662 matches
-
resurse primare cu care un comunicator este capabil să utilizeze procesul de comunicare; aceste resurse includ cunoștințe strategice (despre regulile și normele de comunicare potrivite) și capacități (caracteristici și abilități, cum ar fi, în general, abilitățile de codare și de decodare). În mod general, atunci când examinăm conceptualizarea competenței de comunicare, se poate face distincție între două perspective: comportament și cogniție. Studiile comportamentale caută să identifice specificul comportamentelor de comunicare și abilitățile necesare în acest sens, asociate cu competența, punând accentul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
faptul că menționează existența factorilor perturbatori nu doar la nivelul canalului/canalelor de comunicare, ci această interferență a factorilor care disturbă tinde să apară concomitent la nivelul partenerilor comunicaționali (emițător și receptor), definind schimbări în modul de elaborare, codare, respectiv decodare și reconstruire a mesajelor. Continuând această idee, putem avansa ipoteza conform căreia factorii de „zgomot” la nivelul emiterii mesajului (fie aflați în faza inițială la emițător, fie în faza secundară, în momentul feedback-ului oferit de către receptor) nu sunt doar
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicatori, ci să presupună un cod lărgit, comun de comunicare (aici putem include o mulțime de variabile ca: interesele elevilor, modul lor de ascultare, tipul dominant de feedback folosit, tipul de interrelaționări ale elevilor între ei și cu profesorul etc.). Decodarea presupune descifrarea sensului mesajului primit, fiind operațiunea corespunzătoare codării, la nivelul receptorului de această dată. Pentru a se produce o decodare corectă, receptorul trebuie să se afle în posesia codului adecvat, astfel că, în ceea ce privește comunicarea mesajelor, un cod sau un
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lor de ascultare, tipul dominant de feedback folosit, tipul de interrelaționări ale elevilor între ei și cu profesorul etc.). Decodarea presupune descifrarea sensului mesajului primit, fiind operațiunea corespunzătoare codării, la nivelul receptorului de această dată. Pentru a se produce o decodare corectă, receptorul trebuie să se afle în posesia codului adecvat, astfel că, în ceea ce privește comunicarea mesajelor, un cod sau un sistem de semne în acest sens este alcătuit din unități (semnele) și structuri (regulile de combinație), iar esența sa constă în
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este produsul imaginației și afectivității unui scriitor, dacă acesta își trăiește plenar existența în interiorul cărții, atunci ce altă cale decât cea a psihanalizei este mai recomandabilă ? Psihanaliza, prin chiar năzuințele sale (consideră Doubrovsky), devine un sistem autonom dorit ideal, de decodare a imaginarului: "Baza solidă necesară studiului psihismului uman, pe care o doreau marii critici din trecut, e oferită în zilele noastre tocmai de psihanaliză. Și mai exact încă, dacă potrivit analizei noastre precedente, opera literară este operă de imaginație, psihanaliza
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a realiza transmisiuni multiple prin același mediu. Demodulare (demodulație) se numește transformarea inversă modulării. Codare se numește prelucrarea discretă, efectuată cu scopul principal de a mari eficiența transmisiei. Uneori termenul de codare se utilizează în sens larg înglobând și modularea. Decodare se numește operația inversă a codării. În tehnicile de comunicații se obișnuiește, să se introducă un criteriu de fidelitate, pentru aprecierea reproducerii semnalului generat de sursă, la corespondent. În sistemele de transmisie analogice (semnal sinusoidal în spațiu, spre deosebire de semnalul digital
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
mare [abstract in English], LA, 145-149. [104] SIMION, MAGDALENA, Exercițiile structurale procedeu de baza în formarea deprinderilor de limba româna la studenții străini, AMPLR, 112-120. [105] SLAMA-CAZACU, TATIANA, ,,Pe-un picior de plai...” ( Necesitatea insistării, în școală, asupra treptei de decodare elementară lingvistică în analiza textului literar), RPed, 26, nr.11, 1977, 33-39. [106] SOARE, GHEORGHE, Cultivarea limbii-obiectiv interdisciplinar, Argeș, 12, nr.1, 1977, 13. [107] SOROCEANU, ȘTEFAN, Considerații privind Olimpiada de limba româna (etapa pe localitate), RPed, 26, nr.5
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de stil și compoziție cu modele de compuneri școlare, Editura Coresi, București, 1983. [121] MANOILESCU, ELENA, Activități diferențiate aplicate trei ore de gramatică la clasa a III-a, în vederea creșterii randamentului individual, MlP, 115 118. [122] MANOLACHE, GHEORGHE, Trepte de decodare lingvistică elementară în receptarea textului poetic, LLRL, 62-64. [123] MARCU, FL., însușirea termenilor neologici pe baza analizei structurii (morfologice) a cuvântului, SLA, 77-84. [124] MARDARE, AURELIA, Proiect de tehnologie didactică. Gramatică Clasa a II-a, în Buletin Informativ Brăila CCD
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
activității independente a elevilor pentru receptarea mesajului literar, Tribșc, 17, nr. 310, 1988/4. [46] CRIȘAN, ALEXANDRU, Aspecte ale dezvoltării competenței dialogate la elevi în procesul de predare! învățare a limbii romane, BulIDȘ, 1988, 135-138. [47] CRIȘAN, EMANUELA, Strategii de decodare dinamic contextuală a textului: implicații în predarea / învățarea literaturii române, în: LL, nr. 2, 1988, p. 278-287. [48] CRIȘAN, EMANUELA, T. Arghezi: Mamă Țară. în: LLR, 17, nr. 3, 1988, p. 20-22. [49] CRIȘCIU, TITUS, Vocația cercetării filologice. [dezbaterea “Probleme
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
anul pregătitor, RIL, 1989, 72-75. [13] CRIȘAN, EMANUELA; CRIȘAN, ALEXANDRU, Exigențe ale dezvoltării competenței comunicative la elevi, LL, nr. 2, 1989, 239-247. [14] CRIȘAN, EMANUELA, Denominația personajului literar și compunerile școlare, LL, 4, 1989, 579-583. [15] CRIȘAN, EMANUELA, Strategii de decodare dinamic contextuală a textului: implicarea în predarea învățarea literaturii române, RILA, 1989, 68-71. [16] CVASNÎI CĂTĂNESCU, MARIA, Note despre anaforice în dialog (Implicații în predarea textului literar), RILA, 1989, 215-218. [17] DAVID, DOINA, Sinteze de limbă literară. [Vol.] II. Pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
FILIPESCU, PUIU; BOSTAN, CONST. C., Ora de limba română. Exerciții de gramtică și de vocabular pentru examenele de admitere în licee și facultăți, Editura Moldova, Iași, 1993, 256 p. [76] FIRIMIȚĂ, CRISTINA MARILENA, Posibilități de îmbunătățire a lecturii expresive și decodării textului literar la clasele primare, BuHȘD-Constanța, 3, 1990, 142 [rez.]. [77] GÂRMACEA, C., Modele și teste rezolvate de analiză gramaticală. [de Alexandru Metea și Sergiu Drincu]. în: Tribînv, 42, nr. 22, 1993, p. 4. [78] GÂRMACEA, CORNELIA, Școala în fața noii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cu implantul cohlear nu se face nimic. După aceea începe munca echipei audiolog- psiholog-părinte. Dezvoltarea capacității de a auzi este un proces complex, care presupune o reacție adecvată la stimuli acustici, recunoașterea și diferențierea tonurilor, zgomotelor și vocii umane, interpretarea, decodarea și folosirea pentru sine a semnalelor sonore, dezvoltarea discriminării și memoriei auditive. Dezvoltarea unui copil cu implant cohlear și nu numai, trebuie urmărită în strânsă colaborare cu persoanele care au copilul în grijă. Specialiștii trebuie să fie parteneri de discuție
Rolul echipei audiolog-psiholog-p?rinte ?n evaluarea copilului cu implant cohlear-studii de caz by Adriana Conea () [Corola-publishinghouse/Science/84050_a_85375]
-
presiunilor pentru aliniere exercitate asupra actorilor sociali. Am invocat deja discuțiile recente privind „efectul contextului” asupra reprezentărilor sociale. Am descris modul în care contextul îl „înhață” pe individ, îl „prelucrează” și-l determină să-și formeze un aparat specific de decodare a informațiilor. Când va întâlni orice stimul nou sau situație nouă, el va declanșa apoi acest mecanism de decodare și evaluare; va apela la experiențele lui trecute, va acționa așa cum a fost deprins să acționeze în practica sa socială. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
descris modul în care contextul îl „înhață” pe individ, îl „prelucrează” și-l determină să-și formeze un aparat specific de decodare a informațiilor. Când va întâlni orice stimul nou sau situație nouă, el va declanșa apoi acest mecanism de decodare și evaluare; va apela la experiențele lui trecute, va acționa așa cum a fost deprins să acționeze în practica sa socială. Cum se produce această convertire a unei deprinderi în situații noi? Nucleul central al reprezentării sociale conservă trăsăturile esențiale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tipului de discurs ce transmite anumite semnificații și creează o gândire și o realitate simbolică (Viaud, 2004). Să reluăm: contextul global induce norme de gândire și de conduită, fixează situațiile concrete, semnificative în memoria colectivă, determină elaborarea unor grile de decodare și de evaluare, provoacă reacții controlate, angajează, mobilizează actorii sociali, îi determină să se implice de partea cea „bună”. Îi antrenează să învețe un anumit stil de gândire și de conduită, o anumită „logică socială” care orientează activitatea cognitivă a
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în comunicarea zilnică, dar și în unele situații speciale"46. În fine, importanța ei pentru domeniul comunicării a determinat intensificarea cercetărilor asupra componenței nonverbale, făcând din această un studiu în sine. Sintagme că procesarea informației (prin care trebuie să înțelegem decodarea mesajelor, în scopul realizării de inferențe referitoare la intențiile celorlalți) și managementul impresiei, (având ca scop codificarea mesajelor în direcția influențării intențiilor celorlalți, evaluările sau percepțiile acestora) sunt utilizate de către unii specialiști. Autorii unor astfel de studii vorbesc de "...pauze
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
model de abilități dispersate pe parcursul unor teste standardizate (de exemplu, o discrepanță între IQ verbal și cel nonverbal) sau un limbaj limitat ori chiar lipsa lui definitivă. Deși un număr de studii și cercetări au demonstrat punctele tari (de exemplu, decodarea mesajelor) și slăbiciunile caracteristice (de exemplu, înțelegere, gândire abstractă deficitare), totuși nu există nici un tipar care să poată fi observat la toți subiecții autiști și nici anumite deficiențe neuropsihice. 1. De la prima descriere a autismului făcută de Kanner, s‑au
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
formarea acestora ca personalități capabile de autogestiune. Psihologia socială conferă mediului (sub numele de „context social”) o semnificație aparte, o competență și o putere proprii: contextul livrează nu numai informații, cunoaștere, ci și chei de prelucrare a acestora, modele de decodare, scheme cognitive cu ajutorul cărora sunt formați și încorporați actorii sociali, membrii unei comunități (Neculau, 2004). Achiziționăm capital cultural, spune Pierre Bourdieu, de la familie, școală, mediul social, ideologic și cultural frecventat. Plasat într-o „baie culturală”, înconjurat de stimuli culturali specifici
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
educația adulților se dovedește deosebit de importantă dimensiunea relațională, cunoașterea personalității celui ce învață, ca și practica de a comunica (tehnicile de expresie) și de a „asculta” (implicarea afectivă) a celor doi parteneri. În acest caz nu se pune accentul pe decodarea mesajului, ci pe înțelegerea stării celui ce-l primește, pe dispoziția sa afectivă și motivația care poate declanșa un efort de învățare, pe situația în care se găsește personalitatea sa în evoluția ei. Formatorul trebuie să-i redea subiectului adult
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Dumnezeu. Și atunci, cum ar putea el să judece, să condamne, să trimită pe cineva în iad sau în paradis, să acționeze ca o putere pizmașă, rea și mânioasă? 3. A decoda alegoriile. Rezultă o lectură a creștinismului care presupune decodarea alegoriilor. Scripturile au un limbaj obscur, polimorf. Spiritul Liber nu neagă infernul sau paradisul ca atare, ci recuză definițiile catolice, apostolice și romane. Infernul? Bineînțeles că există, dar este o metaforă a ignoranței și în niciun caz o geografie chtoniană
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cuvânt de asemenea iar tăcerea așișderea. Nu putem scăpa acestei evidențe: parcursul nostru terestru e una din modalitățile existenței lui Dumnezeu... întrucât această epocă nouă este plasată sub semnul milosteniei, Spiritul Liber ne propune următoarea lectură. Și aici tot o decodare... Milostenia creștină presupune iubirea de aproape ca de tine însuți și deci ca iubire de Dumnezeu. Cine e aproapele? Celălalt, în diferența lui radicală, în alteritatea lui absolută. Desigur. Dar nu numai ceea ce e lesne de iubit, ar fi prea
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
celălalt ostatic pentru a-ți câștiga paradisul, nu practici milostenia sau iubirea de aproapele tău pentru a-ți asigura mântuirea - pentru că ești deja mântuit. în logica grației și a răscumpărării păcatelor asigurate pentru totdeauna, informați fiind prin gustul adepților pentru decodarea a ceea ce percep ei ca alegorii, virtutea teologală, trebuie definită într-un mod deosebit: un libertin caritabil practică iubirea de aproapele său, desigur, dar mai înainte de toate iubirea pentru propriu-i trup. Libertinajul presupune alegerea bucuriilor existenței contra penitențelor catolice
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ca o variabilă identificată (din mai multe, actualizabile în discurs) și emfatizată pentru punctarea unei informații sau pentru rectificarea unui mesaj anterior. Substantivul elidat este obligatoriu reperat și, deși nelexicalizat, deține în continuare un rol foarte important în procesul de decodare a semnificației secvenței lingvistice respective 5. Ne vom opri asupra conversiunii adjectivului prin elipsă cu tot ceea ce implică aceasta (focus, emfază, constrastivitate, recuperarea suportului inițial). Denumit elipsă nominală, "distorsiune categorială"6 sau "reducție discursivă" (Creissels 2004), procedeul este subiacent acestui
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
un demisec), adjectivul poate determina direct ocurențe particulare. Adevărata transformare - arată și Guilbert (1975: 74) - nu este reprezentată de schimbarea de categorie gramaticală, din adjectiv în substantiv, ci de autonomizarea formei. Sunt aproape automat substantivizabile și nu pun probleme de decodare semantică adjectivele cu suport [+ Uman], fie ele calificative sau categoriale 8. Unitățile pot desemna însușiri pozitive (inteligenții, frumoșii, cochetele) sau negative (avarul, proștii, lașii, urâții), anumite aspecte fizice (pistruiatul, ochioasa, creola), aspecte legate de vârstă (micuța, tânărul) sau statutul social
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
întâlnit în viața mea mai curios decât tine. Am renunțat la foarte ieftin pentru mai confortabil Nu există mai rabdător/mai grațioasă decât tine. Aceste construcții cu adjectiv la gradul comparativ sau superlativ și suport [± Uman] nerealizat pun probleme de decodare, pentru că sursa referențială care le asigură capacitatea de desemnare nu este transparentă. Se poate identifica (Noailly 1993: 47−51) o proformă vidă care le permite să denumească atât categoria particulară de entități, cât și gradul proprietății respective. Alte forme de
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]