6,404 matches
-
să-l publici după moartea mea. Nu mai am mult de trăit...” După care s-a îmbrățișat cu fostul elev, cu gazda, și a plecat pe unde era așteptat de atâta lume... în urma sa, dl Șerban Alexianu s-a simțit dator să-i arate și lui Nicolae Cajal ce a primit, iar acesta citind înscrisul a înmărmurit, căci și-a dat seama bine de importanța mărturiei. Dar a avut onestitatea să nu distrugă petecul de hârtie, poate că nici nu i-
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
în timp fiind surprinse deseori de ochiul magic al aparatului de fotografiat. Un punct de vedere personal Colecționarul timișorean Octavian Leșcu descoperă uneori în vederile sale amănunte care, în timp, aproape că devin obsesii și tocmai de aceea se simte dator să le rezolve. Seria de vederi care surprind în timp diverse înfățișări ale Gării de Nord din Timișoara i-au permis să aibă propria sa versiune cu privire la prima gară din orașul de pe Bega. La 15 noiembrie 1857, spune, s-a dat în
Agenda2004-27-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282595_a_283924]
-
germană, dar și compozitor și pictor, foarte legat de țara noastră în care și-a petrecut o bună (vorba vine, căci a avut mult de suferit aici) parte din viață. Literatura română din care a tradus multă poezie, îi ramane datoare măcar cu o ediție de opere semnificative din toate genurile pe care le-a practicat în șase decenii de creație (de ce nu o serie de autor, cum se fac pentru atîția scriitori contemporani din alte literaturi?) * În APOSTROF nr. 6
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
anii 1943 și 1944) au apărut în ultimii ani, cel de al treilea (cuprinzînd însemnările anului 1945) n-a apărut încă. În schimb, au apărut cele cu însemnările din anii 1946-1947. Cum am comentat și primele două volume, mă consider dator să o fac și cu acestea din urmă. În februarie 1946 autorul observa că jurnalul sau, e, pentru el, o înaltă datorie morală: "Șunt dator să predau posterității un document, din care ea să poată scoate informații precise asupra nenorocitei
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
cele cu însemnările din anii 1946-1947. Cum am comentat și primele două volume, mă consider dator să o fac și cu acestea din urmă. În februarie 1946 autorul observa că jurnalul sau, e, pentru el, o înaltă datorie morală: "Șunt dator să predau posterității un document, din care ea să poată scoate informații precise asupra nenorocitei epoci în care România a căzut sub influența Rusiei, pentru ca să poată avea pe viitor mai multă prevedere în judecată minții și mai mult patriotism în
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
a textului ce-și asumă suprasaturația e una deznădăjduită, în minuțiozitatea-i elegiacă exhibînd o incredulitate crepusculară care simulează zorii. Recursul la text ca la un obiect, ca la "un pensum infinit (ceea ce înseamnă, latinește, "cîtul de lînă ce-i datoare să-l toarcă, într-o zi, o sclavă", - cu care, ca - textieri -, ca textor-i, aducem, iată cel mai mult! ", nu e decît o încercare anteică, id est de recăpătare a forțelor lăuntric irosite. În opoziție cu suprarealismul, și acesta un
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
care-l reprezintă realizarea Concertului pentru mâna stângă de Maurice Ravel; gravitatea comunicării este argumentata de responsabilitatea definirii rostuite, deloc grăbite, a unui climat poetic pe care ți-l poate dezvălui muzică însăși. Andrei Vieru caută și găsește; ne rămâne dator cu un recital care urmează a ne dezvălui întreaga să statura actuala de muzician, de gânditor. Tot muzică de Ravel, anume Concertul în sol major, a fost prezentat publicului nostru prin strădania pianistului portughez Adriano Jordao, în compania maestrului Iosif
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
demistificare. Desigur, adeziunea să, din anii senectuții, la ideologia comunistă nu reprezintă decît un act de oportunism (asupra explicațiilor căruia vom reveni), dar nu putem a nu discerne un sîmbure "proletar", prezent mereu în concepția poetului, care s-a simțit dator a da glas nu o dată solidarității sale cu clasa uvriera, e drept că mai mult în accepția ei occidentală, în aspirația acesteia spre o "cuviință" și o "civilizație" de caracter semiburghez. Departe de manieră fraternizării cu "dezmoșteniții soartei", recte cu
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
roman - preot, și care mi-a arătat la Sebeș catedrala lor de pe la 1230. Un sas brunet cu o înfățișare de sfînt sau de martir de lemn, avînd ochii mari, negri și fața suptă, o fizionomie mai curînd de moț. Sunt dator acestui ținut ales al țării, - Sebeșul, - cu istoria lui săsească, cele câteva pagini sincere din romanul mai vechi Căderea în lume. Am observat mai demult: locurile care au un trecut mai îndepărtat conțin în ele un dar, mai rar, de
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
nu-și mai ascunde duioșia, ăngăduindu-si chiar să alunece cu voluptate an melodrama: Eroi și eroi, că am mai citit titlul asta undeva și mi-a placut (cuvintele de dupa virgulă sunt an plus, nesemnificănd altceva decât sentimentul autorului că este dator să-i imite pe optzeciști). Schița este o capodoperă. Personajul principal, Leutu', este un câine vagabond, care ași duce veacul an preajma unui cămin studențesc. Toată lumea al cunoaște și al ăndrăgeste, deși el nici nu prea arată a câine, având
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
tanar simpatic a primit, be baza unei simple legitimații, nu mai puțin de șase bilete gratuite), lucrători la poliția feroviară, trei pensionari, doi handicapați, cativa studenți (unul dintre ei, care trebuia să plătească o parte din bilet, i-a rămas dator generoasei persoane de la ghișeu cu cinci sute de lei!), două doamne care au prezentat vânzătoarei un fel de insignă intens colorată, si un academician. Să fie limpede: nu pun sub semnul întrebării dreptul legal al fiecăruia dintre cei menționați de
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
presedintelui-tătuc se cultivă mai ales prin astfel de stratageme politice. Intrând în acest joc, guvernanții de azi se dovedesc cei mai eficienți agenți electorali ai stângii revansiste și etatizante. Un tânăr care la douăzeci de ani crede că cineva e dator să-i plătească tramvaiul, la treizeci de ani va fi un neispravit, iar la patruzeci va patrona abuzuri similare celor pe care, în virtutea unei educații defectuoase, le pretinde acum guvernanților. Atâta vreme cât tinerii noștri sunt invitați să se comporte ca niște
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
propriile sale texte atitudinea pe care o are un editor față de textele unui clasic. Consideră că tot ce a scris într-o anumită perioadă - articole, însemnări, scrisori etc. - prezintă importantă și trebuie adus la cunoștința publicului. În plus, se simte dator să explice, prin intermediul unui amplu aparat critic, in ce împrejurări a fost scris fiecare text, unde a mai apărut și ce reacții a provocat. În literatura noastră de azi, numai Vasile Andru mai practică un asemenea cult al propriei sale
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
iubirii și împerecherii, insă iarăși în sens cast, nu neapărat erotic. În Totalitate și infinit există un capitol care poate părea oarecum ciudat, în contextul unei filozofii a inclinării în fața alterității, a întimpinării Celuilalt că făptura căreia Sinele îi e dator și de care e deopotrivă atras. Mă refer la capitolul despre Locuire. El conține reflecții stranii, emoționante și obscure în egală măsură, despre necesitatea reculegerii, despre ce înseamnă acasă, ca spațiu privat de retragere din lume, ca paradis al intimității
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
anticomunismele, hedonismele autenticiste și avangardele domestice aferente transformate în modă oportunistă. Să tot merite s-o «servești»”. Pot fi de acord cu descrierea stării de fapt, dar nu îmi e clar cum anume oprimă aceasta libertatea cronicarului literar, care e dator, tocmai, să înfrunte (dintotdeauna și pentru totdeauna, s-ar zice) astfel de presiuni ideologice în virtutea credinței lui (naive, poate) în literatură pur și simplu. Ajung astfel la al doilea argument, de ordin, cum era de așteptat, strict estetic. Paul Cernat
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
nu mai era nimeni în preajmă. Îi era frică și de sine însuși să spună cu voce tare. - Chiar așa? întrebă Fotache. - Chiar așa, răspunse Țepordei. - Dar faină muiere mai e, îndrăzni Fotache. - |-hă, consimți Țepordei. Aici Fotache se simți dator să povestească lui Țepordei despre seara de dinainte cînd le cîntase celor de la sanatoriu, despre cum l-a pupat doamna Ana, despre Igor, despre madmazel și despre hăndrălăii care o înghesuiau prin colțuri. Chiar și despre mutrița lui madmazel îi
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
și evocări, se întâlnește acest mix - curios - de bășcălie, de gust pentru picanterii, de limbaj slobod, insensibil la menajamente și la vreo corectitudine politică, pe de o parte, iar pe de alta, de scrupul pentru exactitatea informației. Agopian se simte dator mereu să furnizeze cititorului date exacte și informații despre evoluția ulterioară a personajelor pe care le evocă. Membrii redacției României literare, de pildă, ori grupul scriitorilor onirici, patronați de Miron Radu Paraschivescu - în al căror cenaclu va citi, susținut de
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
adeziuni!" este titlul sub care Cătălin Tolontan explică situația de la Intact și de ce nu aderă la comunicatele grupului Intact. "De ce nu ader la comunicatele grupului privind condamnarea lui Dan Voiculescu și care sînt întrebările la care simt că statul e dator cu un răspuns. Nici o teamă. Scriu ce cred", își începe Tolontan postarea pe blog. "Acum 11 ani, înțelegerea cu Dan Voiculescu a fost clară: fiecare om de la Gazeta Sporturilor e un jurnalist liber. Asta a fost și a rămas nenegociabil
Cătălin Tolontan explică de ce nu aderă la comunicatele Intact privind condamnarea lui Dan Voiculescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21318_a_22643]
-
mare decât asta pe care vor să o sugereze organizatorii întâlnirii pentru că ea trebuie să fe urmată de o dezbatere in extenso. Este treaba președintelui să lămurească concluziile întâlnirii pentru că e vorba de un transfer de ștafetă. Președintele României e dator să ne spună cui transferă moștenirea sa politică. Aici nu vorbim doar despre popularitate, aici vorbim despre un șir de proiecte pe care Traian Băsescu trebuie să le dea unui candidat, iar apoi, după turul 2, în acea lună în
Cozmin Gușă: Întâlnirea Udrea-Băsescu, de sorginte ritualică by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22189_a_23514]
-
cei mai apropiați de inima omului și de sufletul țării, căutînd în slabele mele slove sfiicioase, fără să le găsesc pe măsura emoției și simțirii, licența de lumină pentru mărturisirea din depărtare, ca și apropiere, multul mult ce vă sunt dator, fără să-i poată corespunde proporțional niciodată nici devotamentul, nici recunoștința. V-aș face rugămintea ca la întoarcerea mea acasă să mă primiți un sfert de oră pentru obținerea, pe care o sper, a unei binevoitoare soluții a cîtorva dificultăți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
droguri sau arme! La baza disperării păgubiților F.N.I. stă concepția românului resentimentar, care a văzut că te poți îmbogăți doar escrocând statul. Și atunci, indiferent de faptul că a lucrat pe piața neagră, comportându-se ca un speculant, statul e dator să-l despăgubească! Această logică nu e total lipsită de temei: când guvernul s-a specializat în "reeșalonări" și ștergeri ale datoriilor, de ce eu, feneistul șmecher, n-aș pune mâna în beregata guvernului, pretinzându-i gureș să-mi returneze paguba
Sâssâituri la F.N.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16694_a_18019]
-
larg, creații intelectuale, pe care publicul are dreptul să le cunoască, în funcție de valorile pe care aceasta înțelege să le protejeze la un moment dat." Definiția este imprecisă: ce înseamnă "a condiționa... în funcție de valorile"? (De altfel, Marian Petcu însuși se simte dator să explice în continuare: "înțelegem prin "a condiționa" revendicarea dreptului de a examina/ controla și a interzice informații, produse intelectuale și artistice, integral ori parțial, ca formă și/sau conținut, pentru perioade de timp determinate sau nu, sub diferite sancțiuni
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
existat motive ca boșii de la fabrica ieșeană să fie puși sub urmărire. Poate c-au existat. Poate c-au fost altele decât cele care i-au dus, în cele din urmă, pe paginile întâi ale ziarelor. Dar S.R.I.-ul e dator să intre în legalitate. Evident, nu se va întâmpla nimic din toate acestea. Instituție opacă până-n străfunduri, Servicul Român de Informații cultivă în continuare un aer misterios. Sigur că șefii de azi știu ei ce știu. Sigur că prin dosarele
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
despre solo-ul de vioară al lui Virgil Zvorișteanu). Promisiuni Opera Națională Română și-a marcat închiderea stagiunii printr-o reluare, pe post de premieră. O premieră ar fi fost mai oportună, mai ales că Opera ne-a cam rămas datoare anul acesta. Pe de altă parte, este drept că "Nunta lui Figaro" nu poate lipsi de pe afișul nici unui teatru de repertoriu. Interesul readucerii în actualitate a vechiului spectacol a stat în debuturile anunțate și în conducerea muzicală. La pupitru, Camil
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
că-ți vine și ție, cronicar și spectator la cea de-a 7-a ediție a Festivalului Internațional de Scurtmetaje "Capalbio Cinema", s-o respecți și să treci cît mai repede la nivelul următor: filmele propriu-zise. Dar nu; vă sunt dator o explicație; mai mult, ar fi ipocrit din partea-mi (chiar dacă mulți și-ar dori acest lucru) să ignor cu desăvîrșire faptul că ne aflăm într-unul dintre cele mai șic orășele din Toscana: undeva la jumătatea drumului între Roma și
Cinematograful în Evul Mediu by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/16881_a_18206]