2,290 matches
-
viață. Acest fapt întristă mult de tot pe creștinii din cetate. După ce cântară și rostiră rugăciuni în jurul trupului neînsuflețit, îl duseră la marginea așezării, lângă o pădure de chiparoși și-i zidiră acolo un mormânt din pietre. Îl îngropară după datina din Scriptură. Apoi, în lunile care au urmat, veneau mulți credincioși la acel mormânt, unii să se roage, alții să plângă după apostolul lor drag. Deși, conform Scripturii, știau bine că plânsul nu avea rost, că pentru toți cei credincioși
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1426489769.html [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
obiceiurile ortodoxe, ca cele ce-a adus elevilor botezul și mirungerea, sau obiceiul ce-i duce, chiar și rar, la Sfânta Împărtășanie. Chiar și faptul că toți elevii noștri își fac cruce sau își sărbătoresc numele ș.a. 3. Obiceiuri și datini populare, pe care tinerii le moștenesc de la bunicii și bunicele lor, și care se leagă (unesc) adesea cu tradițiile locale, pe care teologul trebuie să le observe în special. 4. Simbolurile și instituțiile locului, care în orice formă a lor
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_predarea_religiei_crestine_in_scoala_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
răspândesc parfumul prin curtea primenită A casei dintre munți... Stau singură-n cerdac Respir cu toată ființa, privesc înmărmurită Splendoarea ce-ți dă-n taină, o liniște divină Tot ce înseamnă viață, din ciuturi vechi renaște, Renaștem noi, pribegii prin datina creștină, Când așteptăm, smeriți, Lumină-n prag de Paște. ÎN SATUL MIROSIND A PÂINE... Stă liliacul să-nflorească în satul cu miros de pâine foșnesc dorințe-n poala ierbii când noi pășim încet spre mâine privind cum se adapă cerbii
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_florilegiu_georgeta_resteman_1368700542.html [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
desenează cu dinții flori de gheață pe ferestre și urlete de haite înfometate pe discul lunii, în care plutoane întunecate de corbi punctează imaculatul somn al câmpiilor și crengi pustii și negre sunt scuturate șuierând de vifor întețit și de datini cu origini în veacuri pierdute, Despre această ultimă lună în care ninge cu armonii de colinde împletite gravitațional cu puf de zăpadă și de of, în care arhanghelii își scutură aripile de frig, de fulgi, de țurțuri, Despre această ultimă
DECEMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1450443209.html [Corola-blog/BlogPost/368495_a_369824]
-
începuturile timpului.” (Secvență). Ion Părăianu scrie versuri în stil popular despre Bunavestire. El plasează această minunată sărbătoare în satul său, reactualizând în vers minunata Veste pe care Maria a primit-o din partea Îngerului Gabriel, dar amintește și despre tradițiile și datinile legate de această sfântă zi în care a fost anunțată Nașterea Mântuitorului lumii. Gabriela Mimi Boroianu - încheie seria autorilor din această minunată carte. Autoarea pune accent pe Pătimirea Domnului, pe durerea Maicii Sfinte. Pe ansamblu, Antologia „Pe o cruce de
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1472586147.html [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
cu căiță pe cap, ceea ce a fost interpretat ca un semn al norocului. După cum a mărturisit mai târziu, a trăit într-un mod tipic rural, copilăria fiindu-i marcată de educația religioasă care i s-a făcut în familie, de datinile și obiceiurile din viața colectivității și de natura încojurătoare. Jocul lui preferat a fost de-a biserica și memorabilă a rămas pentru el ziua în care a cules flori de pe dealul din jur și le-a dus la biserică pentru
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492946833.html [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
izbucnit în cântec: Și-aruncă-n vale unda cristalină, Ce-n șipot proaspăt, clar se răsucește, Apoi din piatră-n piatră tot șoptește Un cânt de drag, de viață și lumină Ca un descântec. În vale, satul fumegă departe: Sunt rugurile-aprinse după datini; Căsuțe se-ntrevăd în zare, albe, În zarzăr înfloresc florile dalbe, Să stai să tot privești, golit de patimi Care-s deșarte. Întind fetele pânze să se-albească De in sau borangic, țesut cu drag Flăcăi ce trec, să vadă
BUCOLICĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1459448627.html [Corola-blog/BlogPost/381372_a_382701]
-
însăși, de pretimpuriu, o floare în cununa spirituală a Ardealului. A făcut studii liceale la Baia Mare, apoi Institutul Pedagogic, la Baia Mare și Facultatea de Filologie la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj. A efectuat rodnice cercetări și culegeri muzicale, texte literare, datini, obiceiuri tradiționale, costume populare... îndeosebi în zonele și subzonele etnofolclorice ale Maramureșului, dar nu numai, valorificând această trudă în producțiile artistice de spectacole ale Ansamblului Național „Transilvania” din Baia Mare și pe suporturile fonografice Electrecord și ale Radio-Televiziunii Române. Timp de
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412148667.html [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
și a suflării și la piept, pentru ferirea inimii de poftele și patimile trupești; apoi îi citește o rugăciune pentru punerea numelui. În timpul din urmă, preoții împreunează această rânduială fie cu cea din ziua întâi, fie cu cea a botezului. Datina/obiceiul de a pune numele pruncului a opta zi după naștere este veche, fiind moștenită din Legea Veche, care orânduise această zi pentru curățirea pruncilor de sex bărbătesc, prin tăierea împrejur și prin punerea numelui (Lev. 12, 3). Noi, creștinii
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
tradițiilor strămoșești, divinității și aurei ce i-a înconjurat fiindul în toată trăirea telurică. El s-a sfințit prin naștere și a mulțumit vieții, prin dăruirea de urmași, frumoasei și prețuitei clădiri a existenței. În viață s-a binecuvântat prin datini și obiceiuri în casa pe care și-a clădit-o cu toată dăruirea ființei lui fericite de a avea o familie. Familia a constituit pentru români chezășia neamului, ardoarea cu care părinții își binecuvântau, de fiecare dată, la marile sărbătorii
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
daci se nășteau cu privirea îndreptată spre înaltul cerului, pentru a lua cunoștință, încă din prima clipă a vieții, că acolo, Sus, sălășluia puterea divină care îi veghea, mustrându-i cu secete sau cu boli, când uitau uneori de vechile datini, dar și cu ploi și lanuri mănoase de grâu, cu sănătate în trupurile lor viguroase și cu bogăție în case, când vocile acestora înălțau imn de mulțumire zeului suprem. Una dintre cele mai mari sărbători ale lumii creștine, Crăciunul, a
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
mărturisiri își au o lume a lor și puțini cunosc taina pătrunderii în tradițiile și obiceiurile acestei sărbători: Cine încearcă să descopere această lume, să se apropie de ea, de tiparele ei dintâi, acela trebuie să aibe ceva din însuflețirea datinei, a tradiției și a obiceiului. Căci obiceiurile, tradițiile și datinile de Crăciun au puterea legii nescrise, deci a unei legi ce dăinuie în viața generațiilor, nu ca ceva impus, ci preluat, în mod firesc, într-o ordine a existenței care
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
taina pătrunderii în tradițiile și obiceiurile acestei sărbători: Cine încearcă să descopere această lume, să se apropie de ea, de tiparele ei dintâi, acela trebuie să aibe ceva din însuflețirea datinei, a tradiției și a obiceiului. Căci obiceiurile, tradițiile și datinile de Crăciun au puterea legii nescrise, deci a unei legi ce dăinuie în viața generațiilor, nu ca ceva impus, ci preluat, în mod firesc, într-o ordine a existenței care depășește efemerul. (Acad.Română, IEF, 1993:1) Când s-a
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
părți ale țării, unde colindele mai trăiesc încă timpurile de început ale românismului. În fapt, suntem singurul popor din lume care avem colindători și colinde ca imnuri ale slăvirii muncii, a existenței noastre armonioase și a măreției puterii deusiene. În datina poporului nostru, bradul a avut un permanent și activ rol generativ de existență în viața acestuia, dar și strânse legături cu universul. Bradul îl regăsim în obiceiuri coborâtoare în timpurile străvechi, până la daci: O, brad frumos, o brad frumos, / Cu
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
decât Măria Ta, stăpân de neam, Poet nemuritor. Răsai Luceafărul meu veșnic, să te ating în Patrie cu ochii mei, Răsai, și Bucovina îți va-ncetini popasul, ești ram celest, cu flori de tei. Pierdute-n multe lacrimi, icoanele din datini se plâng către un sfeșnic Și secole, de se vor pierde, tu, steaua noastră de pe cer, acolo vei fi veșnic... Pe-acest pământ, globule se adună, fără putere, românimea se unește, Nu e o altă țară mai străină, decât a
NE ESTE DOR DE EMINESCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1420813199.html [Corola-blog/BlogPost/350105_a_351434]
-
dorința unora de a profita de pe urma lui, respectiv animozități, acolo unde prejudecățile și autoritățile locale se tem de orice schimbare, fie ea chiar și în bine. Autorul, în același timp și personaj principal, dă dovadă de curaj atunci când se aliniază datinilor locale, adoptând inclusiv portul popular, nu din dorința de a se deghiza, ci pur și simplu pentru că recunoaște că acela este modul ideal de a te îmbrăca în climatul și condițiile de viață de la fața locului (nu degeaba costumul cu
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430312412.html [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
pânză, cos cămăși, fac cergi și țoluri. Lemnul este cioplit cu migală și pricepere, iar copiii deprind devreme acest meșteșug. La festival se învață și cum se cos costumele populare, cum se pictează icoane pe sticlă, cum se gătește după datina străbună. Cam tot ce ai învățat sau ai fi vrut să înveți de la bunici. Atelierul de olărit este găzduit de un meșter din Săcel, unul dintre ultimii artizani din Maramureș care folosește o tehnică de pe vremea dacilor. Programul Festivalului de
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța by http://uzp.org.ro/festivalul-stan-ioan-patras-de-la-sapanta/ [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
inconștient drama unei sfâșieri lăuntrice între ceea ce simțea și ce i se preda în clasă, la cursuri. „Știam de la școală, din mincinoasele manuale, că sunt moldovean, și nicidecum român, adică sunt de alt neam, de altă limbă și de altă datină. Români erau cei din manuale, care ne «ocupaseră» și ne «bătuseră» pe toți de-a rândul, ne «luaseră» bucata de pâine de la gură și culmea! - ne obligau să vorbim românește. Deci «nu» eram român, dar atunci când mergeam pe valea Prutului
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ by http://balabanesti.net/2014/04/07/doar-in-limba-ta-durerea-poti-s-o-mangai/ [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
Acasa > Cultural > Civilizatie > HALLOWEEN - O SĂRBĂTOARE DRUIDĂ LA ROMÂNI Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 2128 din 28 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului După datina străbună druidă, iată că românilor le ciocăne la ușă și le bate în geam și anul acesta, în noaptea de 31 octombrie, tradiționala sărbătoare de Halloween. Deși neam de neamul lor nu a auzit mai înainte de Halloween, urmașii dacilor și
O SĂRBĂTOARE DRUIDĂ LA ROMÂNI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1477662800.html [Corola-blog/BlogPost/342043_a_343372]
-
CONCERT DE CRĂCIUN, RCI NEW YORK, 19 DECEMBRIE ORĂ 19:00 Institutul Cultural Român de la New York vă așteaptă în 19 decembrie, de la ora 7 pm, să aprindem împreună luminile bradului de Crăciun și să sărbătorim împreună Crăciunul, după datinile și tradițiile românești. Vom cânta și vom asculta cele mai frumoase colinde și cântece de Crăciun, care răsună în luna decembrie în toată America. Invitați speciali sunt membrii coralei ”Harisma” din România. ICR New York va organiza o expoziție cu desene
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/letters-to-santa-claus/ [Corola-blog/BlogPost/93574_a_94866]
-
-n jur ca să ne țipe, Ne pese doar că suntem amândoi. Precum Brâncuși cu-a lui îngemănare Ce ține piatra strânsă pentru veci, Noi să simțim a brațelor prinsoare, Fiori nestinși ai degetelor reci. Și ca-ntr-un scris din datina străveche Cuprins în zicători și rugăciuni, Tu să rămâi la sufletu-mi pereche, Eu umărul pe care să te-aduni. Referință Bibliografică: Mă cheamă iar cu-a gândului chemare... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I
MĂ CHEAMĂ IAR CU-A GÂNDULUI CHEMARE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ma_cheama_iar_cu_a_gandului_chemare_.html [Corola-blog/BlogPost/356124_a_357453]
-
Eseuri > UN BASARAB PENTRU ȚARĂ Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1350 din 11 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului UN BASARAB PENTRU ȚARĂ Moto: „Rămâneți în umbră sfântă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini”. EMINESCU: „Scrisoarea a III-a” Scârbit de pletora politică „din veacul său”, pe care a fixat-o în insectarul operei sale nemuritoare, Marele Eminescu a urcat până la „izvoarele bătrâne”. Avea nevoie de niște eroi care să-l ajute în lupta
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Vreau un Basarab pentru țară, de-acolo din „umbra sfântă” a neamului meu, unde i-a așezat Eminescu! A neamului meu am zis? Păi, da! Vreau os domnesc din neamul românesc, ca acela care ne-a „dat” ȚARA, legile și datinile românești, adică identitatea noastră de români, buletinul cu care avem dreptul să circulăm prin toată istoria. Cineva m-a tras de mânecă: aiurezi? Ce cauți pe Drumul Oaselor? Lungul șir al oaselor domnești s-a sfârșit demult. M-am resemnat
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
de către boierii pământeni, atât în Valahia, cât și în Moldova. Iar domnii Basarabi și cei Mușatini s-au dovedit la înălțimea acestor principii, multă vreme, datorită cărora astăzi vorbim limba română, suntem creștini ortodocși, avem o țară numită România și datini românești. Principiul ereditar-electiv a dăinuit în Țara Românească și Moldova, câtă vreme a fost respectat acest obicei al pământului și au fost aleși domni pământeni, șirul Basarabilor continuând până la Radu cel Mare (1495-1508). Cu abile eforturi, boierii pământeni din „neamul
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
În noaptea asta, Adi, sunt focurile. Mâine dimineață pornesc pițărăii, eu nu am uitat nimic, îmi aduc-aminte tot, tot ...” mi-a spus azi, la telefon, Adam, boemul meu văr, din Austria. Focurile... pițărăii din cartierul Ohaba Bistra... obiceiurile... pregătirea prin datini, pentru ca Iisus să se nască în noi, în sufletul nostru. E un decembrie mohorât, bate vântul ușor, cu frunze încă aurii de salcie, pașii mei se îndreaptă spre niciunde, sau spre acel tărâm fermecat, pe care l-am pierdut odată cu
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dacina_dan_1451478033.html [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]