765 matches
-
de vie (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens); atrofiile (sunt cauzate de agenți patogeni care pot distruge în întregime un anumit organ al plantei sau aceasta rămâne într-un stadiu incipient de dezvoltare (atrofia endocarpului lemnos la fructele de prun Taphrina pruni); decolorările (datorate scăderii numărului de cloroplaste sau dispariția lor (Plumpox virus la prun); petele colorate (cauzate de ciuperci cu un miceliu pigmentat (pătarea roșie a frunzelor de prun Polystigma rubrum). necrozele (datorate modificării țesutului atacat într-o fază finală (focul bacterian
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de material semincer sau de plantat, liber de virusuri. În prezent se folosește în diagnosticarea virozelor testul ELISA. Simptomele produse de virusuri la plante În funcție de organul atacat simptomele se pot clasifica în mai multe grupe: simptome foliare sub formă de decolorări, necroze,deformări sau reduceri ale limbului foliar. simptome tulpinale ca nanismul, prin scurtarea internodurilor, striația necrotică, deformări ale ramurilor etc.; simptome florale sub formă de pătări ale perigonului sau ca benzi de decolorare a petalelor; simptome pe fructe ca petele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
multe grupe: simptome foliare sub formă de decolorări, necroze,deformări sau reduceri ale limbului foliar. simptome tulpinale ca nanismul, prin scurtarea internodurilor, striația necrotică, deformări ale ramurilor etc.; simptome florale sub formă de pătări ale perigonului sau ca benzi de decolorare a petalelor; simptome pe fructe ca petele inelare, petele rugoase, pietrificări ale pulpei, negeiri etc.; simptome ale sistemului radicular prin scurtarea, îndesirea și necroza rădăcinilor. În cazul virusurilor latente pe plantele atacate nu apar simptome evidente, plantele fiind tolerante față de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
nu vor mai fi strict localizate ci vor avea un efect generalizat, sistemic. Simptome produse de bacterii Bacteriile fitopatogene acționează asupra țesuturilor gazdelor prin enzimele și toxinele produse, determinând reacții fiziologice, biochimice și modificări anatomomorfologice variate cum sunt: pete de decolorare, pete cu aspect hidrozat, pete sau zone translucide, pete roșiatice datorită acumulării de antocian, pete negre datorită acumulării de melanină; necrozarea țesuturilor ca stadiu final al distrugerii țesuturilor, urmată de desprinderea zonelor afectate sub formă de ciuruiri; uscarea lăstarilor ; deformări
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
deși în Moldova a fost găsită încă din 1929. Pierderile anuale sunt relativ mici deși uneori pot ajunge la 50 % (B. Plămădeală, 1987). Simptome. Plantele atacate manifestă către sfârșitul perioadei de vegetație o ușoară veștejire a frunzelor inferioare și o decolorare a acestora în verde-pal, apoi în galben, înainte de necrozare. În tuberculi se observă la începutul atacului, zone galben-crem în lungul țesuturilor vasculare, în apropierea stolonilor. Într-un stadiu mai avansat, în zona inelului vascular apar caverne în care țesuturile sunt
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de consum sau cultura seminceră. Descrisă în 1841 de J.M. Berkeley în Anglia, boala s-a răspândit cu repeziciune în toate țările cultivatoare, în România fiind semnalată încă din 1935. Simptome. Frunzele și tijele florale parazitate prezintă pete eliptice de decolorare, cu țesuturi îngălbenite, pe suprafața cărora apare un puf cenușiu-violaceu. Frunzele și tijele plantelor mănate se frâng din dreptul zonei afectate, așa încât partea lor superioară se usucă. Frunzele capătă aspectul cifrei 1, iar tijele frânte nu mai produc semințe. Țesuturile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ciuperca este acum cunoscută pe tot teritoriul țării, ca producând pagube însemnate la ridichi, hrean, muștar dar și la varză, conopidă și gulii. Simptome. Încă din primele stadii de vegetație, pe toate organele aeriene ale cruciferelor pot apărea pete de decolorare gălbui, diferite ca formă și mărimi. Pe fața inferioară a limbului, dar uneori și pe cea superioară, apar cruste albe-lăptoase, proeminente, inelare, subepidermice. Într-un stadiu mai evoluat al bolii, epiderma crapă și petele iau aspect prăfos, datorită eliminării sporangilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
infectate. Aceste plante sunt ceva mai mici și vor forma spice mici, albe. Cea mai periculoasă fază de îmbolnăvire a plantelor este cea de după înspicare, când se observă spiculețe răzlețe, porțiuni de spic sau chiar spice întregi atacate, ce prin decolorare devin gălbui apoi ușor roz, mai ales la călcâiele rahisului sau chiar pe tot spicul dacă vremea este umedă. Cariopsele ce apar sunt șiștave, cu facultatea germinativă și masa a 1000 boabe mult scăzută. Agenții patogeni - Gibberella zeae (Schw.) Petch
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
respectându-se doza de produs la hectar. 5.3.17. Sfâșierea frunzelor Pyrenophora graminea Boala este deosebit de periculoasă atât pentru orz cât și pentru orzoaică, putând aduce prejudicii de până la 20 % din recoltă. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă pete de decolorare eliptice, situate între nervuri, la început izolate apoi confluente, formând dungi brune. Pe țesuturile brune, necrozate se formează un puf catifelat, bruniu, iar frunzele se sfâșie în lungul lor. Atacul se poate observa pe pai prin brunificarea internodului terminal și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tot unde se cultivă varza, înclusiv în România, unde a fost semnalat ă de E. Racoviță în 1947 și studiată de Vera Bontea în 1963. Simptome. Plantele tinere atacate încă din răsadnițe, prezintă pe cotiledoane, pete circulare sau neregulate, de decolorare. Pe zonele gălbui apar puncte mici negre. Dacă este atacată tulpinița, se observă în zona coletului o subțiere a sa înso țită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat, iar tinerele plante se frâng. La plantele m ai dezvoltate, pe frunze
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
verzi-gălbui, apoi brune ce se extind și chiar pot conflua. În centrul zonelor afectate se observă puncte mici negre. În timpul primăverii și verii atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare, pe frunze apărând pete eliptice sau liniare de decolorare, apoi cu aspect cenușiu, cu puncte mici negre. În cazul unor veri umede și răcoroase, atacul este foarte puternic și frunzele se sfâșie. Pe tecile frunzelor și pe pai apar pete clorotice alungite care devin apoi dungi brune. Glumele, rahisul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
umede și răcoroase, atacul este foarte puternic și frunzele se sfâșie. Pe tecile frunzelor și pe pai apar pete clorotice alungite care devin apoi dungi brune. Glumele, rahisul și aristele pot prezenta, în cazul în care sunt infectate, pete de decolorare pe care apar puncte mici negre dispuse în șiruri scurte . Septoria nodorum produce pete eliptice, cu contur regulat sau sinuos, care au în zona centrală o porțiune de 1-2,5 mm brună-negricioasă. țesuturile parazitate se necrozează înainte de apariția picnidiilor; când
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în zonele nordice dar s-a extins în Muntenia și Oltenia producând chiar epifiții în anii 1977, 1978, 1980 când s-au înregistrat pierderi de 15-30 % din recoltă Simptome.Agentul patogen produce pe limbul și teaca frunzelor pete izolate de decolorare înconjurate de un halo brun. Petele pot conflua și în acest caz ocupă suprafețe mari de limb iar pe suprafața țesuturilor distruse se observă zonalități concentrice. Ciuperca poate ataca și cariopsele din spic, acestea prezentând pete negre în zona embrionului
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pierderile de recoltă fiind variabile în funcție de rezistența soiurilor sau hibrizilor, de momentul instalării bolii și de condițiile climatice, putând depăși 80% la soiurile sensibile netratate. Simptome. Atacul apare în perioada iunie august sub formă de pete izolate sau confluente, de decolorare, cu diametru de 1-3 mm, rar 5 mm. Petele pot fi colțuroase sau rotunjite, galbene, brune, apoi cenușii în zona centrală unde se formează o eflorescență brună. În jurul petelor se observă o dungă brună la sfecla de zahăr și cea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
frecvenței de până la 50 %. În România ea a fost semnalată în 1969 la tomatele de seră. Simptome. Agentul patogen poate afecta plantele în toate stadiile de dezvoltare dar, simptomele cele mai evidente apar în timpul maturării fructelor. Un prim simptom este decolorarea nervurilor frunzelor, urmat de ofilirea pețiolului și uscarea frunzelor. Simptomele de veștejire pot apărea numai pe 1-2 ramuri ale plantei iar restul sunt sănătoase. La o frunză, pot fi atacate mai întâi foliolele de pe o parte a pețiolului apoi atacul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
probei de analizat, ml; N - volumul de soluție luată în analiză, ml. VII.2.4. DOZAREA LACTOZEI Principiul metodei Fericianura de potasiu în mediul alcalin și la cald, este redusă la ferCianură de potasiu. Reacția de reducere este evidențiată prin decolorarea treptată de la galben-roșiatic până la alb a soluției alcaline de fericianură de potasiu. Reactivi soluție alcalină de fericianură de potasiu (25 g de fericianură de potasiu p.a. dizolvată în 400 ml apă distilată, în alt vas se dizolvă 23 g hidroxid
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
100 ml se introduc 10 ml soluție alcalină de fericianură de potasiu, cca 30 ml apă distilată și 3-4 granule piatră ponce. Capsula se încălzește iar când începe fierberea se adaugă picătură cu picătură din filtrat (aflat în biuretă) până la decolorarea amestecului. Se notează cantitatea de filtrat folosită la titrare. Exemplu: Presupunând că s-au folosit 8 ml filtrat cantitatea de lactoză din lapte se calculează: 100 ml (amestec balon cotat).......10 ml lapte integral 8 ml lactoser ............x ml lapte
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
balon cotat și se omogenizează). Stabilirea titrului soluției de iod: 5 cm3 din această soluție se diluează cu 50 cm3 apă și se titrează cu Na2S2O3 0,01 N în prezență de 0,5 cm3 soluție de amidon până la completa decolorare. Titrul soluție de iod 0,01 N = 1,269 x V / 5 mg/cm3 în care: 1,269 -cantitatea de iod, mg, corespunzătoare la 1cm3 Na2S2O3 0,01 N; V - volumul soluției de Na2S2O3 0,01 N folosit la titrare
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
eprubete o cantitate egală de soluție 4 % de KMnO4 până la apariția unei colorații slab roz ( de obicei 1 ml). După 10 minute pentru îndepărtarea excesului de permanganat, soluțiilor li se adaugă în picături H2O2 soluție 3 % (aproximativ 2-5 picături) până la decolorare. La soluțiile decolorate se adaugă 0,2 ml soluție SnCl2 și 0,1 ml soluție de hidrosulfat de sodiu și amestecul se agită intens timp de 20 minute. Volumul de lichid din eprubete se aduce cu apă la 10 ml
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
dar mult mai puțin în treapta a doua.Ca tărie, acidul sulfuros este un acid mediu spre tare. Mulți coloranți dau cu SO2, H2SO3 sau sulfiți, produși de adiție care sunt incolori sau slab colorați. SO2 este adesea folosit la decolorarea substanțelor care nu rezistă la înălbire cu oxidanți puternici. Decolorarea unei soluții roșii de fuxină: Prin barbotarea SO2 prin soluție diluată de fuxină roșie sau prin adăugarea unei soluții apoase de SO2 la soluția diluată de fuxină, se observă trecerea
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
acidul sulfuros este un acid mediu spre tare. Mulți coloranți dau cu SO2, H2SO3 sau sulfiți, produși de adiție care sunt incolori sau slab colorați. SO2 este adesea folosit la decolorarea substanțelor care nu rezistă la înălbire cu oxidanți puternici. Decolorarea unei soluții roșii de fuxină: Prin barbotarea SO2 prin soluție diluată de fuxină roșie sau prin adăugarea unei soluții apoase de SO2 la soluția diluată de fuxină, se observă trecerea de la roșu(roz) la incolor. Prin fierberea soluției decolorate reapare
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
Prin barbotarea SO2 prin soluție diluată de fuxină roșie sau prin adăugarea unei soluții apoase de SO2 la soluția diluată de fuxină, se observă trecerea de la roșu(roz) la incolor. Prin fierberea soluției decolorate reapare culoarea roz-roșie datorită îndepărtării SO2. Decolorarea se bazează pe combinarea fuxinei cu SO2, iar timpul de decolorare depinde de concentrația soluțiilor. Decolorarea florilor: Pentru decolorare se folosesc trandafiri roșii, nu-mă-uita, bujori, stânjenei.( Nu se folosesc garoafe roșii sau mușcate). Pentru o decolorare uniformă, petalele se introduc
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
adăugarea unei soluții apoase de SO2 la soluția diluată de fuxină, se observă trecerea de la roșu(roz) la incolor. Prin fierberea soluției decolorate reapare culoarea roz-roșie datorită îndepărtării SO2. Decolorarea se bazează pe combinarea fuxinei cu SO2, iar timpul de decolorare depinde de concentrația soluțiilor. Decolorarea florilor: Pentru decolorare se folosesc trandafiri roșii, nu-mă-uita, bujori, stânjenei.( Nu se folosesc garoafe roșii sau mușcate). Pentru o decolorare uniformă, petalele se introduc pentru scurt timp în eter pentru dizolvarea stratului de ceară de pe
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
SO2 la soluția diluată de fuxină, se observă trecerea de la roșu(roz) la incolor. Prin fierberea soluției decolorate reapare culoarea roz-roșie datorită îndepărtării SO2. Decolorarea se bazează pe combinarea fuxinei cu SO2, iar timpul de decolorare depinde de concentrația soluțiilor. Decolorarea florilor: Pentru decolorare se folosesc trandafiri roșii, nu-mă-uita, bujori, stânjenei.( Nu se folosesc garoafe roșii sau mușcate). Pentru o decolorare uniformă, petalele se introduc pentru scurt timp în eter pentru dizolvarea stratului de ceară de pe suprafața acestora care împiedică acțiunea
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
diluată de fuxină, se observă trecerea de la roșu(roz) la incolor. Prin fierberea soluției decolorate reapare culoarea roz-roșie datorită îndepărtării SO2. Decolorarea se bazează pe combinarea fuxinei cu SO2, iar timpul de decolorare depinde de concentrația soluțiilor. Decolorarea florilor: Pentru decolorare se folosesc trandafiri roșii, nu-mă-uita, bujori, stânjenei.( Nu se folosesc garoafe roșii sau mușcate). Pentru o decolorare uniformă, petalele se introduc pentru scurt timp în eter pentru dizolvarea stratului de ceară de pe suprafața acestora care împiedică acțiunea decolorantă a SO2
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]