3,439 matches
-
-i tot. După o vreme, observi că-i prea tîrziu, că ai ratat prea multe ocazii și că trebuie să te resemnezi". Se tot gîndea autocritiic la perioada sa legionară, care îl obseda prin eroarea fatală făptuită. Într-o însemnare datată 28 februarie 1971 observa: "Mi se reproșează anumite pagini din Schimbarea la față carte scrisă în urmă cu treizeci și cinci de ani! Aveam douăzeci și trei de ani și eram mai nebun ca oricine. Am răsfoit ieri această carte; mi s-
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
p. 54), "Zădărnicie, zădărnicie, gioarse și chimval" (p. 179) etc. Pariul lui Pascal este evocat succint: "il faut parier sau laie ori bălaie" (p. 86). Limbajul familiar se legitimează prin spiritul caragialian: în trimiteri directe, în aluzii (o scrisoare e datată "8 august - ziua republicii de la Ploiești" - p. 41) sau în parafraze. Între mărcile distinctive ale stilului lui Steinhardt aș include și enumerarea, exasperarea seriilor de sinonime: "tremurînd de spaimă, nădușiți de groază, porniți în orice clipă să dea birul cu
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
Macedonia. Se vorbește de o școală din Ianina unde au fost aduși elevi interni de la Monastir și împrejurimi. Dar, și în acest caz, se înregistrează activitatea distrugătoare a autorităților grecești împotriva școlilor românești (e citat un raport al consulului italian datat 1905), pînă la organizarea unor bande grecești prădalnice și antiaromânești. Dl Gh. Carageani, comentînd prigoana organizată, afirmă că "alternativele acestor aromâni erau deci următoarele: să-și lase proprii copii analfabeți ori să se mulțumească cu școlile grecești sau bulgărești, în funcție de
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
fi însoțită de renașterea unor tragice realități neostaliniste - teroare, frig, mizerie, întuneric - am putea vorbi chiar de o parodie veselă a stalinismului integral. Din nefericire, "văduva" nu e "veselă", iar opereta de la București se înfundă în impasul tragicului cotidian". Text datat "decembrie 1986". Oare cît timp, Doamne, sentimentul de patrie al românilor va mai purta amprenta de sînge a stalinismului? *** Nu o dată, Virgil Ierunca devine "splendid ca o ironie". Prin mijlocirea instrumentului ironic, irealizarea stilistică tratează cum se cuvine irealizarea valorilor
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
politic în lumea de astăzi care să-mi inspire o simpatie și o admirație mai mare decît Hitler", scria el, în extaz, într-un articol din Vremea publicat la 14 iulie 1934. Cam același lucru îi comunica, într-o scrisoare datată 27 decembrie 1933, prietenului Petru Comarnescu ("Unii dintre prietenii noștri vor crede că am devenit hitlerist din anumite rațiuni de oportunitate. Adevărul este că sunt anumite realități aici care-mi plac și sunt convins că lichelismul autohton ar putea fi
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
prea puțin familiar, G. Călinescu, menținând comanda, replicase: "nu-i nimic. Cu atât mai bine!" Șerban Cioculescu, documentându-se, produsese manualul, pe care l-a și predat comanditarului. Ulterior, lucrarea a dispărut fără urmă din arhivele Institutului. 2) Prefața este datată 1979-1983. G. Călinescu în conștiința literară a contemporanilor. Antologie de Dinu Pillat, prefață, întregiri și revizie generală de George Muntean, Ed. "Albatros", Colecția Critică și istorie literară, Buc., 1999.
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
timpului(...) în stăfundul nostru trebuie să avem timp. Timpul nisiparniței trăiește în noi toți, nu doar în zilele copilăriei, în zilele petrecute în grădină, în zilele de vacanță, ci adînc, în profunzimile ființei"). Cum se îmbină informațiile tehnice și precis datate, bazate pe o documentație temeinică și bine pusă în valoare, cu meditația nostalgică asupra inocenței pierdute și a timpului devorator care înseamnă moarte, cititorul va avea singur prilejul să constate. Vom adăuga doar că erudiția într-un asemenea domeniu capată
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
Cronicar Desenul din covor Din numărul, ca deobicei excepțional, datat toamna 2001, al revistei LETTRE INTERNATIONALE (ediția română), am reținut două articole politice. Primul e de fapt un reportaj al Isabelei Hilton, o jurnalistă engleză, specializată, se pare, în America de Sud, despre mărirea și decăderea lui Fujimori, fostul președinte peruan. Totul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
jurnalul? Și, imediat după aceea, dorești să cunoști cum evoluează concepția pe care scriitorul însuși o avea despre obiectul neistovitului său oficiu. Victor Felea presară numeroase reflecții asupra tipului său de jurnal, dealungul anilor. Prima ce se cuvine menționată e datată 24 august 1985 și privește, în fapt, întreaga sa creație: " Plăcerea de a mă transforma în cuvinte scrise. În ele îmi găsesc singurul rost concret. Numai astfel am senzația de a face să rămână din mine ceva." (p. 629). Jurnalul
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
care le descoperim, din păcate, abia la începutul secolului XXI. Mulți dintre ei dau semne că au ceva dificultăți în a înțelege ceea ce este evident și atît de transparent. Gesturi, decizii, prea multe gafe, prea multe persoane cu o mentalitate datată, angrenată și uzată în alt sistem de gîndire, dețin frîiele puterii culturale în acest timp dinamic, grabnic mișcătoriu, suplu și modern (dacă nu chiar postmodern). Mulți dintre ei uită că teatrul, de pildă, a făcut de multe încă cea mai
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
mereu cîrcotaș și încredințat că el e cel mai mare nuvelist al timpului (l-a diminuat și pe Slavici iar Creangă se afla situat undeva între pigmeii poporani), i s-a adresat, din Italia, lui T. Maiorescu cu o scrisoare datată septembrie 1889 (nuvela a apărut, în Convorbiri literare din august 1889). "Ce ziceți de novela lui Caragiali? Eu o găsesc slabă, cu o invențiune absurdă și cu o totală lipsă de estetică. Jidanul, dintr-un ridicul hangiu ce e, devine
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
conta foarte mult. Numai că Eliade din textul lui Sebastian este atît de monoton, de univoc- exact prin asta e scandalos. Camil Petrescu e amuzant, e deja un personaj dacă-i alăturăm Agendele lovinesciene. Putem realiza abia acum cît de "datată" este întrebarea lui Dan C. Mihăilescu. Tocmai lectura pentru Eliade sau Nae Ionescu se erodează deja - sînt deja clișeizate afirmațiile despre ei. "Erodarea" completă a laturii documentare - Jurnalul lui Sebastian a fost victima unei astfel de lecturi obsedante în anii
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
ele scăpau din mînă celor care le lansau. Un om care se amuza cu Pistruiatul era deja pierdut pentru regim, măcar pentru cîteva momente. Intrăm deja în teoria catharsysului. Din această cauză, astfel de analize atente ale unor texte extrem de datate, tocmai pentru că ies din sfera estetică, pot părea acte de masochism. Am rîs foarte mult citind cartea, pentru că stupiditatea textelor citate este fără margini. Observațiile celor patru sînt și ele extrem de amuzante (mai ales Ion Manolescu știe să se apropie
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
Bună inițiativă a redacției: generația este un concept care părea perimat, la un moment dat, ca și periodizarea ori altele, dar pe care postmodernismul le readuce în forță. O emoționantă și sclipitoare evocare semnează, la acest capitol I.B. Lefter. Textul datat 1985, se referă la Cenaclul de Luni. Cadru, atmosferă, protagoniști, detalii, totul concură la refacerea unui moment al istoriei literare postbelice. Din Cenaclul de Luni, ca dintr-un fel de Manta a lui Gogol, au ieșit numeroși poeți, prozatori și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
apariția unei culturi literare, la care participă Liviu Cotrău, Andrei Marga, Mircea Borcilă, Virgil Stancu, Matei Călinescu (și el Visiting Professor la Universitate), Marius Jucan, Corin Braga și Berszán István. Textul nu e însoțit de informațiile necesare situării lui, nici datat. Nici filosoful nu e prezentat, cum se obișnuiește, într-o casetă redacțională. Am avut chiar pînă la un punct, impresia că masa rotundă este fără prezența lui. Singurele date cît de cît precise ni le oferă Liviu Cotrău, în introducere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
peremptorie a complotului mondial evreiesc împotriva superbelor noastre valori naționale mioritice! Ca divertisment, le-aș recomanda, totuși, articolul scris de același Tony Judt imediat după cel consacrat României. El se numește "America and the War" și a apărut în numărul datat 15 noiembrie al lui "New York Review of Books". S-ar putea să-i cam pună pe gînduri. Sau nu?
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
Ci mai ales prin felul în care o face. Deschiderea și tipul său de sinceritate vin dintr-o tradiție românescă ocultată, cu care foarte puțini mai sînt obișnuiți și pe care ne-am obișnuit să o considerăm cumva inestetică, cumva datată, caracteristică avînturilor de la începutul anilor '90. Dar înainte de a ne permite atîta eleganță, Alexandru George ne amintește un lucru simplu: că mai sînt încă multe lucruri de spus și de înțeles despre ce s-a făcut și mai ales despre
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
deosebită. Sînt, mai întîi, publicate cîteva acte privind diverse cumpărături ale lui Gh. Eminovici, cîteva bruioane de poezii (una pare a fi chiar scrisă de poet) din care pot ieși și lecțiuni noi. Apoi o scrisoare inedită a Veronicăi Micle datată Iași 8 martie 1875, către o prietenă ieșeancă aflată în călătorie în Germania. O scrisoare a lui Lascăr Catargi către principele domnitor, datată 9 februarie 1878, transcrisă "pe curat", după o precizare probabilă a lui Maiorescu, de Eminescu, în care
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
fie găsit cineva care să-l însoțească pe poet într-o călătorie în Italia. Acel însoțitor a fost, cum se știe, Chibici Revneanu. Despre însănătoșirea relativă a lui Eminescu îl vestea și P. P. Carp într-un fragment de scrisoare datată, 7 februarie 1884 ("După cîte pot aprecia nu este încă vindecat cu totul. Ochiul este cam tulbure, mîinile sînt slabe și degetele ascuțite, de asemenea are o anumită sfiiciune în a ieși din camera sa."). În sfîrșit, la 21 martie
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
un om liber, neintimidat de agresivitatea celor ce dictau "ce merge" și "ce nu merge". După Revoluție am avut mari surprize. Mari și așteptate surprize. În presă, la unele cursuri universitare, au început să fie minimalizate sau etichetate caraghios: "cărți datate", "greu de citit" etc. Și nu numai cărțile mele, ci și ale celor ce făcuseră cu adevărat literatură. Bizar, uneori chiar de către cei ce, înainte, mă ridicaseră în slăvi. Brusc le venise lumina, mintea cea de pe urmă. Precum vechii proletcultiști
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
ca istoric literar ce sînt, nu cunosc, în toată istoriografia noastră literară, un exemplu asemănător. Cum reiese dintr-o scrisoare a poetului către Veronica Micle din corespondența inedită publicată anul trecut de d-na Ilinca Zarifopol Ilias la Editura Polirom, datată mai 1882, Maiorescu îi propusese amicului său literar să-și adune poeziile într-o culegere. Poetul nu a făcut-o. Dar dl N. Georgescu socoate, totuși, că poetul și-a alcătuit sumarul, păstrîndu-l în pachet, care i-ar fi (cum
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
Găsim în ele texte rare, informații prețioase, contribuții de seamă la cunoașterea vieții și operei lui Tzara, ca și la aceea a avangardei în general. Înainte de a semnala cîteva, Cronicarul are de făcut și un reproș: textele nu sînt nici datate, nici însoțite de sursa din care provin; nu știm de aceea care au fost scrise special pentru Caiete și care nu; cele reluate nu conțin nici o indicație bibliografică. Să adăugăm și că unele neconcordanțe nu sînt explicate: de exemplu, Mircea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
Ventura Pons. Comparația nu este în favoarea debutantului Peter Howitt, actor care semnează scenariul și regia, mărturisind că a avut trei surse de inspirație destul de disparate: o schiță din 1909 a lui O. Henry "Căile destinului", piesa "Dacă" a Lordului Dunsany datată 1921 și filmul lui Frank Capra din 1946 Viața e minunată. Actualitatea - de-a dreptul "științifică", dar deja speculată de către cineaști - ar consta în... clonarea protagonistei Gwyneth Paltrow, care va evolua destul de bulversant în dublă ipostază de blondă și brunetă
Investigații, supoziții, alternative by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16340_a_17665]
-
avea stări de vomă, leșinuri." Editura Compania, care s-a remarcat de mai multă vreme prin originalitate și bun-gust în alegerea textelor destinate publicării, și-a reconfirmat profesionalismul tipărind în volum romanul neterminat Zodia scafandrului, și anume ultima lui versiune, datată 1996 (aproximativ 150 de pagini). Cartea prezintă interes pentru specialiști și, prin câteva zeci de pagini inspirate, pentru nespecialiști. Mircea Nedelciu, lider de opinie al prozatorilor generației '80, lucid și rațional, capabil să ia distanță critică - și chiar cinică - față de
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
excepțională. Cronologia în zigzag deschide în paginile ei mai multe sertare ale memoriei, în planuri diaristice distincte. Prezentul dureros, traumatic al confesiunilor de după moartea lui Matthew preia în acolada sa fragmente consistente din jurnale mai vechi, cu o perspectivă, evident, datată, depășită, corectată prin evoluția bolii și a dramei. Nu este vorba aici de trucurile compoziționale prin care jurnalul (și jurnalul în jurnal) intră în corpusul unei ficțiuni literare pentru a-i sublinia gradul de artificialitate, convenția. Caietul cu coperte îndoliate
La școala Harmony by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11838_a_13163]