1,932 matches
-
om bun, nu-s că oricare. Ce-a uitat de-unde-a plecat, ... Citește mai mult La poale de munteCristina PârvuCrescut-am la poale de munte,Cu apă lină de izvor.Ascultat-am florile mute,Ce mă-mbiau cu izul lor.Mă deștepta o rază caldă,Intrând degrabă-n dormitor.Din cer speranțe-aveau să cadă,Iar eu le-am prins, în zborul lor.Nu eram una la părinți,Și nici n-aș fi dorit să fiu.Ei pentru mine erau sfinți, Ce mă
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
Omului rău și invidios Degeaba ești tu credincios Dacă ești rău și-nvidios, O sută de mătănii de-o să faci Tot o să ajungi în Iad, la draci. Credeai că dacă ai mulți bani Și-ți cumperi notele de zece, Te-vei deștepta peste ceva ani, Văzut-ai însă că prostia nu mai trece. Suflet bun Astăzi, un suflet bun e lucru rar Să-l prețuiești de-l întâlnești, Ce a făcut nu-i în zadar, Chiar dacă pare ca-n povești. Reacția prostului
EPIGRAME de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378250_a_379579]
-
și de eufonia cuvintelor, totuși nu are impresia proprie a lucrării de artă, nici partea ei sensibilă, nici cea ideală; fiindcă sonul literelor nu are să ne impresioneze ca ton muzical, ci mai întâi de toate ca un mijloc de a deștepta imaginile și noțiunile corespunzătoare cuvintelor, și unde această deșteptare lipsește, lipsește posibilitatea percepțiunii unei poezii. Din contră, cine vede o pictură indică, și fără a înțelege ideea străină ce a încorporat-o poate artistul prin culori, de exemplu, înfățișarea unui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93644_a_94936]
-
leproșii spălați, de orbii luminați, de toți schilozii/schilodiții Duhului, schilodire prin „mintea mincinoasă„, luciferizată și lasă și trădătoare de binefacere: „Să se răstignească Hristosul!” ...Răstignirea lui Eminescu-AMINUL MÂNTUITOR ȘI PROTECTOR DE NEAM a culminat, pe Golgota mizeriei umane, cu ...Deșteaptă-te, române!”, ca un fel de hristic „Doamne, iartă-i că nu știu ce fac!”), atunci când, pe lângă otravă saturnismului mercurial, „oferită” de „medicul” ( - ???!!! - „comandat-teleghidat” de „metrul Ghiță de la Sinaia”...), Isaac din Botoșani, Eminescu a avut parte și de pietroiul în cap, zvârlit
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
Ghiță de la Sinaia”...), Isaac din Botoșani, Eminescu a avut parte și de pietroiul în cap, zvârlit de ciudatul mason Petrache Poenaru (scriitor? actor? profesor?): „La fel de puțină lume știe cum a fost ucis Eminescu, în urmă cu 120 de ani: cântând <<DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!!>>. Confesiunea martorului ocular, care a asistat la momentul morții lui Eminescu, FRIZERUL SAU, a fost descoperită de profesorul Nae Georgescu și introdusă în volumul <<Boală și moartea lui Mihai Eminescu>>: „Ia asculta, Dumitrache, hai prin grădină, să ne
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
asistat la momentul morții lui Eminescu, FRIZERUL SAU, a fost descoperită de profesorul Nae Georgescu și introdusă în volumul <<Boală și moartea lui Mihai Eminescu>>: „Ia asculta, Dumitrache, hai prin grădină, să ne plimbăm și să te învăț să cânți << DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!>>(...) Și a început să cânte << DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!>>, si eu după el. Cântă frumos, avea voce. Cum mergeam amândoi, unul lângă altul, vine odată pe la spate un alt bolnav d’acolo, unu’ furios care-a fost director sau
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
a fost descoperită de profesorul Nae Georgescu și introdusă în volumul <<Boală și moartea lui Mihai Eminescu>>: „Ia asculta, Dumitrache, hai prin grădină, să ne plimbăm și să te învăț să cânți << DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!>>(...) Și a început să cânte << DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!>>, si eu după el. Cântă frumos, avea voce. Cum mergeam amândoi, unul lângă altul, vine odată pe la spate un alt bolnav d’acolo, unu’ furios care-a fost director sau profesor de liceu la Craiova și, pe la spate
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > MAREA SCHIMBARE Autor: Ionică Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Deșteaptă-te române, din somnul cel de veci, Căci totul va rămâne, ca după nouăzeci. Visai la o schimbare, credeai într-o minune, În conducătorii care, aveau altă misiune. De-atâția ani de zile, o rană-ți puroiază, Cu ceaiuri și
MAREA SCHIMBARE de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377131_a_378460]
-
vadă.În felul ăsta i-a fost scris,Când El muri pe cruce,Această cale s-a deschis,Și știm unde ne duce.Ionică Dragomir... XVI. MAREA SCHIMBARE, de Ionică Dragomir, publicat în Ediția nr. 2203 din 11 ianuarie 2017. Deșteaptă-te române, din somnul cel de veci, Căci totul va rămâne, ca după nouăzeci. Visai la o schimbare, credeai într-o minune, În conducătorii care, aveau altă misiune. De-atâția ani de zile, o rană-ți puroiază, Cu ceaiuri și
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
dragii mei și mirosiți o floare, În iarba verde v-așezați, zâmbiți privind spre soare, Îmbrățișați copilul mic, curând își va lua zborul Și veți rămâne singuri cuc și îi veți duce dorul, Dați sărutări celui iubit, când luna se deșteaptă, Căci despărțirea va fi grea și timpul nu așteaptă. Vă bucurați de ce tot ce-aveți, de oameni și de glie, Gândiți-vă că ce-i pierdut, "napoi n-o să mai vie!... 01/10/14, Barcelona - Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Vrei
VREI SĂ VORBIM? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377240_a_378569]
-
e viața-moarte, Moartea-trai, Simt revenind, De prea departe, Trecute Amintiri din Rai *** te uită pe cale te uită pe cale și doar mi-i vedea cum caut agale cu inima grea te caut și aștept spre mine să vii de drag mă deștept la ceasuri târzii o vorbă trimite din drum să îmi scază în zile zorite s-adăst ca-ntr-o oază *** Ciclul "Dragobete" Volumul "Ucenic în dragoste" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: DRAGOBETE - DULCI AMINTIRI / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DULCI AMINTIRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377280_a_378609]
-
te caut tu ești bârna din deochi calea ce n o pot ajunge neînțelegerea ce mi râde timp în care eu doar plâng și mă întreb mirat în șoaptă de aș avea și eu o mamă cum era a mea deșteaptă să mă aștepte când eu ies îmbrăcat în haina vieții la cules de pași prin lume singur doar cu al meu nume făr măcar să te privesc mama mea rămasă în mantaua unui vers de anghel zamfir dan, azed Referință Bibliografică
DE AȘ AVEA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382252_a_383581]
-
oricare ar fi împrejurările istorice, este sigură de victorie, căci ea este invincibilă”. DOAMNE, BINECUVINTEAZĂ POPORUL ȘI NEAMUL NOSTRU ROMÂNESC, CEL DREPT CREDINCIOS; ȚIE ȘI ROMÂNIEI MAME! AMIN. „Reflecții sufletești” vol. II Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul Din secțiunea: „Deșteaptă-te, Române! Vin alegerile”!
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
pereții grotei pentru ca vânătorii să-și doboare prada: Ei au plecat să năruie gazéle. De sub pământ, prin ruga mea flămândă, eu goana le-o îndrept către izbândă căci vrăji temute-amestec în vopsele. O, cele mai frumoase dintre ele s-au deșteptat pe zid în salt și pândă: eu cel nevolnic, cu săgeată blândă, sunt primul vânător al ginții mele! Fără de mine n-ar pieri mistreții, bizonii s-ar propti în steaua vieții și urșii ne-ar goni de prin firide. N-
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
îmi dezlegau istoria destinului acesta - / navigator pe-oceane din zori și până-n noapte/ înfrigurat la provă ceteam din Zend-Avesta." (Călătorie veche) " Împleticit pe scenă și mândru ca un rege", leul din cușca acestui fast găurit e captivul în care se deșteaptă, nefiresc, pofta de viață a sălbăticiunii. Iluzie comică, în lumea unde doar aparența suferă: "mantia mă doare cu ciucuri argintii." (Măscăriciul) Priviți cum trece, în regretele nehotărîților, circul divin: "Îmi cer iertare, Doamne, pentru că poate,/ poate-ar fi fost mai
Marile iluzii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8223_a_9548]
-
statutul primejduit. Recitind acum gândurile doamnei Yourcenar, parcă dezabuzarea pe care mi-o mărturiseam la începutul acestor însemnări exasperate, m-a mai părăsit. Poate, îmi zic, nu e totul pierdut. Poate merită totuși să mai scriem despre. Poate se va deștepta realmente românul și va găsi calea de a salva de la dezumanizarea consumistă generațiile care se ridică azi. Dar afla-se-vor urechi de auzit măcar în al doisprezecelea ceas?
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
Acest faute de mieux metafizic e blestemul filozofiei: nu putem vorbi de Dumnezeu decît repetînd întruna că nu știm nimic despre el. Gîndul că toate modurile prin care vrem să înțelegem ființa divină sînt idoli nu poate să nu ne deștepte imboldul de a ne dispensa de ele. Căci dacă fiecare doctrină e o tentativă nereușită de sesizare a Domnului, atunci s-o lăsăm în plata lui. Numai că, dacă ne lepădăm de ele, cădem iarăși în golul de la început: regăsim
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
moral asemănător. în posteritate, destinul lui Anton Pann se va dovedi și el fără egal. I-a fost dat acestui bulgar, născut în Sudul Dunării și împovărat de o ascendență balcanică obscură, fiul lui Pantoleon Petrov, să compună muzica imnului Deșteaptă-te, române!, emblemă a naționalității românești și, mai ales, să construiască o operă literară legată de solul național prin toate detaliile ei, una dintre cele mai "locale" opere ale literaturii noastre. După tată, Anton Pann se numea deci Petrov - ca
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
pe la orele 2 m-am zbuciumat în dureri mari și fără rezultat. Doctorul decide, ca să-mi curme suferințele, că ar fi necesară o intervenție. Cu ajutorul altui medic și al unei ajutoare, sunt cloroformizată și nu mai simt nimic. Când mă deșteptai din narcoză văzui totul ca printr-o ceață, însă toți în jurul meu au fețe îngrijorate. A fost foarte greaintervenția, neobișnuit de grea și contrar prevederilor optimiste, rezultatul trist! Copilașul, un băiețel, trebuise să fie sacrificat, deoarece structura mea internă a
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
somn, crezând că este soră-sa, - ce minune, parcă s-a înzdrăvenit!... Fără ca femeia să fie conștientă, lucrând și confuzia cu cealaltă, - actul se consumă... în cele din urmă, are loc și trezirea, femeia sare în sus, sora bolnăvicioasă se deșteptase și ea, băiatul cel vitreg o zbughise din odaia fetelor afară, tatăl care-l înfiase, apare și el atras de scandal, și află cele întâmplate... Este clar ca lumina zilei, care se și ivise la ferestre, cine era vinovatul, - tatăl
Hipolit, al doilea (fapt divers) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7788_a_9113]
-
Primul vînător al ginții era așadar pictorul rupestru: Ei au plecat să năruie gazéle. De sub pămînt, prin ruga mea flămîndă, eu goana le-o îndrept către izbîndă, căci vrăji temute-amestec în vopsele. O, cele mai frumoase dintre ele s-au deșteptat pe zid în salt și pîndă: eu, cel nevolnic, cu săgeata blîndă, sunt primul vînător al ginții mele. Fără de mine n-ar pieri mistreții, bizonii s-ar propti în steaua vieții și urșii n-ar goni de prin firide. N-
Epistolă către Odobescu (X) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7791_a_9116]
-
ale unei instanțe ce-și asortează contrarietatea cu un grăunte de părelnică frivolitate: "Din experiență proprie și din observarea semenilor mei, eu cred că noi, oamenii, suntem cu toții funciarmente proști, cu următoarea deosebire, care este capitală: unii dintre noi se deșteaptă din cînd, pe durate și la intervale variabile". Sau, pe același subiect predilect: "Prostul-prost, prostul pur și simplu, prostul modest este o categorie ce dispare văzînd cu ochii: proștii sunt în general pretențioși, au idei și fac mare caz de
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
bucătărie speriați de-o rază bruscă de lumină. ș...ț Goliți de vlagă, bărbații providențiali își încheiară aglomerata și agitata zi trântindu-se acolo unde se aflau și cufundându-se într-un somn greu, bântuit de coșmaruri. Spre dimineață îi deșteptă țipătul jalnic al unui coleg mai tânăr, care se ridicase-n șezut și privea-n jur cu ochi rătăciți: ŤDoamne, ce-am făcut! Am futut Revoluția română!ť ŤTaci, bă, dracu!ť, îi aruncă altul. ŤAi visat!Acum culcă-te
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
Badoiu Raluca Andrei Mureșanu este autorul imnului național ,,Deșteaptă-te, române!". S-a născut la data de 16 noiembrie 1816, în orașul Bistrița. Revoluționar român din Transilvania, Andrei Mureșanu s-a născut într-o familie de țărani și a studiat filozofia și teologia la Blaj. În anul 1838 a
Personalitatea zilei: Andrei Mureșanu by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80778_a_82103]
-
revista ,, Foaia pentru minte, inimă și literatură." A fost printre conducătorii Revoluției din 1848, participând în delegația Brașovului la adunarea de la Blaj.Poemul său ,, Un răsunet", scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios și denumit ulterior,, Deșteaptă-te, române!", a devenit imn revoluționar - fiind numit de Nicolae Bălcescu ,,Marseilleza românilor". După revoluția din 1848, Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu și a publicat în revista Telegraful Român, operele sale având tentă patriotică și de protest social
Personalitatea zilei: Andrei Mureșanu by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80778_a_82103]