14,000 matches
-
de perfecțiune spirituală pare a fi utopică. Și totuși, în penitenciarele comuniste s-a postit: „Preotul Toma Marcu, din Buftea, deși grav bolnav de TBC și foarte slăbit, făcea post negru de două ori pe săptămână și oferea mâncarea altor deținuți slăbiți. Și Dumnezeu l-a scos din închisoare.” (Remus Radina, Testamentul din morgă, Ed. Tinerama, sine loco, sine anno, p. 56) Dacă postul de bucate, pentru mulți era totuși imposibil, postul minții devenea un excelent prilej de aprofundare spirituală. De
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Dumnezeu l-a scos din închisoare.” (Remus Radina, Testamentul din morgă, Ed. Tinerama, sine loco, sine anno, p. 56) Dacă postul de bucate, pentru mulți era totuși imposibil, postul minții devenea un excelent prilej de aprofundare spirituală. De comun acord deținuții poartă discuții exclusiv referitoare la probleme teologice, evită certurile și înmulțesc rugăciunile. La mulți dintre mărturisitori apare menționată Săptămâna Patimilor sau vinerea patimilor ca perioade de post respectate, deși administrația penitenciarelor tocmai atunci, intenționat îmbunătățea hrana, de altfel foarte mizeră
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
îmbunătățea hrana, de altfel foarte mizeră, cu câte o bucată de carne. Una dintre probele grele prin care cetățeanul gulagului românesc trebuia să treacă era relația cu aproapele. Îndemnând la lupta pentru supraviețuire și la delațiune, regimul spera în închistarea deținuților într-un egoism feroce care să provoace ură și respingere față de celălalt. Soluția nu putea veni din altă parte decât din morala creștină și astfel: „În celulă, din ce în ce mai mult, fiecare va simți că suferința nu e numai a lui și
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
al tenebrelor și lipsei de speranță. Mărturisirile Părintelui Arhimandrit Ioan Iovan sunt punctate mai frecvent de slujirea sfintei Liturghii decât de anchetele sau pedepsele la care este supus. „Nu a lipsit o zi fără să oficiez Sfânta Liturghie. Cu ajutorul plantoanelor (deținuți de drept comun), primeam o sticluță de culoare închisă, pe care scria ‹‹vin tonic››, dar în realitate conținea vin adus clandestin de aceștia. Antimisul îl aveam cusut pe spatele maieului. Potirul era o cutie de medicamente, din ebonită, sfințită.”( Monahia
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
PNȚ, a cunoscut cel mai dur regim de izolare, singura posibilitate de comunicare se reducea la bătăile morse în țeava caloriferului sau la tușitul morse, o practică ce nu este întâlnită decât la acest penitenciar. În astfel de condiții totuși deținuții au reușit să se mărturisească: „Printre puținele întâmplări ce mi-au schimbat ‹‹o clipă din șirul zilelor la fel›› îmi amintesc că, de Crăciunul anului 1961 sau de Paștele anului 1962, în tot cazul, după revenirea mea a doua oară
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
a făcut posibilă trăirea unei vieți în Iisus Hristos deplină și poate de aceea sistemul a fost nu de puține ori mult mai dur cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă unui regim exterminant. Pe lângă munca epuizantă, deținuților preoți le erau administrate sistematic bătăi. Remus Radina mărturisește: „Călăul Chirion (comandantul lagărului n.n.) constituise o brigadă disciplinară numai din preoți, condusă de torționarul Vasile Matei. Preoții erau supuși la o muncă grea și la bătăi permanente. Cu toate acestea
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
o formă de opoziție, de rezistență, demonstrând că sistemul nu este imbatabil, că prezintă fisuri și că speranța, chiar și din această perspectivă a imediatului, nu a murit. Sărbătorirea Nașterii Domnului în ciuda eforturilor administrației care își înmulțea șicanele rămân pentru deținuți momente încărcate de emoție și seninătate de care toți mărturisitorii își amintesc cu plăcere. La tradiționalele melodii se mai adăugau texte noi, specifice mediului carceral, compuse de poeții închisorilor: „Și în lagăr la Cavnic, de Crăciunul din anul 1952, am
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
extraordinar al unui legionar ardelean, pe nume Ciumău, cutremurau galeriile. Când am ieșit din corfe la orizontul 200 unde lucram noi, din cerime, atârna o creangă de brad, împodobită cu panglici colorate. O puseseră acolo artificierii civili. Pe măsură ce corfele descărcau deținuți, creștea numărul vocilor, din corul condus de popa Scai. Mai bine de o jumătate de oră nimeni n-a plecat la locul lui de muncă și s-au cântat colindele cunoscute de tot românul, dar și cele cunoscute numai de
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
ești Doamne, în suferințele pe care ni le îngădui! Fă-mă Doamne, bun! Bun, ca un Om!” (Pr. Dimitrie Bejan, Vifornița cea mare, vol. III, Ed. Credința Strămoșească, sine loco, sine anno, pp. 124-125) Mărturisirea credinței în Învierea Domnului conferă deținutului o stare harică, unică, în care toate constrângerile fizice la care e supus se dizolvă, lăsând loc acelei păci duhovnicești, capabilă să metamorfozeze cele mai sumbre circumstanțe. Fie ca preț plătit din liberă voie pentru păstrarea demnității, fie ca traseu
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
libertate, cu implicite accente mesianice, trecând la lirica patriotică, erotică, religioasă, la specia epigramei și pamfletului; lumea literară a închisorii se vădește a fi una la fel de pestriță ca și cea a Bucureștilor interbelici. Poeți cu sau fără vocație, mulți dintre deținuți, creau versuri sau doar le recitau cu sentimentul că este un act de viață ce vine în totală contradicție cu gratiile, lanțurile, cătușele, gardienii, cu tortura și cu moartea anonimă, că e un act de negare a acestora și de
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
tortura și cu moartea anonimă, că e un act de negare a acestora și de afirmare a vieții și libertății. La o cercetare tematică a poeziei carcerale din perioada comunistă, devine evidentă preferința pentru zona mistic-religioasă. Recursul la sacru pentru deținut nu e capriciu, ci o necesitate; dacă rugăciunea se transformă în poezie, dacă în locul trăirii mistice, teorice, ia naștere poezie religioasă, aceasta se poate datora și necesității firești de comunicare. În singurătatea celulei, poezia poate deveni punte către ceilalți; că
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
un moment de alinare. Din cele afirmate anterior, reiese evident că rugăciunea și poezia prezente în spațiul carceral trebuie percepute ca două punți: - una pe verticală, care unește cu cerul și cu Dumnezeu; - alta pe orizontală, realizând o inter-relaționare între deținuți. Poezia de detenție se definește în funcție de câteva nuclee tematice în jurul cărora textul poetic gravitează: - suferința, (Radu Gyr, Creanga de aur, Nichifor Crainic, Psalm, etc) - Iisus -deținut, (Radu Gyr, Az’noapte Iisus, Constantin Aurel Dragodan, Balada anilor de închisoare) - rugăciunea, (Nichifor
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
cu creștinismul, dar, întâlnind în temniță pe cei care îl practicau, sesizând seninătatea și împăcarea cu care își petreceau detenția, au început și ei să practice rugăciunea și celelalte fapte creștine posibile într-un asemenea spațiu; - au existat, desigur, și deținuți care nu au avut o autentică trăire creștină, dintre aceștia administrația închisorilor își racola informatorii. Tot din rândul celor necredincioși au fost cei care s-au sinucis sau au ieșit din închisoare socotindu-se învinși și dorindu-și răzbunarea. Dar
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
și-au câștigat libertatea și fericirea, realizând ceea ce părea imposibil - izbânda în fața comunismului. În urma materialului consultat, a rezultat că, în ciuda tuturor eforturilor pe care sistemul comunist le-a făcut, de înăbușire a credinței și de descompunere interioară a persoanei umane, deținuții din închisorile comuniste au reușit să trăiască o viață în Iisus Hristos în toată plenitudinea ei. Demersul nostru introspectiv și retrospectiv printre oameni și fapte dintr-un timp al întunericului, când România a fost luată în stăpânire prin minciună și
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
au zidit în liniște, prin timp, cuvantul, au reușit să debuteze editorial, mai bine mai târziu decât niciodată. Cred că Dumitru Cristănuș (născut în 1952) deține, fără certificat de atestare, un record al vârstei debutului editorial. “Sufletul meu e un deținut de drept comun/ într-o lacrima/ a LUI DUMNEZEU” spune poetul, “și totuși/ punem cătușe albe de liliac înflorit/ pe destin și pe evlavia nopții”(“...de câte ori am auzit”). Astrologic, anul debutului sau editorial chiar îi poartă noroc. Prietenii vechi, alături de
POEME DIN TEZAUR – UN SOMN ÎNTEMEIAT FRUMOS SAU O ANTOLOGIE A LINIŞTII DIN CUVÂNT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1454243454.html [Corola-blog/BlogPost/383920_a_385249]
-
albă și am m-am târât într-o viață de larvă. De ce nu am făcut niciun gest de revoltă? Mi-a fost teamă și am preferat o existență călduță în locul să sufăr într-o închisoare sau la balamuc unde erau deținuții politici. Revolta mea s-a rezumat la a spune bancuri despre regim și a merge la Biserică de Înviere. Oare ce pedeapsă merit pentru că m tăcut? ********************************************* La treizeci de ani mai sunt oare tânără? Ce mai pot aștepta de la viață
AŞTEPTAREA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_mihaela_macsut_1422963548.html [Corola-blog/BlogPost/373597_a_374926]
-
plecăm în vacanța de vară până în 15 septembrie. Pe clasa ocupăm locul întâi. La 1 iulie începeam luna de practică la minele din Almașul Mare. Aici era foarte strict cu intrarea în mină fiindcă civilii lucrau cot la cot cu deținuții și trebuia să avem o legitimație specială care nu avea să ajungă în timpul practicii noastre. Pe mine și pe alți colegi ne-a luat să lucrăm la magazia minei unde depindeam de un maistru și de magaziner. Sâmbătă ne întorceam
FINAL DE AN ŞCOLAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Final_de_an_scolar_mihai_leonte_1347006355.html [Corola-blog/BlogPost/343799_a_345128]
-
închisoarea "C"MAI, la Jilava din 3.04.1959, la Aiud din 19 mai anul 1959, fiind transferat apoi la formațiunea 0957 Ostrov din 16 mai 1962. A fost eliberat pe 25 iunie anul 1964, fiind grațiat alături de alți mulți deținuți politici. Restul vieții și-o va petrece în aceeași discreție și smerenie, devenind un adevărat model de duhovnicie pentru numeroase generații. S-a născut în viața cea cerească și veșnică, fiind înmormântat în cimitirul Mănăstirii Cernica în ziua de 12
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
patru ani cu elevi de clasa a treia, ajungând în prezent la un efectiv de 16 soliști vocali și 5 chitariști. Are un repertoriu bogat alcătuit din colinde tradiționale culese din zona Șarul Dornei, colinde mai deosebite cântate de foștii deținuți politici pe versuri de Radu Gyr, colinde preluate din repertoriul lui Tudor Gheorghe și cântece de munte, printre care o baladă: „1. Rău mă dor ochii mă dor/ De durerea frunzelor/Refren: Și mă duc și iar mă duc/ Până la
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
a absolvit Liceul „Carol I“ din Craiova, urmând apoi Facultatea de Drept a Universității din București, pe care o închee în 1948, după care, implicat în activitatea tineretului din Partidul Național Țărănesc trăiește, conform mărturiilor sale, în „clandestinitate“ până la eliberarea deținuților politici, în 1964, „când se predă Procuraturii Militare din București, fiind supus unei anchete prelungite și trimis cu domiciliu obligatoriu în provincie, de unde în 1966 reușește să se întoarcă în capitală“. Grație originii germane a soției sale, în 1969 emigrează
IN MEMORIAM: NICOLAE STROESCU-STĂNIŞOARĂ de ION DUMITRU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_dumitru_1404303034.html [Corola-blog/BlogPost/349774_a_351103]
-
cu jidani, direcția Germania, în față un vagon era plin cu nemți înarmați care trebuia să-l păzească; era ultimul tren care mai putea trece... Ei primiseră o misiune precisă: să oprească trenul, să imobilizeze pe nemți și să elibereze deținuții... Oamenii trebuiau să fugă în pădure peste linia fierată. Erau șase vagoane și locomotiva... Aveau la dispoziție zece minute... Totul mersese bine până al un punct. Trenul deraiase și se oprise, cei doi îi imobilizase pe nemți în vagoane, el
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
în pădure peste linia fierată. Erau șase vagoane și locomotiva... Aveau la dispoziție zece minute... Totul mersese bine până al un punct. Trenul deraiase și se oprise, cei doi îi imobilizase pe nemți în vagoane, el dăduse drumul vagoanelor cu deținuți și oamenii, copii, bătrâni, femei, săreau și fugeau care încotro vedeau cu ochii. “Repede, repede!”, îi îndemna Ioniță, supraveghind această acțiune. De undeva de deasupra trenului se auzi un foc automat de armă. Privi îngrozit. Era un neamț. Nici el
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
arestat în anul 1948 și condamnat la 12 ani de închisoare. Trece prin închisorile de la Jilava, Gherla sau Aiud, după care trece prin "reeducarea de la Pitești!". În anul 1960 mai primește o condamnare de patru ani, fiind eliberat odată cu ceilalți deținuți politici. Din cauza greutăților întâmpinate după eliberare, el ajunge să lucreze ca muncitor forestier. În anul 1966 a fost reprimit în monahism, ca viețuitor al Mănăstirii Secu, din județul Neamț, iar din anul 1975 a trăit în Mănăstirea Bistrița, din același
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402378796.html [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
ca acest cuvânt să devină transparent. - Dar Rugăciunea Inimii, a lui Iisus Hristos, nu v-a fost de ajutor acolo? - N-am spus rugăciunea aceasta, pentru că la pușcăria Aiudului, abia după vreo 2-3 ani s-a luat contact cu foști deținuți: Virgil Maxim, Vasile Marin, Valeriu Gafencu și alții, care într-adevăr au cultivat rugăciunea inimii. Cea mai mare parte însă s-a bazat pe rugăciunea aceasta orală. Pentru că nu erau numai deținuți politici de aceeași nuanță; printre tinerii aceștia legionari
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402378796.html [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
2-3 ani s-a luat contact cu foști deținuți: Virgil Maxim, Vasile Marin, Valeriu Gafencu și alții, care într-adevăr au cultivat rugăciunea inimii. Cea mai mare parte însă s-a bazat pe rugăciunea aceasta orală. Pentru că nu erau numai deținuți politici de aceeași nuanță; printre tinerii aceștia legionari erau și de alte culori politice, care n-aveau habar despre viața creștină; și nu erau pregătiți pentru rugăciunea inimii, ei nu cunoșteau nici rugăciunea Tatăl nostru. Chiar miniștrii aceștia, cu care am
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402378796.html [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]