560,054 matches
-
la care, altminteri, au ținut cu tot dinadinsul să participe, intervenind cu tenacitate să fie incluși pe liste (limitate, fatal, din considerente financiare!). Cu ocazia aceasta, m-am convins o dată mai mult că ne place mai degrabă să fim ascultați decît să ascultăm. N-am băgat de seamă nici că între românii și străinii aflați la Neptun ar fi fost o comunicare permanentă. Am schimbat anul acesta hotelul unde au fost găzduiți oaspeții de peste hotare din ideea ca el să fie
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
și asta a fost o problemă!) și de necunoașterea înotului (vremea bună i-a dus pe unii în ispită!). Am spus, în cuvîntul de încheiere de la Neptun, și că aș dori ca principiul Festivalului să fie în mai mare măsură decît pînă acum reciprocitatea: cu alte cuvinte, să ofere nu numai unor scriitori din afară prilejul de a veni în contact cu literatura română, dar și scriitorilor români prilejul de a se face cunoscuți în alte țări. Festivalul nu trebuie considerat
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
fost deschisă oricui. Dar la Neptun, în septembrie, despre ce public nescriitoricesc putem vorbi? Ne vom gîndi totuși la acest aspect și vom vedea ce e de făcut. Mă număr printre cei care cred că înveți mai mult din critici decît din laude. Așa că am inventariat cu atenție ce s-a scris și, cînd vom face analiza Festivalului, vom folosi toate părerile care ne pot ajuta ca să avem la anul o ediție mai bună. M-am mirat (și nu prea) de
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
MAE și altele au fost la Neptun. Altor ziariști li s-au părut plicticoase intervențiile din sesiunile de conferință. Toate? Acest fel de a generaliza e riscant. Mai ales cînd cei care riscă stau mai mult în foaier, vînînd interviuri, decît în sală, ca să asculte cu adevărat ce se discută. Ar fi aflat și că nu toți scriitorii s-au lamentat că nu-i citește nimeni, cum, cu infinită dragoste de scriitori, notează Cristina Modreanu. Ici și colo au apărut păreri
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
putea crede că sînt scrise de autori diferiți. În vreme ce teatrul lasă impresia că tinde să se ridice spre zonele înalte ale reflecției filozofice, proza se menține mereu la nivelul banalului, al întâmplărilor mărunte, în imediata vecinătate a anecdotei. Mai mult decît atît, forțînd puțin lucrurile se poate spune că teatrul lui Gabriel Diradurian ar putea fi încadrat foarte ușor la categoria proză, în vreme ce multe dintre prozele sale se întemeiază pe dialoguri care le-ar putea situa lejer în zona teatrului. Piesa
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
confesează Stăpînul: ,Altă vină? De exemplu, sînt calculat. Tigrul, puma și rîsul nu sînt calculați. Eu invers. Totul din calcul. Cînd îl țin pe deținut flămînd o fac din calcul. Cînd nu-l las pe deținut să-și vadă soția decît o dată pe săptămînă, o fac din calcul. Cel mai mare dușman al meu este demnitatea deținutului. Pe asta urmăresc să o distrug. }inîndu-l mereu flămînd și nesatisfăcut sexual, îl țin mereu ieftin. (...) N-ai să vezi niciodată un tigru, o
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
vine geniul dacă nu din complex de inferioritate? Unii vin și contrazic asta amintind că Tolstoi, alt geniu corifeu al omenirii, spune că arta vine din răutate. Complet eronat. Tolstoi nu observă că răutatea de care vorbește el nu e decît ostilitatea pe care o arborează artistul ca să-și apere sensibilitatea față de cei din jur. Deci factorul primordial rămîne slăbiciunea și complexul, adică sensibilitatea, iar răutatea nu-i decît un factor secundar, derivat" (p. 48). Ca și stăpânul, sclavul își găsește
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
eronat. Tolstoi nu observă că răutatea de care vorbește el nu e decît ostilitatea pe care o arborează artistul ca să-și apere sensibilitatea față de cei din jur. Deci factorul primordial rămîne slăbiciunea și complexul, adică sensibilitatea, iar răutatea nu-i decît un factor secundar, derivat" (p. 48). Ca și stăpânul, sclavul își găsește propriile sale motivații existențiale, o filozofie care dă sens vieții sale și care îi face traiul suportabil. Ascultîndu-l aproape nu știi cine este fericitul și cine nefericitul în
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
totul este de o igienă atît de ireproșabilă, încît, lipsit de dușmănii publice, de resentimente și de polemici oficiale, te stingi sufletește cu idealul culturii universale în minte. Și scrii vrafuri de maculatură doctă pe care nu ți le citește decît familia. Nu ați observat că românii aflați în străinătate, deși critică îngustimea și culorile balcanice ale sensibilității de aici, nu se pot totuși lipsi de ele, de vreme ce continuă să se raporteze la ceea ce se întîmplă în țară? Ei scriu pentru
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
să știe că, în critica lor, sînt mînați tocmai de acele trăsături fără de care nu ar mai avea nici un imbold de a mai apela vreodată la o revistă românească. Ei intuiesc că o motivație culturală de durată nu poți avea decît cuplîndu-te la cîmpul psihologic al culturii din țară. Acest cîmp e fermentul dătător de ambiție, el este sursa entuziasmelor sau scîrbelor noastre. Tocmai de aceea, chiar și cei care se jură că au încheiat socotelile cu sordida cultură de mahala
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
tată care a cumpărat apartamentul. Vărul meu muncește în Capitală ca să poată duce la țară, o dată pe săptămînă, alimente și bani de cheltuială. Și ce-i cu asta? Soția lui, femeie mîndră care a preferat să se mute la țară decît să se simtă exclusă în București, a fost înțepată, se pare, de un țînțar sau mușcată de o căpușă și s-a îmbolnăvit de encefalită. Țăranii din comună au observat că verișoara mea se mișcă "așa, ca un robot" pe
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]
-
carton, rămîn, adevărate, procesele verbale de ședință. Adică vraful, făcut din înregistrări fără număr, al amintirilor literare. Nu-i cu nimic mai ușor să alegi, dintre ele, pe-acelea bune de citit, rătăcite printre, hélas, destule drajeuri ieșite din termen, decît îți e să iei la scuturat literatura ,mare". Dimpotrivă, aș zice, proza ,mică" e parcă și mai pretențioasă, avînd, în plus, măcar două capricii: o anume noblețe de foaier și, pe deasupra, răsfățul unui stil zăngănitor, pe care n-ai să
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
simplitatea morală conjugată cu trupeasca armonie duce la un joc de elemente plastice, la o polifonie a materiilor, deopotrivă a celor însuflețite și a celor neînsuflețite, scăpate din chingile oricărui determinism. Nici măcar miradorul suprarealist nu mai funcționează cu strictețe, nereprezentînd decît o lejeră supraveghere a disoluției stenice, a decurgerii și a învălmășirii mirifice a elementelor. Producția aceasta se reclamă de la o fervoare a libertății asociative ce reflectă fără mijlocire o fervoare a vitalității. Ea se constituie spontan prin plierea subiectului liric
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
ideea compozițională care-i stă la temelie și care l-a urmărit toată viața (Sonata a III-a, Suita ,Săteasca", ,Impresiile din copilărie"):crearea unui limbaj explicit folcloric fără fundamentarea pe citat. în viziunea lui Kurt Masur, mai mult descriptivă decât evocatoare, mai mult pozitivă decât idealizantă, Uvertura s-a bucurat totuși de o lectură remarcabilă prin transparența intențiilor și precizia detaliilor (excelent solo-ul de flaut). Nu știu dacă la alte mari festivaluri se poate, dar la noi caruselul schimbărilor
Totul este bine când se sfârșește cu bine by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11286_a_12611]
-
la temelie și care l-a urmărit toată viața (Sonata a III-a, Suita ,Săteasca", ,Impresiile din copilărie"):crearea unui limbaj explicit folcloric fără fundamentarea pe citat. în viziunea lui Kurt Masur, mai mult descriptivă decât evocatoare, mai mult pozitivă decât idealizantă, Uvertura s-a bucurat totuși de o lectură remarcabilă prin transparența intențiilor și precizia detaliilor (excelent solo-ul de flaut). Nu știu dacă la alte mari festivaluri se poate, dar la noi caruselul schimbărilor de program ne-a prilejuit
Totul este bine când se sfârșește cu bine by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11286_a_12611]
-
s-a luat decizia construcției unei noi săli bucureștene de concert cu acustică naturală, o sală de peste 2000 de locuri? Este visul multora dintre noi de câteva decenii. Am scris de nenumărate ori în acest sens. Am făcut-o altfel decât s-a manifestat cu totul recent un comentator al vieții noastre politice, sociale și culturale artistice, personalitate în a cărui formație intelectuală lipsește, cu siguranță, interesul pentru actul muzical artistic, domnul Stelian Tănase; în paginile unui cotidian central, domnia sa aprecia
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
această direcție. Dar concursul secției de compoziție a fost o mare reușită prin jurizarea a nu mai puțin de 56 de lucrări primite de pe multe meridiane internaționale. Explicația? Este una obiectivă. Sunt mult mai puține în lume competițiile destinate compozitorilor decât cele ale tinerilor violoniști sau pianiști. Iscusit spirit managerial, domnul Ioan Holender, președintele Festivalului, a dovedit în egală măsură fermitate și cooperare în definirea coordonatelor recent încheiatei ediții; avem multe de învățat de la domnia sa. Inclusiv diplomație culturală. Dar nu voi
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
de anul trecut), terorismul nu poate fi ignorat, ne privește și pe noi etc., lucruri cu care cu greu nu poți fi de acord. Mircea Cărtărescu nu-și justifică și nici nu-și întărește ideologic atitudinea critică și crezurile sale decît atunci cînd este vorba de vechi activiști comuniști ajunși în postura de diriguitori în postcomunism ai destinului românilor. Cărtărescu este anticomunist și punct. (în O amitire își face sever mea culpa pentru a nu fi ripostat politic în anii '80
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
ai lua după ce citești prin reviste, ai crede că spațiul nostru cultural mișună de fasciști sau de neocomuniști (de sorginte americană), Ťboieriť, respectiv Ťoieriť ai minții, cînd, de fapt, în afară de cîțiva rătăciți - căci nu există codru fără uscături - nu mișună decît de o mediocritate endemică, uniform răpîndită, la fel de tristă în toate căsuțele și căsoaiele ideologice... Adevărații și eternii învingători ai culturii românești sunt ei, cei pe care nimeni nu se îngrijește să-i combată, ei, cei fără ideologie, căci nu au
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
exemplul cel mai bun al transformării pe care o trăiește Europa de la căderea comunismului și cred că România va avea mai multe oportunități de a conviețui în plan cultural, artistic, într-un spațiu mult mai amplu, mult mai puțin limitat decît atunci cînd era o societate închisă. Cred că toți cei care suntem preocupați de problemele intelectuale de azi trebuie să luam în calcul această posibilitate care ni se oferă de a șterge barierele, de a stimula schimburile culturale reale și
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
și promovarea cărților lor. Dar acestea sunt probleme tangente cu literatura, care nu au nimic propriu-zis în comun cu scrisul, cu literatura. Dar, referitor la dezbaterile de aici, eu nu cred că este adevărat că azi se citește mai puțin decît în alte epoci. Dimpotrivă. Niciodată nu s-a citit mai mult ca acum în toată istoria umanității. Se citește bine sau se citește prost, se citește tot ceea ce este mai bun din ceea ce se scrie sau se citesc mai degrabă
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
reflexivă și ca atare el îi este partener pe această cale a pregătirii unei reaproprieri a esenței umanului. Noica și ilustrările literare ale modelului ontologic Să trecem acum la Noica, la care vom găsi similitudini mai degrabă cu primul Heidegger decât cu al doilea. Noica abordează și el, ,în interes de serviciu" - se subînțelege: în calitate de filozof - anumite piese literare 5. Este vorba de un poem, Luceafărul, și de un basm, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. De altfel, în privința Luceafărului
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
așa și cele două piese literare discutate de Noica sunt chemate să ilustreze modelul ontologic IDG: individual - determinații - general. Acest model ontologic arată în ce constă ființa împlinită și care sunt posibilele sale eșecuri: nu se ajunge la ființă deplină decât dacă un individual există întru un general și dacă această existență întru se configurează printr-o serie de determinații concrete, care leagă individualul de general, care-i înlănțuie într-o co-apartenență esențială. Prin aceste ilustrări literare, nu este însă vorba
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
bătrânețe). Alexandru Dragomir și interpretarea platoniciană a Scrisorii pierdute Ajungem acum la Dragomir 6. Poziția acestuia este una foarte contemporană, de inspirație hermeneutică. El se ghidează după principiul oricărei interpretări care spune că ,oricine creează ș...ț spune mai puțin decât vrea să spună și mai mult decât crede că spune. ș...ț șDe aceea, adaugă el,ț nu mai interesează dacă, într-adevăr, Caragiale a gândit întocmai tot ce vom spune despre el. Principalul este că acest lucru e spus
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
Scrisorii pierdute Ajungem acum la Dragomir 6. Poziția acestuia este una foarte contemporană, de inspirație hermeneutică. El se ghidează după principiul oricărei interpretări care spune că ,oricine creează ș...ț spune mai puțin decât vrea să spună și mai mult decât crede că spune. ș...ț șDe aceea, adaugă el,ț nu mai interesează dacă, într-adevăr, Caragiale a gândit întocmai tot ce vom spune despre el. Principalul este că acest lucru e spus, fie că a fost gândit sau nu
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]