6,703 matches
-
la pândă, / un zaț uscat în filigean, / spărtura unui negru geam, / o picătură de cerneală / pe care-o tot întinzi pe coală / și-o trențui, adormit pe sfert, / cu vârful penei, conirostru, - / Ť... o insulă? un munte? o apă? un deșert?ť / De ce, fărî de-a începe,-ar sfârși periplul nostru?" În absolut, poezia se (re)produce aproape combinațional tocmai prin mecanica sa molecular-livrescă intrinsecă. Nu se putea o metaforă mai frumoasă pentru poezia lui Șerban Foarță decât dantelăria fractalică! În
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
sînul unei familii pline de ifose, fără griji materiale. Ce puternică și sănătoasă erai atunci, la cei treizeci de ani ai tăi, Andaluzo. Altfel nu ai fi putut rezista patruzeci de ore călare, urcînd pe cărările din Anzi și traversînd deșertul, de la Islay la Arequipa. ș...ț XIV. Lupta cu îngerul Papeete, septembrie 1901 Cînd Paul convocă, la Primăria din Papeete, pentru 23 septembrie 1900, un miting al Partidului Catolic împotriva "invaziei chinezilor", multe persoane, printre care prietenii și vecinii lui
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
și a gândacilor de Colorado, dar nu în fața constituției de senator... Constituție! Ia uite cum l-a înfuriat pe sărmanul domn Adrian Păunescu! Priviți-l: Parcă-i Ben-Ardun după ce a rămas fără El-Zorab, sau un beduin părăsit de cămilă în deșertul arab... Vedeți ? Doar i-am rostit numele și deja vorbesc în versuri, încât mă și simt imediat în "lumea ce gândește-n basme și vorbește-n Parlament...". Mare minune! Apoi, doamne trăznește, domnii mei, de nu mi-oi face rost
Zborșirea domnului senator Păunescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12437_a_13762]
-
apasă rândurile colegului Gabriel Chifu, care de 14 ani, împreună cu redacția, se vede silit să demonstreze evidențe, că Ramuri e o instituție de patrimoniu și că merită atenție și sprijin. Amărăciunea și oboseala, ale celui ce se vede vorbind în deșert. Sperăm ca lucrurile să se schimbe. Pentru că Ramuri este una din publicațiile cele mai vechi din țară, care a avut în vremuri conducători iluștri, de la N. Iorga la Al. Piru și Marin Sorescu, semnături de prestigiu și rubrici de neuitat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
a fost înțeleasă libertatea. Îmbrâncit de realitatea inacceptabilă înapoi la irealitatea fantasmelor, a strâns note pentru cel puțin un roman. Infarctul de la sfârșitul deceniului nouăzeci și operația ce a urmat l-au silit la recapitulări și la reasumarea "eu"-lui, Deșertul pentru totdeauna (Albatros, 2001) fiind confesiunea-roman rezultată din experiența acelei veri. Dar, precum într-un poem al său, intitulat Digul, ardeleanul strămutat în București nu a reușit să meargă până la capăt. Scrisul fusese stârnit și atunci de o idee mai
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
a Orientului Apropiat, Anamorfoza mozaică a mitului grădinii, Escatologia ebraică de la Moise la Isus Cristos, Promisiunea escatologică a lui Isus Cristos, Paradis terestru / Paradis celest în tradiția patristică, Trei tipuri de questă: fizică, mistică și alegorică) la Questa călugărilor din deșert (Localizarea Paradisului terestru, Primele tentative de întoarcere în Paradis, Questa Sfîntului Macarie, Questa ratată și problemele contemplației mistice) și apoi la Questa lui Alexandru (Indiile fabuloase, Altundele monstruos, Saga lui Alexandru), pentru a încheia (deocamdată) cu un capitol despre Misionari
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
au delectat, în ultimii ani, cu inepțiile lor de o expresivitate violentă și de un umor irezistibil. Meseria de critic literar este destul de plicticoasă și destul de greu de practicat din cauza scriitorilor mediocri, care dau sentimentul înaintării la nesfârșit printr-un deșert. Autorii cărora le aduc acum mulțumiri nu sunt mediocri, ei ies din comun, prin lipsa de talent sau de pregătire intelectuală sau de bun-gust. Fiecare întâlnire cu un text de-al lor este un eveniment și rămâne de de neuitat
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]
-
statul în picioare, a picotitului în metrou după zece ore de muncă încordată, a mâncării în pripă, seara, în fața televizorului, a muncii monotone reluate a doua zi. Oricât ar părea de ciudat, aceasta e normalitatea, și nu așteptarea, ca-n Deșertul tătarilor al lui Buzzati, a unui dușman care nu mai vine. Mai ales că, iată, în Occident dușmanul începe să vină. Sau, ca să parafrazez un clasic: se pare c-a și venit, de vreme ce n-a mai venit! ,Dușmanul" e, în
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
ar merge mai bine dacă turismul României ar dudui. Nu există un minister al turismului extern, dar există unul al celui intern - și lucrul acesta se vede. Oriunde intervine statul, cu mâinile sale butucănoase, există riscul de a produce un deșert. De la legendarul Agathon și palmierii săi magici la actualul șef al turismului național (nici măcar nu știu cine o fi), am dus-o din faliment în faliment. Și asta în timp ce firmele specializate în a-i duce pe români să se distreze departe de
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
întreabă nimic, nici măcar dacă nu cumva li-e sete, că despre foame majoritatea românilor vorbesc singuri, fiindcă în dependința locuinței numită impropriu și elegant cămară, e un pustiu care aduce în fața ochilor imagini cu mirifica stepă rusească sau chiar cu Deșertul Gobi. Însă, rețeta vorbitului de unul singur la români se aplică și când, de exemplu, telespectatorul află de la președintele Camerei Deputaților că acestor aleși ai noștri li se vor cumpăra în toamnă autoturisme noi... - I-auzii, frate! Păi, înseamnă că
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]
-
de a-l racorda pe Topîrceanu la perspective luate din critica străină (anglo-saxonă, cu precădere), sau de a-l judeca stilistic din perspectiva celui/celei dornic/e a-l trece pe poet Styxul unei alte limbi, aserțiunea privind presupusul recent deșert al... topîrceanologiei nu se confirmă. Ultimul deceniu a înregistrat o serie de contribuții în domeniu: Codreanu Theodor, Provocarea valorilor, 1997 (culegere de studii, dintre care unul este dedicat lui Topîrceanu); Liviu Grăsoiu, George Topîrceanu sau chiriașul grăbit al literaturii române
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
însăși diagnosticarea disfuncțiilor vieții noastre publice de astăzi și chiar primul pas către tratament. Obstinația de a scoate o publicație în zece exemplare, analiza unor probleme grave care viciază timpul în care trăim, identificarea subtilă a oazelor de normalitate în deșertul unor imense confuzii, intră, prin însăși circulația lor extrem de restrînsă, de-a dreptul confidențială, mai degrabă într-o zonă a magiei decît într-una pragmatică și devine, pe nesimțite, nu un act punitiv, ci unul exorcizator. În contextul luptei pe
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
învață, chiar și în cod, cum să căutăm soluții, cum să zărim dincolo de obstacole năucitoare că viața este un dar divin, că nu te poți opri din aventura căutării frumosului. Indiferent cît ar părea de greu, de istovitor, de nesfîrșit deșertul. Apelul la poveste este apelul la îndemnul se poate!. Circuitul acestui miracol este drumul în cerc. Adică, în orice punct, poți tălmăci altfel. Poți medita, poți înțelege și nu are rost să te oprești, să renunți. Inițierea continuă. Chiar dacă treci
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
lăsîndu-se-n voia-i;/ Zilele însă, la rînd, le ședea doar pe stînci și pe țărmuri,/ Tot zbuciumîndu-se-n grele suspine, cu jale în suflet,/ Ochii-ațintind, printre lacrimi șiroaie, spre zări, peste mare." (5, 154-8). Iubirea lui Apolodor este o oază în deșert. În mijlocul Saharei, într-o gură de verdeață, un pui de maimuță se îndrăgostește de drumețul istovit și abătut. Apolodor, cucerit, primește bucuros cererea în căsătorie, și numai intervenția părinților fetei le deschide ochii tinerilor îndrăgostiți asupra incompatibilității lor: el nu
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
se întoarcă la ea. Maimuțica rîvnește să fie o Penelope, însă călătorul spre Ithaka nu poate întîlni pe traseu decît o Kalypso. Dincolo de toate acestea, un lucru este sigur: la plecarea din oază Apolodor, întremat, nu se mai află în deșert. Alături de proba iubirii, proba morții este un moment hotărîtor în geografia mitică a întoarcerii acasă. Urmînd îndemnul și învățăturile vrăjitoarei Kirke, Odysseus găsește drumul către tărîmul celălalt spre a-l întîlni pe profetul Teiresias, cel în măsură să-i dezvăluie
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
nu mă miram deloc. Mergeam acum orb, cu mâinile lipite de trup, golit de gânduri, de-a lungul unui nesfârșit bulevard de blocuri la mari distanțe între ele și, curios, cu spatele la stradă. Era limpede că mă aflam la capătul dinspre deșert al unei metropole, că băteam drumul între două orașe depărtate între ele cât două țări. Ce altceva aș fi avut de făcut? Nu simțeam nici un fel de oboseală, nu înțelegeam de unde sentimentul de spaimă învăluitoare, ce mă copleșea. Poate unde
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
merită semnalate două studii de Pietro da Cortona, un peisaj de Gaspard Dughet și un grup de trei desene de Pier Francesco Molă, un artist de o rară prospețime în desene (după cum o demonstrează studiul pentru Agar și Ismail în deșert), asemănătoare poate doar celei din peisajele lui Guercino, prezent în expoziție cu un studiu de arbore. între operele de proveniență napolitana, alături de tipice compoziții de Luca Giordano și Francesco Solimena pentru picturi de altar sau proiecte decorative de anvergură, se
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
ea se folosesc "răii". "Bunii", în schimb, au gîndire critică. Contra corectitudinii politice în cultură votează Alina Mungiu-Pippidi, preferînd, în locul "sinergiei" care mumifică, niște discursuri variate, dar vioaie. Și, "ca drumul să aibă haz, spațiul cultural trebuie să fie ca deșertul din Călăuza lui Tarkovski. Trebuie să dai o șansă lucrurilor să se mute de la locul lor cînd te întorci cu spatele, și trebuie să te muți tu însuți, pentru că nu te simți în siguranță dacă stai pe loc. Și atunci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
sfâșiere,/ un clopot legat între două cămile/ biciuite ca-n iad și care,/ înlăcrimate de sete,/ pornesc spre orizonturi contrare.// și deodată metalul devine mătase/ și plâns și dangătul moale ca untul/ al unei pânze de păianjen/ înfiorând pădurile și deșertul." Însă finalul, definitoriu pentru stilistica și simbolistica lui Ion Mircea, pe exact această linie a (co)relației mamă-fiu, e cu adevărat antologic: "acum eram la subsuoara mamei. un cristal/ de sare lampadofor îmi atârna/ la capătul cordonului ombilical/ și mama
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
limbaj, poemele au grație: "Sufletul - pribeagă boare/ necuprindere în trup/ de mă rup, de mă astup/ universul unde moare?/ Energie de sublim/ se pogoară în femeie/ cosmosului să mă-nchin/ sărutând a sa idee?/ Ai născut sau ai iubit/ mult deșert, prea mică oază/ rug nestins, muncit, trudit/ suflete, mă luminează!/ Suflet - biblică fărâmă/ omului firav și mic/ trandafir născut țărână/ umilit întru nimic./ Un lăcaș de primenire/ între simț și-ntre mister./ Trup - ferice-ademenire./ Suflet - semn, țărână, cer." (Suflet) Suzana
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
se poate omul dumiri, căci "o poruncă nu poate fi înțeleasă fără cunoașterea celui ce o poruncește. Ioan Buduca, întrebându-se cine te învață calea discernământului? Tradiția? Istoria? Toate la un loc? Dan Stanca, despre interedicția luării Numelui Domnului în deșert, ca să fii ferit de ispita relativizării, să nu-i atribui Domnului mesaje mediocre, să nu crezi că Numele Său poate fi oricând invocat. Adrian Popescu scrie, în amintirea părinților săi preaiubiți, subliniind calitățile lor morale exemplare de-a lungul unei
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
și revolta intelectualilor disidenți pînă în 1990 a fost individuală și nu s-a întîlnit cu revolta muncitorilor din Valea Jiului sau de la Brașov. Un proces al comunismului la scară redusă și personală nu are șansa decît a unui strigăt în deșert... poate strigătul e mut, iar deșertul a dispărut. Nu avem reacția spontană de solidaritate în vederea unui interes comun care ar putea să declanșeze o mișcare de idei și o transformare a opiniei publice. Acum, după ce au trecut 14 ani, un
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
1990 a fost individuală și nu s-a întîlnit cu revolta muncitorilor din Valea Jiului sau de la Brașov. Un proces al comunismului la scară redusă și personală nu are șansa decît a unui strigăt în deșert... poate strigătul e mut, iar deșertul a dispărut. Nu avem reacția spontană de solidaritate în vederea unui interes comun care ar putea să declanșeze o mișcare de idei și o transformare a opiniei publice. Acum, după ce au trecut 14 ani, un proces al celor vinovați penal nu
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
păcatul ori mânia să folosești cumva condeiul pentru vreo atingere din astea, dă-l și pe el flăcării, pentru totdeauna. Asta-i cu broasca noastră râioasă și umblătoare. Dar mai sunt prin aer ori prin apă, pe ghețuri ori prin deșerturi, prin pământ ori jungle și alte, care mai de care, umblătoare: râma cu veșnic-renăscute capete, înțeleapta cârtiță, caracatița alunecătoare și repede scriitoare direct cu cerneală tipografică, vipera cu corn și șarpele cu clopoței, aligatorul de vânat la lumânare și hiena
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
plesnește gresia, duritatea gîndului, intensitatea ideii străpunge ca un sfredel, ca un tunel pătrunde peste tot,/ nu mai este lumina, nu mai este întunericul, nu mai este nici un palpit/ nici un sentiment, nu mai este nimic, ci doar acest vacuum, acest deșert,/ această singurătate, care-și rodește și își înmulțește celule gelatinoase/ fibroase - magma unui vulcan care stă să erupă, de sub covor, de sub cărți,/ printre tablouri, gălbenele, frunze uscate” (Povestiri despre nimic). O modalitate convenabilă a acestui lirism impregnat de real este
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]