104,994 matches
-
aceea, nu chiar foarte îndepărtată, la urma urmei, era foarte puțin cunoscută de tinerele generații, foarte puțin înțeleasă: or, eu cred că un scriitor are până la un anumit punct datoria de a transmite, de a împiedica rupturile de sens, are datoria de a face din literatură marea arhivă a experienței umane. -Prin urmare, se poate spune că tinerii francezi de astăzi și cei care erau tineri în mai ’68 nu mai au valori comune, nu mai au un limbaj comun ? - În
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
nu puteam rezolva nimic. Mă plăteau trei pesos de fiecare notă zilnică și patru pentru un editorial cînd lipsea vreunul dintre editorialiștii din redacție, însă abia îmi ajungeau. Am încercat să fac un împrumut, dar directorul mi-a amintit că datoria mea inițială ajungea la peste cincizeci de pesos. În seara aceea am săvîrșit o faptă de care nici unul din prietenii mei n-ar fi fost în stare. La ieșirea de la cafeneaua "Columbia", lîngă librărie, m-am dus să-l întîlnesc
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
înalte și subțiri, alergînd prin savana africană. Curînd se vor aduna în desaga pe care o poartă încă vitejește în spate nouăzeci și șase de ani. Se va întîmpla la 27 februarie următor. Cu puteri împuținate el este întotdeauna la datorie. Adică desenează, colorează, modelează. Ca de obicei. Nu se duce la atelier ca să aibă de unde se întoarce. Nu poate concepe altfel existența, atîta vreme cît Dumnezeu nu l-a chemat încă la dînsul. E, deci, un fel de a fi
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
vedea netulburat de sculptură. Asumîndu-și în modul acesta exemplar vocația, artistul și-a putut construi netulburat o operă de dimensiuni ce pot părea miraculoase. E truda zilnică și cultivarea statornică a harului pogorît peste dînsul. Este împlinirea fără cusur a datoriei. E rupere de cele lumești și oficierea în altarul artei. Și asta se întîmplă din tinerețe și pînă azi, cînd meșterul se apropie de patriarhala vîrstă de 96 de ani. Așa a fost posibil să ajungă el însuși un patriarh
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
amenințat cu demisia. Parlamentarii PSD sînt hotărîți să răstoarne și legea pentru a-și păstra și afacerile și mandatul." Să revenim însă la discursul prin care Adrian Păunescu l-a atacat pe Ion Iliescu: " Cred cu toată sinceritatea în dreptul și datoria parlamentarilor de a participa la toate procesele politice, economice și sociale ale vremii lor. În Parlament sînt aleși oamenii cei mai reprezentativi, cei mai capabili și cei mai dăruiți dintre cetățeni." Cronicarul are mari îndoieli asupra felului în care se
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]
-
altceva decît să bată dopuri de lemn în găurile conductelor. În ianuarie 2003, același Opaina declară că RADET-ul s-ar fi dus demult dracului, dacă n-ar fi fost dragostea pentru regie a "celor care-și fac cu pasiune datoria". Adevărul îl prinde, literalmente, cu cioara vopsită pe acest Opaina, punînd pe două coloane afirmațiile sale de pe vremea cînd îi reprezenta pe proprietari și cele făcute de cînd a ajuns șef la RADET. Să recunoaștem, totuși, că am avut de-
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]
-
partidul de guvernămînt îl vor proteja necondiționat. Astfel, Tărîță s-a înfruptat din masa lemnoasă a județului Neamț și a falimentat cîteva fabrici. Protejatul PSD a devenit patronul Insulei Mari a Brăilei. Specializat în credite bancare de tip suveică, neplata datoriilor către stat și creditori, angajamente neonorate și alte inginerii financiare, Tărîță de Neamț a pus ochii și pe alte obiective de interes național. Prin șantaj și amenințare, baronul de cherestea a pus mîna și pe pădurile Bisericii". Dacă măcar jumătate
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
au fost de părere că ar renunța la plata întreținerii. Unii dintre pensionarii care au încercat această soluție s-au văzut însă lăsați în frig de regiile locale, iar alții sînt în primejdie să li se vîndă locuințele pentru neplata datoriilor. Să mai adăugăm că la această anchetă au răspuns atît parlamentari ai puterii cît și aleși aflați pe băncile opoziției. Singurul parlamentar care a pus degetul pe rană este, potrivit autorilor anchetei, senatorul PNL Dan Constantinescu. * Aflăm din presă că
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
spunem acest lucru; ea e legitimă, iar dacă neglijăm această cercetare a memoriei și acest exercițiu al selectării vom rata misinea de a construi un proiect de viitor. Eu nu pot construi proiecte de viitor pentru români în locul lor, e datoria lor să facă acest lucru. în măsura în care, în Franța, sunt solidar cu concetățenii mei, am încercat, într-un anume fel, să le dau concursul. Aceasta înseamnă să redefinim raportul dintre cetățenie, naționalitate și etnicitate. Și să redefinim, poate, și raportul dintre
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
țăranilor boierii și arendașii acestora - vezi schița lui I. L. Caragiale -, bătaia ce făcea parte din obligațiile jandarmului, polițaiului, ținea de o tradiție, riguros respectată. A o prelua de la înaintași, chiar înainte de a deveni naționaslit, a fost pentru regimul comunist o datorie din categoria onoarei. Dacă nu unul din zece, atunci, sigur, unul din douăzeci de români a cunoscut etapele unei anchete la miliție/securitate, simpla aplicare de palme fiind acceptată ca o omenească luare de contact. Freudian vorbind, între cel care
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
ingineri de sunet, specialiști în coduri, n-au avut nici cel mai mic amestec în represiune. Ei ne apărau de anglo-americani, care ne invidiau realizările și unelteau răsturnarea de regim -, le capturau spionii și uneltele lor locale. Își făceau, așadar, datoria. Și, bineînțeles, nu au bătut personal nici ministrul învățământului, savant înfăptuitor de reforme școlare, nici abilul diplomat Lipatti, nici translatorul lui Ceaușescu, ulterior revoluției ministru și el al relațiilor noastre externe - sau doar ambasador, iată că nu mai știu! N-
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
sau, cînd e vorba de istoria literară, concluziile cercetării; în a nu ține seama în judecarea literaturii de considerente extraprofesionale. Prielnică de obicei scriitorului, atunci cînd simte o piedică în calea comunicării, ambiguitatea face, în schimb, un critic de neînțeles. Datoria sa e ca, fără a ceda de la norma urbanității, să se exprime răspicat, cu fermitate, chiar dacă o asemenea manieră încă e privită cu antipatie. Cine o adoptă trebuie să se aștepte la nemulțumiri și adversități". Modelul lovinescian al unor astfel
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
minister - cu sau fără voie - de câțiva directori frați de cruce cu producătorii canalului Etno TV, care nu fac altceva decât să promoveze aceleași tipuri de gogomănii. Ce părere are Consiliul Național al Audiovizualului? Mă gândesc că ar fi de datoria sa să aibă o părere, pe care să ne-o comunice și nouă, că până acum nu i-am prea auzit glasul pe marginea acestui subiect. (De fapt, eu cred că nu i-am prea auzit glasul deloc, motiv pentru
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
lăuntrică factură, manifestîndu-se indiferent de situarea sa pe meridiane: "la urma urmei, fugi de acasă pentru a fi fericită/ sau pentru că fericirea de-acolo nu te mai satisface,/ pare monotonă, la fel de monotonă ca viața de aici,/ chinuită între cîțiva dolari, datorii, speranțe,/ cu șevaletul uitat în debara, uleiurile uscate,/ cu gîndul la galeriile din Soho,/ bulversată de pop-art-ul expus peste tot,/ de hazardurile lui Paul McCartney, de la Guggenheim,/ cît ketchup o fi folosit pentru însîngerarea pînzelor,/ nu-ți dai nici o speranță
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
manuale ce se văd duși la sapă de lemn de lanțul de decizii aberante ale unor mafioți cu o influență de speriat; pe de alta, mai-marii din partid, ajunși la ora scadenței, constrânși, la rândul lor, să-și plătească vechii datorii față de "sponsori" -, d-na ministră luptă, de fapt, pentru a-și salva propria piele. Nimeni nu pare s-o fi înțeles pe această femeie. Subiectul e de melodramă: ajunsă într-o funcție atât de importantă doar în virtutea "algoritmului" de partid
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
fost proptită în virtutea "entereselor" superioare ale partidului. Nu știu dacă întreaga mascaradă al cărei protagonist a devenit strania ministresă se desfășoară, în total dispreț al logicii și cu cinică batjocorire a bunului simț, doar pentru ca P.S.D.-ul să-și plătească datoriile față de dl. Peneș. în câteva luni vom ști dacă presa exagerează ori nu. Sub oricâte etichete vor fi ascunse manipulările ministeriale, ele vor ieși la suprafață. Știu doar că d-na Andronescu e profund, respingător de necinstită atunci când se preface
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
fenomen, care, totuși, în secolul XVI, abia se afla in nuce... Ca să ne dăm seama de actualitatea acestui Discurs, ori Contr'Un, nu fără adresă, împotriva Unuia, cum ar veni pe românește, să cităm câteva fragmente: "...Natura noastră face ca datoriile comune ale prieteniei să ne ocupe o parte din viață; este rezonabil să iubești virtutea, să respecți faptele bune... să îți diminuezi confortul pentru a mări onoarea și avantajele celui pe care îl iubești și care merită. De aceea, dacă
Servitutea voluntară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15156_a_16481]
-
debarcat tot de la Cotroceni, într-o seară, dădea un interviu în presa franceză atacînd regimul mai violent decît și-ar fi permis-o PDSR-ul). Televiziunile mai importante s-au așezat la remorca puterii, cu o duioșie direct proporțională cu datoriile la buget ale unora dintre ele și cu anxietatea din faimoasa întrebare " Ce se așteaptă?" de la televiziunea publică. Am aflat că de acest spirit mai curînd slugos decît curtenitor suferă și posturi de televiziune care se prind numai în anumite
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
e explicabilă, explicabilă e și curiozitatea profesională a reporterilor români. Totuși să nu uităm că a fost vorba de vizita cuiva care la un moment dat va deveni regele Regatului Unit și care, fie că vrea, fie că nu, are datoria să se supună unui protocol strict, menit să-l ferească de posibile atentate. Nu e un secret că foarte popularul prinț e o țintă pentru extremiști de tot soiul și pentru atentatorii de profesie. * Treptat presa scoate la iveală amănunte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
ieșit din comun s-ar metamorfoza în vreunul dintre taumaturgii care fac mai mult rău, pretinzînd că te pot vindeca de orice și al căror succes sigur e că te vindecă de banii din buzunar și te bagă și la datorii, cu siguranță că ar deveni o celebritate națională și ar fi mediatizat la televiziuni. Acestui doctor, în schimb, nu i se face reclamă din gură în gură, fiindcă e prost de bun. Te jenezi să-l lauzi, așa cum ar merita
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
studiate sunt schimbătoare în timp și variabile în spațiu. Care este, în aceste condiții, obligația și dreptul unui specialist? Să țină cu dinții de ce-a învățat el cu zece, treizeci ori cincizeci de ani în urmă? în nici un caz! Datoria lui este să amintească, iar și iar, care sînt regulile consacrate, atenționîndu-i pe cei care nu se înscriu în acestea. Dar, din momentul în care regula se schimbă, prin uzanța majorității, specialistul este obligat să consemneze acest lucru ca pe
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
din super-market-uri așa cum se comportau țăranii lui Zaharia Stancu în scena culesului de struguri. Tehnica auto-botniței a devenit, de altfel, o marcă a actualei guvernări. Tupilați îndărătul "problemelor economice", stăpânii se comportă ca în țara lui Papură-Vodă: acordă reeșalonări ale datoriilor sau, din contră, îi execută pe cei "dezagreabili" cât ai zice pește. Astfel încât, strângând sau lărgind șurubul după cum o cer înaltele enterese de partid, țara merge înainte iar românul se înfrățește cu fălcile pitbull-ului. Mă îngrijorează în recenta Ordonanță de
O botniță pentru Pit-Bullă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15235_a_16560]
-
în Japonia subiectul războiului, al atrocităților din trecut, e un subiect tabu. Nu se vorbește absolut deloc despre asta. L.V.R.: Și atunci, piesa aceasta? D.F.: Cu mine s-a întâmplat altceva. Eu am trăit în anii războiului și am simțit datoria să spun ceea ce s-a întâmplat, iar ca dramaturg m-am tot gândit cum să abordez acest subiect sensibil întregii Japonii, cum să povestesc toate astea tinerei generații care habar nu are despre ororile războiului? Reacția publicului în Japonia a
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
D-sa pornește de la raportarea celebrului profesor la "generația interbelică" sau "criterionistă", care a reprezentat rodul său cel mai de seamă. E o generație a aspirației spirituale prin excelență, deoarece, prin înfăptuirea idealului întregirii naționale, simțea "a nu mai avea datorii politice față de neam", precum cele precedente, socotindu-se "liberă să descopere noi orizonturi, noi culturi, să se avînte spre zările deschise". E drept că "lichidarea conturilor istorice" a constituit doar un intermezzo, căci, în scurt timp, dictatura regelui Carol al
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
cobor dintr-un Masseratti roșu, într-un costum Armani, cu cravată Pierre Cardin la gât și pantofi italienești de trei milioane perechea - și să nu-mi trag sufletul, până nu votez? - Doar n-ai să absentezi de la cea mai sacră datorie cetățenească, de natură să ne schimbe viața în bine și anume numaidecât? - Adică, de ce n-aș trage chiulul? - și-mi tăie calea. - Mă fantomă, îi zisei, parafrazând stilul fabulelor lui Breslașu, ce motive te împing la dezertare poți avea, eu
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]