201 matches
-
Luisa lui Voss sau mai cu seamă din Hermann și Dorothea, spre-a-și însuși nuanța tonului mai ușor și-a unui exametru tratat mai liber, atuncea am cam percurs în general caracterele cele mai esențiale a declamațiunii epice. La declamațiunea epopeei idilice lucrul de căpetenie e artea ca, prin modul recitațiunii, să fim transpuși în sfera mai îngustă a vieții familiare și ca prin urmare versul să se apropie mai mult de conversațiune. Dacă însă coprinsul p-ici, pe colea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mult de conversațiune. Dacă însă coprinsul p-ici, pe colea se ridică asupra tonului vesel și ușor al vieței familiare prin măreția descrierei sale or, ca-n Hermann și Dorothea, printr-un fondal istoric, atuncea, în asemenea momente de ridicare, declamațiunea are de-a reproduce această antiteză prin o mai mare greutate în ritm și printr-un ton mai purtat. Se vede din cele zise cât de fructifere pot a se face aceste studii preliminare a declamațiunii epice pentru conceperea și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asemenea momente de ridicare, declamațiunea are de-a reproduce această antiteză prin o mai mare greutate în ritm și printr-un ton mai purtat. Se vede din cele zise cât de fructifere pot a se face aceste studii preliminare a declamațiunii epice pentru conceperea și tratarea diferitului ton fundamental. Pentru că la noi nu e ca la cei vechi, unde artea declamațiunii epice, lirice și dramatice era împărțită la diferiți artiști, cari-și făceau din asta activitatea spețială a vieții lor, de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un ton mai purtat. Se vede din cele zise cât de fructifere pot a se face aceste studii preliminare a declamațiunii epice pentru conceperea și tratarea diferitului ton fundamental. Pentru că la noi nu e ca la cei vechi, unde artea declamațiunii epice, lirice și dramatice era împărțită la diferiți artiști, cari-și făceau din asta activitatea spețială a vieții lor, de-aceea la noi artistul dramatic ar trebui să fie în faptă maestrul recitațiunii artistice și de-aceea stă în natura
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împărțită la diferiți artiști, cari-și făceau din asta activitatea spețială a vieții lor, de-aceea la noi artistul dramatic ar trebui să fie în faptă maestrul recitațiunii artistice și de-aceea stă în natura lucrului de-a primi și declamațiunea epică ca pe-un moment din dezvoltarea sa. 2. LEGEA DECLAMAȚIUNII LIRICE Declamațiunea epică are cu deosebire scopul de-a favoriza ținuta obiectivă a declamatorului și liniștea și claritatea recitațiunii, însă declamațiunea lirică, considerată ca prostudiu a celei dramatice, are să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a vieții lor, de-aceea la noi artistul dramatic ar trebui să fie în faptă maestrul recitațiunii artistice și de-aceea stă în natura lucrului de-a primi și declamațiunea epică ca pe-un moment din dezvoltarea sa. 2. LEGEA DECLAMAȚIUNII LIRICE Declamațiunea epică are cu deosebire scopul de-a favoriza ținuta obiectivă a declamatorului și liniștea și claritatea recitațiunii, însă declamațiunea lirică, considerată ca prostudiu a celei dramatice, are să serve cu deosebire la aceea ca să dezvolte simțul pentru declamațiunea poetică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lor, de-aceea la noi artistul dramatic ar trebui să fie în faptă maestrul recitațiunii artistice și de-aceea stă în natura lucrului de-a primi și declamațiunea epică ca pe-un moment din dezvoltarea sa. 2. LEGEA DECLAMAȚIUNII LIRICE Declamațiunea epică are cu deosebire scopul de-a favoriza ținuta obiectivă a declamatorului și liniștea și claritatea recitațiunii, însă declamațiunea lirică, considerată ca prostudiu a celei dramatice, are să serve cu deosebire la aceea ca să dezvolte simțul pentru declamațiunea poetică a unui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
stă în natura lucrului de-a primi și declamațiunea epică ca pe-un moment din dezvoltarea sa. 2. LEGEA DECLAMAȚIUNII LIRICE Declamațiunea epică are cu deosebire scopul de-a favoriza ținuta obiectivă a declamatorului și liniștea și claritatea recitațiunii, însă declamațiunea lirică, considerată ca prostudiu a celei dramatice, are să serve cu deosebire la aceea ca să dezvolte simțul pentru declamațiunea poetică a unui întreg estetic. Declamatorul nu merge în epos până la dezapropriațiunea personalității sale, ci din contra susține în 411v recitațiunea sa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
LEGEA DECLAMAȚIUNII LIRICE Declamațiunea epică are cu deosebire scopul de-a favoriza ținuta obiectivă a declamatorului și liniștea și claritatea recitațiunii, însă declamațiunea lirică, considerată ca prostudiu a celei dramatice, are să serve cu deosebire la aceea ca să dezvolte simțul pentru declamațiunea poetică a unui întreg estetic. Declamatorul nu merge în epos până la dezapropriațiunea personalității sale, ci din contra susține în 411v recitațiunea sa diferința dintre el și ceea ce el reprezintă. Altfel în lirică. Aicea declamatorul ia un simțământ dezvoltat în sine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
într-atîta întru cât poezia se prezintă ca un act al internului propriu a cititorului, ca o efuziune liberă a sufletului lui mișcat care, ca atare, are de-a fi reprodusă în același ton în care opera a fost simțită primordial. Declamațiunea într-adevăr artistică a poeziei lirice consistă așadar într-aceea că lectorul poate să reproducă cu toate modulațiunile ei acea dispozițiune poetică care-a inspirat și a formulat opera lirică astfel cum este ea. Pentru a putea aceasta se cere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ridicarea la unitatea simțământului, în urmă, dominarea asupra coprinsului întreg a legilor culturei tonului pe care le-am dezvoltat noi. Pre cât e de nemărginit de varie natura și formele simțirei lirice pe-atât de nemărginit de variată e și declamațiunea ce-i corăspunde. O distingere, cea mai aproape și cea mai generală, deși prea puțin suficientă, ni prezintă caracterele genetice a liricei. Însă acestea sânt pentru declamațiune de-o categorie foarte subordinată, căci aicea totul atârnă de la modul cum ele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
natura și formele simțirei lirice pe-atât de nemărginit de variată e și declamațiunea ce-i corăspunde. O distingere, cea mai aproape și cea mai generală, deși prea puțin suficientă, ni prezintă caracterele genetice a liricei. Însă acestea sânt pentru declamațiune de-o categorie foarte subordinată, căci aicea totul atârnă de la modul cum ele sânt tratate de cătră autor. Cântecul ca și oda sânt determinațiuni de-o întindere foarte vastă, cari ele de sine nici nu decid care să fie tonul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
categorie foarte subordinată, căci aicea totul atârnă de la modul cum ele sânt tratate de cătră autor. Cântecul ca și oda sânt determinațiuni de-o întindere foarte vastă, cari ele de sine nici nu decid care să fie tonul fundamental al declamațiunii lor, ci coprinsul și modul cum acesta e tratat - iată legislatorii proprii pentru fixarea în fiece timp a tonului fundamental din declamațiune. {EminescuOpXIV 329} Declamațiunea lirică are să serve viitorului declamator la conceperea și tratarea unui întreg estetic. Aicea el are
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-o întindere foarte vastă, cari ele de sine nici nu decid care să fie tonul fundamental al declamațiunii lor, ci coprinsul și modul cum acesta e tratat - iată legislatorii proprii pentru fixarea în fiece timp a tonului fundamental din declamațiune. {EminescuOpXIV 329} Declamațiunea lirică are să serve viitorului declamator la conceperea și tratarea unui întreg estetic. Aicea el are ocaziunea de-a se ridica de la cântecul cel mai simplu până la cel mai grandios tablou tonic, are ocaziunea de-a manifesta prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
foarte vastă, cari ele de sine nici nu decid care să fie tonul fundamental al declamațiunii lor, ci coprinsul și modul cum acesta e tratat - iată legislatorii proprii pentru fixarea în fiece timp a tonului fundamental din declamațiune. {EminescuOpXIV 329} Declamațiunea lirică are să serve viitorului declamator la conceperea și tratarea unui întreg estetic. Aicea el are ocaziunea de-a se ridica de la cântecul cel mai simplu până la cel mai grandios tablou tonic, are ocaziunea de-a manifesta prin voce toate modulațiunile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca un întreg liric ce se răzlățeste de la trupina unei direcțiuni originale, astfel încît simțirile și reflecțiunile sale singuratece sânt ramurile și crengele cu frunze ale lui, cari toate-și trag hrana lor din rădăcina caracterului. Spre a trata sistematic declamațiunea lirică ca pe un studiu preliminar al artei ar fi bine ca să se facă începutul cu recitațiunea unor mici poezii lirice în care domină o simțire simplă și intensivă, într-o formă neîmpodobită. singura normă e pronunția saloanelor din Iași
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deosebire potrivite micele cântece ale lui Gothe, cari răpesc prin simplitatea și naturalitatea lor și a căror suflet consistă parte într-un abandon cătră ființa iubită, parte din simțământul naturei. Cititorul prin studiul lor va putea să câștige cu deosebire declamațiunea bine esecutată și nuanțată până-n detalii a unei singure simțiri fundamentale. Drept antiteză să se aleagă poezii de acelea în cari prevalează patosul cugetărei și unde învălișul cel poetic a luat o formă oarecare. De astea se ține cu deosibire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poezii de acelea în cari prevalează patosul cugetărei și unde învălișul cel poetic a luat o formă oarecare. De astea se ține cu deosibire cercul liricei lui Schiller. Poeziile de speția întîi respiră caracterul unei intensive însuflețiri, și acest caracter declamațiunea are a-l reproduce prin resignată abandonare în simțământ. În poeziile de speția a doua e altfel. Aicea lectorul are de-a se nalță mai mult la unitatea cugetărei și, purtat de această cugetare, el are să răzlățească asupra auditorilor dispozițiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de speția a doua e altfel. Aicea lectorul are de-a se nalță mai mult la unitatea cugetărei și, purtat de această cugetare, el are să răzlățească asupra auditorilor dispozițiunea lirică. Aicea predomină în compozițiunea poetică patosul cugetărei și de-aceea declamațiunea va trebui s-o transmită aceasta sufletului cu deplină energie. De-aceea pentru poezii de felul acestora ajunge deja înțelegerea lor și ridicarea la cugetarea poetului pentru a le putea declama bine; pe când poeziile simple a întîiei speții nu pot
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce o esersă în lumea formelor; și pentru a împodobi aceste forme el nu se sfiește de-a întrebuința universul întreg cu o libertate atât de temerară și cu o cutezanță desultorică. Această speție de poezii lirice cer o analogă declamațiune poetică. Acea plăcere ce-o află fantazia în sine însăși, acea variațiune a formelor pe cari le percurge fantazia într-o singură poezie, jucîndu-se cu cele mai mari greutăți ce și le crează ea însăși, toate astea trebuie să pătrundă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
are să realizeze (pe deplin) în același timp și după trebuință elementul muzical din rime, greutățile în ritm și compozițiune create cu intențiune de poet, refrenul se revine întotdeuna cu o altă acompaniere, jocul cu sunetul și temeritatea în formarea vorbelor. Declamațiunea acestei speții de poezii, pusă-n față cu simplitatea declamațiunii poetice a speției întîi, e un contrast și am putea s-o numim, împrumutînd o espresiune muzicală, cu terminul de declamațiune figurată, și într-adevăr aicea virtuozitatea vocei se silește
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
elementul muzical din rime, greutățile în ritm și compozițiune create cu intențiune de poet, refrenul se revine întotdeuna cu o altă acompaniere, jocul cu sunetul și temeritatea în formarea vorbelor. Declamațiunea acestei speții de poezii, pusă-n față cu simplitatea declamațiunii poetice a speției întîi, e un contrast și am putea s-o numim, împrumutînd o espresiune muzicală, cu terminul de declamațiune figurată, și într-adevăr aicea virtuozitatea vocei se silește a ajunge bogăția formelor poetice și a dispune liber peste
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acompaniere, jocul cu sunetul și temeritatea în formarea vorbelor. Declamațiunea acestei speții de poezii, pusă-n față cu simplitatea declamațiunii poetice a speției întîi, e un contrast și am putea s-o numim, împrumutînd o espresiune muzicală, cu terminul de declamațiune figurată, și într-adevăr aicea virtuozitatea vocei se silește a ajunge bogăția formelor poetice și a dispune liber peste ele. Numai voci pline de sunet, mari și esersate deplin în toate direcțiunile vor fi în stare să eserseze o influință
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și esersate deplin în toate direcțiunile vor fi în stare să eserseze o influință deplină în această a treia 413r speție a liricei. În sistemul instrucțiunii speția aceasta se prezintă, cum am arătat-o, ca stadiul propriu de virtuozitate în declamațiunea lirică și, ca atare, ea are să fie înșirată ca membru al sistemei întregi. Ca stadiu de tranzițiune în declamațiunea dramatică am putea să însemnăm baladele și romanțele, pentru că în ele se pătrund deja reciproc elementul epic cu cel liric. Deși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
413r speție a liricei. În sistemul instrucțiunii speția aceasta se prezintă, cum am arătat-o, ca stadiul propriu de virtuozitate în declamațiunea lirică și, ca atare, ea are să fie înșirată ca membru al sistemei întregi. Ca stadiu de tranzițiune în declamațiunea dramatică am putea să însemnăm baladele și romanțele, pentru că în ele se pătrund deja reciproc elementul epic cu cel liric. Deși încă sub forma lirică. Afară de-aceea în ele simțământul și cugetarea ni se prezintă sub forma unei narațiuni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]