1,989 matches
-
că unii creștini împărtășesc aceeași frică datorită unui motiv asemănător: „Vreți să-i spun Milosteniei voastre de ce ne temem de moarte? Dragostea pentru Împărăție nu ne-a cuprins încă, iar dorința binefacerilor viitoare încă nu ne-a înflăcărat” . Denunțând slava deșartă, Sfântul Ioan Hrisostom se ridică astfel împotriva unei atitudini antireligioase. Atunci când Dumnezeu ne cheamă pe toți la slava veșnică , sclavii slavei deșarte refuză această vocație: creștinul, în ciuda botezului său, iar necreștinul, în ciuda detașării aparente pe care o afișează . A dori
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
pentru Împărăție nu ne-a cuprins încă, iar dorința binefacerilor viitoare încă nu ne-a înflăcărat” . Denunțând slava deșartă, Sfântul Ioan Hrisostom se ridică astfel împotriva unei atitudini antireligioase. Atunci când Dumnezeu ne cheamă pe toți la slava veșnică , sclavii slavei deșarte refuză această vocație: creștinul, în ciuda botezului său, iar necreștinul, în ciuda detașării aparente pe care o afișează . A dori să-ți satisfaci vanitatea înseamnă a înăbuși în tine iubirea lucrurilor veșnice , a căuta slava deșartă, a te priva de slava pe
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
toți la slava veșnică , sclavii slavei deșarte refuză această vocație: creștinul, în ciuda botezului său, iar necreștinul, în ciuda detașării aparente pe care o afișează . A dori să-ți satisfaci vanitatea înseamnă a înăbuși în tine iubirea lucrurilor veșnice , a căuta slava deșartă, a te priva de slava pe care ne-o acordă Domnul prin „filantropii”. De aceea, „Dacă practicăm virtutea ... să ne atragem lauda pe care numai Dumnezeu o împărtășește” ca să ajungem în acest mod să răspundem în final la o obiecție
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
lauda pe care numai Dumnezeu o împărtășește” ca să ajungem în acest mod să răspundem în final la o obiecție ridicată mai sus, și asta pentru a avea o ultimă ocazie de a plasa lupta dusă de Sfântul Ioan împotriva slavei deșarte dincolo de o moralitate plată: „Dacă practicăm virtutea, spune el, să încercăm înainte de toate să ne atragem lauda pe care numai Dumnezeu o împărtășește, fără a ține cont de laudele făcute de oameni” . Dar cum să evităm să strălucim în ochii
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
aici jos pe pământ, nu vor fi oare îngeri și după ce au îndeplinit călătoria lor acolo sus?' ” . „Cum este posibil să-l slăvim pe Dumnezeu? Trăind pentru slava lui Dumnezeu și făcând viața noastră să strălucească” Astfel, în pofida pericolelor slavei deșarte, Sfântul Ioan nu visează să elimine slava inerentă mărturisirii, ci se străduiește să o creștineze printr-o schimbare completă de orientare, proiectând această slavă asupra Domnului Însuși: „Cum este posibil să-l slăvim pe Dumnezeu? Trăind pentru slava lui Dumnezeu
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
slava umană și cea care vine de la Dumnezeu, și relația dintre slava autentică și familiaritatea dumnezeiască care se traduce prin îndreptarea spre cer și rugăciunea de mulțumire de pe acest pământ, arată foarte bine că Sfântul Ioan Hrisostom vede în slava deșartă nu numai un obstacol în viața morală adevărată, ci și o atitudine care minează vocația religioasă a omului. În această privință, foarte semnificativă ni se pare insistența egală pe care o folosește pentru a denunța slava umană și pentru a
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
vocația religioasă a omului. În această privință, foarte semnificativă ni se pare insistența egală pe care o folosește pentru a denunța slava umană și pentru a reaminti sarcina rugăciunii de mulțumire. Ideea centrală a Sfântului Ioan Gură de Aur, slava deșartă, ar putea încă să fie calificată ca idee hotărâtoare ori de răspântie. În numeroase ocazii, mai multe teme ale operei au apărut în relație cu slava omenească; am constatat acest lucru mai ales în cazul iubirii frățești și a polemicii
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
să-nnăbuș clipa Și nici glasul tânguit! Astăzi mi s-a frânt aripa Lacrima când ți-am zărit. Vreau să fug uitând de toate Câte nu le-am împlinit, Doar că sufletul nu poate Și se zbate rătăcit. Frământări de lumi deșarte Peste tot m-au însoțit... Timpul toate le desparte Și-acum glasul mi-e pierit. Răzvrătiri ‘nalță ființa Peste hăuri de granit, Lacrimă mi-e neputința Ce-mi pare de neoprit. Mă-nspăimânt de suferință Și de trupul tău ciuntit... De-
TRUP ŞI SUFLET CHINUI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1459691297.html [Corola-blog/BlogPost/381100_a_382429]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > SPERANȚE DEȘARTE Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Trezirea noastră ca popor E un proces ambulatoriu, Că multe cozi azi de topor Prezente-s la auditoriu... E un proces ambulatoriu, Tratarea în slogan
SPERANŢE DEŞARTE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1448914898.html [Corola-blog/BlogPost/383213_a_384542]
-
ordonanțe, legi, decizii Și dus-au țara în eclipsă Toți huliganii și perfizii În ordonanțe, legi, decizii, Au sugrumat săraca țară, Toți huliganii și perfizii Doresc ca nația să piară. La mulți ani români! Unirea ne așteaptă... Referință Bibliografică: Speranțe deșarte / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1795, Anul V, 30 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SPERANŢE DEŞARTE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1448914898.html [Corola-blog/BlogPost/383213_a_384542]
-
eu. Nici nu-ți imaginezi cât am putut de bine Ca să-ți găsesc un loc, care nu e al tău, Nu printre cărți în biblioteca, ci într-un loc, În care, nicicând nu ai știut că este-al meu. Vise deșarte că cineva-și va aminti Să-și bea cafeaua, sau ceaiul ,de care tu ai amintit, Chiar dacă pașii lui aici s-ar îndrepta Nici gând că el să te găsească, apoi citind să te cunoască, Poate ai vrea tu lucru-acesta
CENZURĂ SI SĂRUT de COSTI POP în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Costi_pop_1401655014.html [Corola-blog/BlogPost/365269_a_366598]
-
Să nu ne prea amestecăm in cele ale lumii pentru că este un duh de mare trândăvie care se propovăduiește le televizor, la radio, cu toate reclamele astea, o mare trândăvie și curvie și deșertăciune, dar în primul rând trândăvia asta deșartă: „Du-te... vai... reclame... merg la mare, merg la munte”. Dar din care bani mergi tu la mare și la munte? Asta nu gândești tu atunci. Dar începe a visa deșertăciunile acestea și stă în patul lui și trândăvește pentru că
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
în așa fel încât nu o vom putea stăpâni, chiar de ne vom duce în pustie. Ce să mai zic dacă noi tot timpul hrănim cu cele din jurul nostru. Să scoatem cât putem toată prostia televizoarelor. După asta, cu oamenii deșerți să nu ne mai întâlnim, să n-avem amestec cu oamenii deșerți care nu ne vorbesc nouă cele bune, care caută deșertăciunea lumii acesteia, pentru că la fel ca și ei vom fi. „Cu cel înțelept, înțelept vei fi, cu cel
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
vom duce în pustie. Ce să mai zic dacă noi tot timpul hrănim cu cele din jurul nostru. Să scoatem cât putem toată prostia televizoarelor. După asta, cu oamenii deșerți să nu ne mai întâlnim, să n-avem amestec cu oamenii deșerți care nu ne vorbesc nouă cele bune, care caută deșertăciunea lumii acesteia, pentru că la fel ca și ei vom fi. „Cu cel înțelept, înțelept vei fi, cu cel cuvios, cuvios vei fi, cu cel îndărătnic te vei îndărătnici”. Și asta
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
vom vedeam că avem mult mai mult timp pentru rugăciune. Sunt o mulțime de lucruri pe care noi le putem scoate din viața noastră fără ca viața noastră să devină mai săracă. Și dacă vom umple aceste goluri lăsate de lucrurile deșarte cu o rugăciune, viața noastră va fi și mai plină și vom avea și limpezimea de a alege și de a cunoaște ce trebuie să facem în toată ziua, așa fel încât nu vom mai avea nevoie de agendă, vom
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
nouri lungi pe șesuri / Și niciodată n-or să vie iară... // [...] //... Iar timpul crește-n urma mea... mă-ntunec.» (Trecut-au ani... - EP, I, 149 / ESon, 70 sq.; s. n.); «...Tu așază-te deoparte, / Regăsindu-te pe tine, / Când cu zgomote deșarte / Vreme trece, vreme vine.» (Glossă - EP, I, 145; s. n.); Și de-i vremea bună, rea, / Mie-mi curge Dunărea, / Numai omu-i schimbător, / [...] / Iar noi locului ne ținem, / Cum am fost așa rămânem...» (Revedere); „palparea“ unui microcosmos cu „antenele gândului“, „trăirea
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1494060691.html [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
de-o târfă tristă bătându-și joc ironic și umilind-o mândru plecă lăsând-o grea [65] El trebuia-n biserici afurisit și dus cât mai departe-n haos din suflet și credințe o, blestemată fie America în veacuri iluzie deșartă care din veci ne minte [66] Dispară orice urmă a ei de pe pământ nu că doar rău aduse în lumea asta tristă și că-i o rătăcire a minților bolnave când de fapt în lume din veci ea nu există
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
descoperii”își spuse ea zâmbind.Acum trebuie să plec.A fost o greșală să vin. Poate m-am entuziasmat degeaba.Cred că așa s-a simțit Pablo când l-am refuzat.Sunt o insensibila,dar nu-i puteam da speranțe deșarte. Ajunse acasă odată cu trăsura dar se duse în camera ei.Nu voia să o vadă Aongus.Se simțea rănită în orgoliu.L-ar fi vrut acolo,la cabană,mereu pentru ea atunci când avea nevoie.Mai bine apela la Dumnezeu pentru
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1492929894.html [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
sunteți de acord să încheiem acest proces într-un mod amiabil, putem merge să-i aducem la cunoștință judecătorului ceea ce am hotărât de comun acord.. - Nu are rost să-mi mai plâng de milă, nici să mai trăiesc cu speranțe deșarte, nu mă mai gândesc la viitor, trăiesc doar prezentul, și zău că nu știu ce va mai fi! Sunt de acord întru totul cu ceea ce credeți că este mai convenabil pentru Laura, nu vreau să mai sufere din cauza mea. - Va trebui să
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1464026104.html [Corola-blog/BlogPost/378855_a_380184]
-
fost căutați oamenii de treabă, dar niciodată n-am avut mai mare nevoie ca acum de luptători hotărâți, de oameni vrednici și de caracter pe care să nu-i abată nimic din drumul lor, să nu-i ademenească nici strălucirile deșarte ale puterii, nici pofta de un trai mai îndestulat, nici slava cea ieftină și trecătoare, pe care o vântură de colo-colo huietul mulțimii” (Alexandru Vlahuță) De aproape două decenii, din '89 încoace, s-a inventat sintagma „greaua moștenire”, devenită un
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
colecția, simțul estetic, dar și trendul actual își dispută întâietatea, licitația de obiecte vechi tinde să devină un eveniment monden, născător de dispute, etalarea cu nonșalanta și trufie a puterii și bogăției, pasiunea aproape vicioasa pentru lucruri, jocuri de orgolii deșarte și mult, mult teatru, în înțelesul peiorativ al cuvântului. Este o lume artificială, de film regizat de mai mulți regizori, fiecare cu părerea lui, în care intrăm curioși să vedem ce se întâmplă. O atmosferă propice discuțiilor artificioase, sterile, despre
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
TREZIM PE MAESTRU ! Vorbiți mai încet. Caragiale doarme. Nu-l treziți! Uriașul se poate deștepta în orice clipă. Deși ar fi bine să audă „Glasul poporului suveran”, al acestui biet popor în plină reformă, cu corupți, crime, violuri, scumpiri, promisiuni deșarte. Și dacă s-ar deștepta, ar avea ce să vadă. Mulți, foarte mulți Cațavenci și mai mulți Tipătești, Trahanaci, Zoițice. Și să nu mai vorbim de Impiengești, Farfurizi, Leonizi, Mițe, mamițe, mam-mari, Pristanda, Venturiani și, nu în ultimul rând, cetățeni
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_ion_c_hiru_1329234824.html [Corola-blog/BlogPost/356302_a_357631]
-
ai Samsarei, pentru implicații ignoranți și avizi. Întotdeauna se află, din fericire (din nefericire?), o privire înțelepțită, ce contemplă, cu amară ironie și distantă compasiune, agitația zadarnică a celor mânați de micime sufletească, lăcomie, invidie, ură, gelozie, goană după slavă deșartă. Privirea auctorială din acest roman este o asemenea privire. 2012, noiembrie 5 Referință Bibliografică: Un roman contemporan: Dascălii, dascălii de Marian Drumur / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 676, Anul II, 06 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_roman_contemporan_dascalii_dascal_eugen_dorcescu_1352191463.html [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
mă culc, nimicurile toate Mă obosesc de-o vreme și mă dor, Ce singur sunt! Mai singur nu se poate În așternutul meu mistuitor! Aștept să vină somnul să mă poarte Pe aripile lui de albatros Rănit de toate clipele deșarte Din care n-am avut niciun folos. Dacă mi-o fi sorocul să mă scol Ca de obicei mult prea devreme, Îți voi lăsa uitat în locul gol Cel mai nescris poem dintre poeme... Referință Bibliografică: Din somn... / Nicolae Nicoară Horia
DIN SOMN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 by http://confluente.ro/Din_somn_.html [Corola-blog/BlogPost/344438_a_345767]
-
Dar nu e mult și vom fi bravi. La locul nostru din tării Ne pregătim de bătălii. Arma lui albă, orice nor Va arunca de sus, din zbor Omătul să acopere Pământul ce descopere Covoarele de frunze moarte De pe aleile deșarte. Livezi și câmpuri, casele, Cătunele, orașele, Ca o centură peste zare, Splendidă-n soare irizare, Sub strălucirea lui bălană, Se va topi apoi în hrană. Atât mai zise norul mic, Căci vântu-l mai purtă un pic Spre casa Domnului, din
RĂZBOINICUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1449123295.html [Corola-blog/BlogPost/369914_a_371243]