc” cu care chiar ne putem mândri. Se pare că ziua în care actrița a primit această stea nu a fost aleasă într-un mod întâmplător, ci darul a venit chiar la cea de-a 49-a aniversare a sa, fapt ce a făcut ca totul să fie și mai încărcat de emoție, atât pentru ea, cât și pentru cei care i-au oferit distincția. În timpul său liber
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94355_a_95647]