5,592 matches
-
încreț, râuri brodate peste încreț și cipcă. Cămașa( P. 1246) are mâneca pe de-a întregul largă la capăt, cu două rânduri de motive florale brodate cu nuanțe de roșu și grena, cu guleraș pe bentiță și cu același motiv decorativ floral de o parte și alta a despicăturii de pe mijlocul pieptului. Mâneca pe lângă cusătura de prindere cu stanul are o îngraditură formată de același motiv decorativ de la capătul mânecii și de pe stan. Ciupagele (P. 1330, are și poale )și P.
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
cu nuanțe de roșu și grena, cu guleraș pe bentiță și cu același motiv decorativ floral de o parte și alta a despicăturii de pe mijlocul pieptului. Mâneca pe lângă cusătura de prindere cu stanul are o îngraditură formată de același motiv decorativ de la capătul mânecii și de pe stan. Ciupagele (P. 1330, are și poale )și P.1403 de asemenea provin de la aceeși persoană, sunt de asemenea cămăși încrețite ân jurul gâtului (P. 1330), are gura cămășii înt-o parte, cu mâneca dintr-una
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
cipcă) cu mâneca cu altiță, tablă și râuri pe mânecă, iar P.1302, cu o altiță în care apar elemente de noutate în decorarea mînecii, fiind formată de două benzi mai late brodate cu arnici de culoare neagră, cu motivul decorativ ciorchinele intercalate cu o fâșie mai îngustă brodată cu mătase galben deschis cu motivul decorativ frunza de viță. Mâneca se termină cu un încreț îngust, iar pe mânecă mai apare motivul prerupt ciorchinele. Structura altiței se continuă și pe stan
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
altiță în care apar elemente de noutate în decorarea mînecii, fiind formată de două benzi mai late brodate cu arnici de culoare neagră, cu motivul decorativ ciorchinele intercalate cu o fâșie mai îngustă brodată cu mătase galben deschis cu motivul decorativ frunza de viță. Mâneca se termină cu un încreț îngust, iar pe mânecă mai apare motivul prerupt ciorchinele. Structura altiței se continuă și pe stan. (aducînd aminte de cămășile cu ciupag pe stan). Această caracteristică se observă și la P.
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
roșu deschis, (P1304) policrom roșu, galben, albastru, sau policrom albastru, galben, negru, (P. 1302) nuanțe de maro, negru, galben deschis. În afară de acest ultim ciupag pe care apare motivul strugurelui și al frunzei viței de vie. Toate celelealte ciupage au compozițiile decorative pe mânecă și stani realizate din elemente geometrice. Ciupagele (P. 1310, P. 1316, P.1293, P1463) sunt cămăși fără poale, cu mâneca dintr-una, cu un decor în formă de tablă realizat cu motive decorative florale brodate pe fire trase
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
Toate celelealte ciupage au compozițiile decorative pe mânecă și stani realizate din elemente geometrice. Ciupagele (P. 1310, P. 1316, P.1293, P1463) sunt cămăși fără poale, cu mâneca dintr-una, cu un decor în formă de tablă realizat cu motive decorative florale brodate pe fire trase, cu bumbac alb, se termină în pumnași și cipcă. Tot de la Ogradena provin și P. 1375, P. 1326, P.1282, care corespund tipului tunică, poncio. Din același areal al Banatului provin (P. 1407)-Teregova și
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
din anul 2004 membru UAP România. Din 2011 este membru al Asociației Internaționale - Computer Graphic Society - Australia. STUDII: -1995-1999 - Colegiul de Artă “Ciprian Porumbescu”, Suceava; -1999-2003 - Facultatea de Arta”George Enescu”Iași, clasa prof. Liviu Suhar; -2012 - Doctor în arte decorative și design, Universitatea de Artă “George Enescu” Iași, Facultatea de arte plastice, decorative și design cu lucrarea SIMBOLUL MÂINII ÎN ARTELE PLASTICE, clasa maestrului Liviu Suhar. EXPOZIȚII PERSONALE, 1998 - 2012, Suceava: Centrul de Asistență Psihopedagogică, Casa Corpului Didactic, Muzeul de
CĂTĂLIN ALEXANDRU CHIFAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_catalin_rodica_elena_lupu_1372858195.html [Corola-blog/BlogPost/363902_a_365231]
-
Computer Graphic Society - Australia. STUDII: -1995-1999 - Colegiul de Artă “Ciprian Porumbescu”, Suceava; -1999-2003 - Facultatea de Arta”George Enescu”Iași, clasa prof. Liviu Suhar; -2012 - Doctor în arte decorative și design, Universitatea de Artă “George Enescu” Iași, Facultatea de arte plastice, decorative și design cu lucrarea SIMBOLUL MÂINII ÎN ARTELE PLASTICE, clasa maestrului Liviu Suhar. EXPOZIȚII PERSONALE, 1998 - 2012, Suceava: Centrul de Asistență Psihopedagogică, Casa Corpului Didactic, Muzeul de Științe naturale, Eurom-Bank, Galeria de Artă “Ion Irimescu“, Universitatea ”Ștefan cel Mare”, Iulius
CĂTĂLIN ALEXANDRU CHIFAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_catalin_rodica_elena_lupu_1372858195.html [Corola-blog/BlogPost/363902_a_365231]
-
partid și de la consiliul județean au avut o frumoasă inițiativa cetățeneasca, în urma indicațiilor prețioase primite, evident, de la centru. Ei au propus și au fost aprobați în unanimitate, că în spațiile libere dintre blocuri, în loc să fie plantate tot felul de flori decorative, dar inutile din punct de vedere gospodăresc, să fie însămânțate sau răsădite legume comestibile spre folosul locatarilor. Și pentru a păstra și un aspect frumos plus o viitoare perspectivă, să se sădească la intervale egale, câte un copăcel, legat de
SCHIŢE UMORISTICE (10) – VICTORIA SOCIALISMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/_1414122504.html [Corola-blog/BlogPost/384127_a_385456]
-
cu balade, cu zăpezi care îi înfloresc pe umeri: un univers legendar; cântecul lui e fără vârstă, fiindcă e un imn al miturilor și al virtualităților are lucrează adânc în om» / «De fapt, componenta ezoterică, indiferent dacă e însușită ori decorativă, stăpânește această literatură care, înainte de a fi examinată esteticește, trebuie văzută ca o experiență stranie ce ar merita [să fie] descrisă în etiologia ei, poate și mai interesantă decât efectul liric» (Artur Silvestri, în prefața-i din 1983 și, respectiv
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
de material participând la realizarea întregului”. Locurile 2 (1000 de euro) și 3 (700 de euro) au fost ocupate de alte 2 lucrări pline de farmec și inventivitate. Ana Mandita, studentă în anul 2 la Facultatea de Arte Plastic și Decorative București și câștigătoarea premiului 2, a captat atenția cu un obiect vestimentar, o rochie de seară cu trena, despre care spune că “păstrează esență PUMA, esența felinei, pe care o descoperim și într-o femeie elegantă. Am mers mult pe
Câştigătorii concursului Puma The Creative Factory by http://www.zilesinopti.ro/articole/2540/castigatorii-concursului-puma-the-creative-factory [Corola-blog/BlogPost/97241_a_98533]
-
Aprecierile din partea cumpărătorilor reprezintă încununarea muncii iconarului. Participă la toate târgurile la care este invitată. Consideră că Expoziția de la Muzeul Țăranului Român este un filtru puternic al calității iconarilor. Lia Voicu din București, artist plastic, absolventă a Facultății de Arte Decorative, București, Secția Ceramică, din studenție pictează icoane pe sticlă, face mărțișoare din semințe, scoarță de copac, ciulini, ghindă, castane, cânepă, linte. La Muzeul Țăranului Român expune: icoane pe sticlă, reproduceri după canon, icoane pe sticlă aplicată pe o bucată de
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
afectivă puternică cu Dumnezeu și cu sfântul reprezentat, aducându-i artistului o revărsare a propriilor trăiri interioare asupra obiectului realizat, comercializarea ei fiind posibilă numai prin comuniune de gândire și simțire între autor și cumpărător: „Deși icoana pe sticlă este decorativă, să căutăm să ajungem cu sufletul în miezul și profunzimea ei și să vedem legătura dintre noi și divinitate sau cu sfântul reprezentat. A picta icoana o faci pentru că cineva te cheamă, te mână să o faci, fiind conștient că
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
Postăvar Cătălin, Liliana și Noemi expune obiecte de ceramică lucrate din lut și argilă, manual sau la roată, decorate la cald și la rece, în culori naturale, calde, de nuanța pământului sau a lemnului. Piesele lucrate de dumnealor utilitare și decorative aduc în actualitate vechi motive ale vieții materiale și spirituale ale poporului român: blidare, butoiașe, ploscă, opinci, vaze de forma stupului împletit din nuiele, folosit acum 200-300 de ani, figurine reprezentând țărani, cobilițe, sticle ce reproduc chipuri de domnitori: Ștefan
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
să producă bijuterii după ce cu 2-3 ani în urmă o prietenă îi oferea de ziua dumneaei coliere, brățări din pietre naturale despre care îi spunea că îi vor purta noroc. Cornelia Untilov din București este absolventă a Facultății de Arte Decorative și Design a Universități Naționale de Arte și și-a adaptat preocupările cerințelor pieții. Inițial a lucrat obiecte din ceramică și sticlă, dar nu prea avea vânzare. O întâmplare particulară a făcut-o să înceapă un nou meșteșug. I s-
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
seifuri, nimic nu se mai mișcă. Averi de miliarde dispar ca și cum nici nu ar fi existat, se alege praful și de cele de milioane, indiferent de cum se numește moneda tezaurizată, iar aurul, platina, sau pietrele prețioase, capătă încet-încet doar valențe decorative absolut nefolositoare. Bancheri, jucători la bursă, dealeri, speculanți și hakeri își aruncă sculele pe geam, apoi se aruncă și ei, disperați că lumea lor s-a prăbușit, iar asta înseamnă, evident, că întreaga lume este distrusă. Însă oamenii săraci, cei
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420306152.html [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
varul înghițea acuarele. Însă bunica mi-a păstrat mult timp pe perete acuarela; văruia, dar nu și peste prințesă. Când am venit în Tulcea, atmosfera a fost mult mai lejeră. Făceam pictura cu Adrian Pall. Dânsul făcea pe atunci artă decorativă și desenam și noi tot felul de afișe, în tempera, ceva cu omagiu partidului, Ceaușescu, porumbelul păcii, cum se cereau pe atunci. În afară de pictură, îmi plăcea mult să citesc. Și am citit pe atunci foarte mult, am mers la filme
PENELUL LUMINII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492857340.html [Corola-blog/BlogPost/382890_a_384219]
-
lucru pictura? Ce este bine sau, de ce nu, mai puțin bine în aceasta? VO - Este bine. Și când spun familie de pictori, mă gândesc la mine și la soțul meu, pentru că fiica, pictează în altă parte și pictează altfel, mai decorativ. Eu și soțul meu avem de asemenea, stiluri foarte diferite, așa mi se pare mine. Rar mi s-a întâmplat să pictez ceva și să mi se pară că pictura este în stilul în care pictează el. Și chiar și
PENELUL LUMINII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492857340.html [Corola-blog/BlogPost/382890_a_384219]
-
supraviețuiască și să depășească vicisitudinile vremurilor. Apărută la sfârșitul secolului al XIV-lea, arta cultă românească s-a manifestat ca o continuatoare a artei tradiționale bizantine, cu deosebire prin pictura monumentală religioasă, pictura religioasă de șevalet, în tempera (icoane), sculptură decorativă și ceramică decorativă. Sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea a marcat apariția primului stil de artă cultă românească, stilul cantacuzin-brâncovenesc, care s-a manifestat cu deosebire în domeniul arhitecturii, picturii monumentale religioase și în domeniul
ARTA ROMÂNEASCĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 by http://confluente.ro/Arta_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/367202_a_368531]
-
depășească vicisitudinile vremurilor. Apărută la sfârșitul secolului al XIV-lea, arta cultă românească s-a manifestat ca o continuatoare a artei tradiționale bizantine, cu deosebire prin pictura monumentală religioasă, pictura religioasă de șevalet, în tempera (icoane), sculptură decorativă și ceramică decorativă. Sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea a marcat apariția primului stil de artă cultă românească, stilul cantacuzin-brâncovenesc, care s-a manifestat cu deosebire în domeniul arhitecturii, picturii monumentale religioase și în domeniul artelor decorative (metal
ARTA ROMÂNEASCĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 by http://confluente.ro/Arta_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/367202_a_368531]
-
ceramică decorativă. Sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea a marcat apariția primului stil de artă cultă românească, stilul cantacuzin-brâncovenesc, care s-a manifestat cu deosebire în domeniul arhitecturii, picturii monumentale religioase și în domeniul artelor decorative (metal, țesături, lemn). Condițiile impuse de Imperiul turcesc celor trei provincii românești au făcut ca abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea să apară în România pictura și grafica laică de șevalet, această perioadă
ARTA ROMÂNEASCĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 by http://confluente.ro/Arta_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/367202_a_368531]
-
țină deschisă îl ispitiseră. Simțind că cerul este senin, semn că toată ziua va fi frumoasă, a hotărât să meargă mult mai departe, într-un părculeț în care simțea miros de iarbă bine întreținută, de frunze de arbuști și copaci decorativi. Era liniște și, tot acolo, putea asculta în voie dialogul plăcut al păsărelelor ce nu se speriau de el. Uneori cumpăra un covrig ori o pâinică și le dădea firimituri. Le simțea cât de fericite sunt și se bucura împreună cu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426265661.html [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
sincer și franc, convingerea mea este că asemenea „parlamentari”, în afară de rolul propagandistic (și acela discutabil pentru că s-a caracterizat numai prin mijloace manipulatorii sfidând interesul național) în campaniile electorale privind Președintele, nu au avut nici un alt fel de rost, umplând decorativ Parlamentul, accentuând traficul de influență și consumând clientelar fonduri bugetare. Cel care îmi semnalează această situație în care de ani de zile confrații noștri de peste ocean se demonstrează a fi mai grijulii cu cheltuirea bugetului României și mai atenți cu
ROMÂNI AMERICANI DE PRESTIGIU CER DE PATRU ANI SĂ SE RENUNŢE LA REPREZENTAREA PARLAMENTARĂ A DIASPOREI DIN STATELE UNITE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_romani_americani_de_pres_corneliu_leu_1353478220.html [Corola-blog/BlogPost/364802_a_366131]
-
aleile parcului), are o ofertă variată, de la ouă încondeiate, pictate sau decorate cu mărgele, la ceramică și împletituri, și de la cusături și podoabe populare, la piese cioplite din lemn și icoane pictate pe sticlă. Ouă încondeiate, pictate sau cu motive decorative din mărgele și icoane pe glajă Ouăle de Paște (ouă de găină, de rață, de gâscă și de struț) aduse de meșterii încondeietori Saghin Ecaterina din Vatra Moldoviței, sau de Ileana Hutopilă din Ulma, cele pictate ale rădăuțeanului Florin Bejinari
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Targul_de_paste_de_la_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
pe glajă Ouăle de Paște (ouă de găină, de rață, de gâscă și de struț) aduse de meșterii încondeietori Saghin Ecaterina din Vatra Moldoviței, sau de Ileana Hutopilă din Ulma, cele pictate ale rădăuțeanului Florin Bejinari, sau ouăle cu motive decorative din mărgele realizate de Elena Gheorghian din Suceava s-au aflat printre produsele cele mai întrebate de cumpărători. Icoanele pe sticlă, executate de Cristina și Neculai Turicianu din Săveni, Botoșani, și de Anca Dănilă din aceeași localitate, aduc în spațiul
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Targul_de_paste_de_la_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]