2,277 matches
-
sângeroase, până la un război total. Într-adevăr, cunoscuse deja două experiențe conflictuale și tensiunea în relațiile cu populația locală era maximă. Mai întâi, încercarea sa de a accentua dominația romană asupra Ierusalimului prin introducerea efigiilor imperiale în oraș, încălcând astfel datinile iudeilor a eșuat, în fața dârzeniei acestora, care au preferat să moară, decât să se abată de la exigențele legii strămoșești. A urmat apoi episodul revoltei legate de apeduct; pentru a asigura cerința de apă necesară cetății, prefectul a apelat și la
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
Bisericii de mai tarziu. Nu încape îndoială că Rusaliile sunt cea mai veche sărbătoare creștină împreună cu cea a Paștilor, fiind prăznuita încă din vremea Sfinților Apostoli, ca o încreștinare a sărbătorii iudaice corespunzătoare. De sărbătoarea Rusaliilor aparțin o sumedenie de datini, credințe și rituri religioase populare, legate de pomenirea generală a morților din sâmbătă precedentă (Sâmbătă morților sau Moșii de vară).
Luni, a doua zi de Rusalii, românii au liber () [Corola-journal/Journalistic/26162_a_27487]
-
mere dulci sau acre, zarzăre și colivă. Sfinții Apostoli Petru și Pavel se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, drept căpetenii ale apostolilor, care au contribuit la răspândirea Evangheliei în multe părți ale lumii. Pentru cei care mai păstrează datinile, Sfinții Petru și Pavel stau în Lună, iar sărbătoarea lor marchează miezul verii agrare și răstimpul secerișului. De asemenea, odată cu această sărbătoare apar licuricii, în popor spunându-se că aceștia vin în ajutorul celor rătăciți în pădure și îi îndrumează
Peste 260.000 de români îşi serbează, miercuri, onomastica de Sfinţii Petru şi Pavel () [Corola-journal/Journalistic/25940_a_27265]
-
Lupilor", după legenda populară potrivit căreia Sfântul Petru, stăpânul cheilor de la poarta și încăperile Raiului, este și cel care împarte hrana animalelor sălbatice, mai ales lupilor. Tot el este cel care stăpânește piatra, grindina și este patronul plugarilor. Tot potrivit datinilor, până în ziua de Sân-Petru, femeile tinere nu au voie să mănânce mere, pentru a nu-i supăra pe morți. După această sărbătoare ele au "dezlegare" la mere, spre deosebire de cele vârstnice, care trebuie să aștepte până la Sfântul Ilie. De asemenea, pentru
Peste 260.000 de români îşi serbează, miercuri, onomastica de Sfinţii Petru şi Pavel () [Corola-journal/Journalistic/25940_a_27265]
-
Inițial, mărturisindu-și modelul în nuvela lui Negruzzi, Odobescu însuși revendică cu modestie pentru cele două nuvele (în scurta prefață la volumașul din 1860) doar osteneala de a fi imitat „forma și limba Letopisiților naționale” și de a fi adunat „datine, numiri și cuvinte bătrânești” spre a ilustra cele două episoade istorice. Mihnea-vodă, apărut în cinci foiletoane din Românul, în octombrie 1857, era doar prima apariție dintr-o serie pe care o implică supratitlul ambițios: Scene istorice din cronicile Țării Românești
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
Umblă în spiritualitatea noastră ortodoxă zicerea-avertisment: „toți suntem datori cu o moarte”. Rumâ nul, adică daco-getul de azi, își vede de treabă între cele două infinituri, adică „își trăiește viața”, mai întâi de toate instinctual, inerțial adică, după datinile și obiceiurile tradiționale, după cum „a apucat din moși strămoși”, pentru care unii înțelepți de-ai noștri zic și azi: „suntem datori cu o moarte, dar mult mai datori suntem cu o viață!” Această inevitabilitate magnifică dă omului toate trăirile, toate
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
grindina , care se topește în bucățele mici și nu mai este atat de periculoasă. Din această zi, cucul și privighetorile nu mai cânta. În tradiția populară, până în acestă zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datina, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei. Tot acum, Sânpetru pocnește din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciți pe drumuri de munte sau în pădure. POSTUL SFINȚILOR APOSTOLI PETRU
Postul SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL: Ce trebuie să facă pistruiații by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23319_a_24644]
-
din nou perspectiva patriotică a operei eminesciene. Dubla semnificație a lunii decembrie, cea a celebrării Zilei Naționale și alaiul de tradiții și obiceiuri de sfârșit de an va fi punctată de momentul realizat de Elena Armenescu, sub titlul „Tradiții, obiceiuri, datini la români”. Întreaga manifestare va fi completată armonios de corul „SYMBOL”, al Patriarhiei Române, care va încânta audiența cu repertoriul său emoționant. Seratele „Eminescu, jurnalistul” încheie, cu această ultimă ediție din 2016, un an fructuos, în care UZPR a reliefat
UZPR continuă seria Seratelor „Eminescu, jurnalistul” [Corola-blog/BlogPost/92531_a_93823]
-
brad înalt de 15 metri, ornat cu 2.000 de beculețe, dar și cu spectacole specifice Sărbătorilor de Iarnă. Astfel, pe scena amplasată în Piață Universității, vor urca ansambluri de muzică populară, grupuri de copii, grupuri de colindători, ansambluri de datini și obiceiuri din toate zonele țării (Maramureș, Baia Mare, Gorj, Sibiu, Albă Iulia, Bacău, Ialomița), precum și artiști renumiți de muzică populară: Dinu Iancu Salajanu, Matilda Pascal Cojocarita cu Ștefan și Horațiu Cigu, Tudor și Nicolae Furdui Iancu etc. Seară de 26
Sarbatori de poveste la ,,Bucharest Christmas Market’’ [Corola-blog/BlogPost/92714_a_94006]
-
sute de ani. Maramureșenii păstrează și astăzi cu sfințenie virtuți și obiceiuri de o rară frumusețe. Deși satul tradițional a suferit transformări înnoitoare, pe dealurile Lăpușului și prin munții Maramureșului mai răsuna și astăzi fluierul păstoresc și doinele rapsozilor. Tradițiile, datinile, obiceiurile și folclorul din Maramureș sunt documente grăitoare privind istoria și cultura acestor locuri, constituind monumente de mare valoare. Imensul tezaur flocloric al acestei zone constituie o componentă valoroasă, o moștenire de preț pentru toți cei care trăiesc și vețuiesc
Tradiții Maramureșene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
care sunt șansele dumneavoastră de afirmare, ca poet român? Nu m-am gândit la acest lucru niciodată! Prin poezie comunic cu “ Glia Părinteasca” și sufletele apropiate ei, cu toți acei compatrioți care apreciază identitatea și dragostea de țară, cultura și datinile noastre, simt și judeca în spiritul neamului nostru. 4. Chiar în Prologul cărții mele pentru care vă solicit acest interviu -“Diminețile din templul cuvintelor”-, eu îmi exprim părerea că scriitorii români din diaspora strigă înspre noi, cei de acasă pentru
MI-AM PĂRĂSIT PATRIA DOAR CU TRUPUL, SUFLETUL MI-A RĂMAS ACOLO ŞI ACOLO VA TRĂI MEREU! de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384142_a_385471]
-
februarie se sărbătorește Dragobetele, un fel de zeu al iubirii de pe vremea dacilor, fiu al Dochiei. În vremurile vechi, 24 februarie marca și începutul primăverii. „Dragobetele sărută fetele” era zicala sau salutul zilei mai ales între tinerii pregătiți pentru căsătorie. Datina aceasta veche s-a uitat odată cu trecerea timpului, cu modernizarea lumii. Oamenii nu mai cred astăzi în superstiții străvechi, respectiv nici în zei ai iubirii. Nici în cazul Valentine's Day românii nu au început să se închine la Sfântul
De ce sărbătoarea Dragobetelui a pierdut teren în fața Valentine's Day [Corola-blog/BlogPost/96784_a_98076]
-
fi Moș Crăciun!’’ continuă și în acest an. Vizitatorii pot dona jucării și cărți, care vor ajunge la copiii nevoiași, în speranța ca sărbătorile acestora vor deveni mai frumoase. Spectacole Pe parcursul evenimentului vor avea loc spectacole susținute de ansambluri de datini și obiceiuri din diferite zone ale țării, grupuri de copii, grupuri de colindători, cântăreți de muzică populară, artiști consacrați, trupe cunoscute și coruri celebre: Dinu Iancu Sălăjanu, Maria Dragomiroiu, Ovidiu Komornik, Cornelia și Lupu Rednic, Nicolae Voiculeț, Ducu Bertzi, Elena
De 1 decembrie, Primăria Capitalei dă startul sărbătorilor de iarnă! [Corola-blog/BlogPost/96797_a_98089]
-
natal, doar trunchiul i s-a strămutat pe alte meleaguri, însă, refuzând să-și tragă seva din glie străină, trebuie să revină mereu la matcă pentru revigorare și pentru a-și rosti, numai aici, rugăciunile deprinse în lumea familiară a datinilor strămoșești: „mai greu e de înțeles / ce pleacă odată cu tine / dacă pleacă / iar odată plecat / porți pe veci în tine slăbiciunea /de a-ți fi strămutat / de bună voie / trunchiul / căci ele / rădăcinile / rămân / murmurând / la utrenie / la fiecare vecernie
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
care măicuța tânărului solist îl cânta foarte frumos. Urmează cursurile Școlii elementare din Novaci, Liceul în Târgu Jiu, Școala Tehnică de Comerț din Craiova și Facultatea de Științe Economice a Universității din capitala Olteniei. Viața în mijlocul unui adevărat conservator de datini și muzică tradițională (Gorjul cu vetrele lui de folclor), la care se adaugă talentul nativ, calitățile umane și artistice personale evidențiate de timpuriu la Dumitru Zamfira, îl propulsează încă de la începutul carierei artistice ca solist instrumentist la Orchestra Populară ,,Doina
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
un gânditor profund, de mare finețe. Una din lucrările postume este un mic “digest” intitulat “Civilizația română sătească”, în care Ernest Bernea sintetizează ideile sale despre unitățile de viață tradiționale ale poporului român, despre familie și viață socială, despre importanța datinii și a obiceiului în cultura tradițională, despre cântecul și poezia populară, arhitectură și multe altele. Un capitol este dedicat “Religiei și magiei” în lumea rurală românească. Ernest Bernea subliniază că “activitatea religioasă este în centrul vieții satului românesc. Toate celelalte
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
mai fuma din când în când - și scutură în ea scrumul. Degetele îi tremurau ușor Pe peretele de deasupra mesei, pâlpâia flăcăruia unei candele aprinse; era probabil iarăși vreo sărbătoare religioasă, se gândi el, știind că Lidia nu uita nicio datină. Și pe masă, pe o farfurioară, erau aprinse două lumânărele. Scoase pe masă din sacoșă sticlele, căută în sertar desfăcătorul și luă repede două pahare dintr-un dulăpior suspendat. Întorcându-se lângă masă, piciorul său se lovi de ceva dur
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
legi de import ca fiind “legi ale demagogiei”. Ce sunt acestea și cum ar trebui să arate niște legi... “nedemagogice”? Legile demagogiei sunt factice, traduse de pe texte străine, supte din deget, pe când ele ar trebui să fie, dacă nu codificarea datinei juridice, cel puțin dictate și născute din necesități reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse în mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marfă nouă sau ca un nou spectacol. Cum s-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
CONCERT DE CRĂCIUN, RCI NEW YORK, 19 DECEMBRIE ORĂ 19:00 Institutul Cultural Român de la New York vă așteaptă în 19 decembrie, de la ora 7 pm, să aprindem împreună luminile bradului de Crăciun și să sărbătorim împreună Crăciunul, după datinile și tradițiile românești. Vom cânta și vom asculta cele mai frumoase colinde și cântece de Crăciun, care răsună în luna decembrie în toată America. Invitați speciali sunt membrii coralei ”Harisma” din România. ICR New York va organiza o expoziție cu desene
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93574_a_94866]
-
de sărbătoare doar o dată în an - de Sfântul Vasile, interzicerea Malăncii și persecuțiile crăsnenilor de către autoritățile sovietice, în deosebi, de primarul Nicolae Grigorișin. Tânărul Dmytro Suholytkyi-Sobciuk, regizorul filmului „Malanca din Crasna”, căruia îi datorăm impresionabilul documentar despre tradițiile, credința și datinile băștinașilor români de la poale de Carpați, filmând timp de 4 ani pelicula, a rămas fascinat nu numai de pitorescul spectacolului teatralizat de românii din Crasna: „În această peliculă documentară, am stăruit să redau nu doar tradițiile sărbătorilor creștine ale crăsnenilor
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
din farmec și din decență, din bun simț și simț al măsurii, din delicatețea deloc fragilă, deloc supusă efemerului, a Cumințeniei Pământului, a cărei smerenie ne grăiește despre măreția și fermitatea tâlcurilor străvechi, despre respectarea unor coduri morale, cutume și datini, obiceiuri și pravile păstrate, respectate, perpetuate cu strășnicie peste veacuri multe. Evident, cine ne-ar pretinde așa ceva nu poate fi decât un novice, un ignorant sadea, care nu a auzit de perspectivă istorică, de înscriere în context, specific al judecății
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
etnică a poporului’’, cum spune marele poet național Mihai Eminescu. Această sărbătoare de suflet românesc dovedește că Biserica Românească domnește puternic și dincolo de granițe, pretutindeni unde sunt stabiliți românii. E minunat că elementul moral și estetic al culturii, portului, obiceiurilor, datinilor și tradițiilor românești își păstrează trecutul și aici în Canada, unde converg razele limbii române din toate direcțiile vieții. Vă îmbrățișez cu toată arderea inimii mele, chiar dacă nu ne cunoaștem, fiindcă știu că sunteți români și sunteți mândri de numele
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
viață. Acest fapt întristă mult de tot pe creștinii din cetate. După ce cântară și rostiră rugăciuni în jurul trupului neînsuflețit, îl duseră la marginea așezării, lângă o pădure de chiparoși și-i zidiră acolo un mormânt din pietre. Îl îngropară după datina din Scriptură. Apoi, în lunile care au urmat, veneau mulți credincioși la acel mormânt, unii să se roage, alții să plângă după apostolul lor drag. Deși, conform Scripturii, știau bine că plânsul nu avea rost, că pentru toți cei credincioși
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > COLIND Autor: Mihaela Mircea Publicat în: Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului COLIND Se lasă înserarea pe-un colind Sub cer toți îngerii se-adună Prin orice suflet curge un izvor De datini și de voie bună Se cântă lerui-ler,florile dalbe Lângă bradul cu cetina bogată Împodobit cu praf de stele Și bucurie pentru lumea toată Pe umăr Moș Crăciun își duce sacul Miros de cozonaci respiri abia-abia Chiar dacă, azi, lipsește zăpada
COLIND de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382200_a_383529]
-
fost de multe ori peste Tisa, i-am văzut pe creștinii din localitățile Slatina, Apșa de Sus, Apșa de Jos; așadar, imediat dincolo de graniță există un popor român de o frumusețe sufletească ieșită din comun. Vorbesc o limbă frumoasă, păstrează datinile, fiindcă au fost feriți de asimilare de maica neamului românesc, de Biserica Ortodoxă. La noi s-a păstrat cu sfințenie învățătura primară, celelalte confesiuni care s-au depărtat de aceasta au întotdeauna spre ce îndrepta privirea, au la ce se
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]