115 matches
-
simț moral decât o imagine critică a realității. "Caritatea" dezvăluie privitorului sentimentele profunde ale pictorului, care, sensibil la necazurile oamenilor s-a agățat în acel moment de o înfățișare cu tentă umanitaristă. Stilul practicat a fost unul care duce spre decorativismul picturii murale. Modul de abordare arată calități personale de netăgăduit, calități care nu mai apar atât de pregnant în alte picturi executate înaintea perioadei sale de studii din străinătate. Așa sunt lucrările "Fata ieșind din baie" (1893), "Nud" (1893) cu
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
bătăliilor sunt reținute doar ca fundal spectaculos din care se detașează drama propriu-zisă, regizorul urmărind în primul rând elocvența efectului vizual. Violența unor fraze de montaj cu chipuri și trupuri însângerate ca și remarcabila dinamică a cadrelor protejează filmul de decorativism. Depășind locurile comune ale genului, realizatorii reușesc performanța unei drame istorice spectaculare într-un climat specific local. Pr. 2 la Festivalul filmului muncitoresc, Praga.”" Tânărul critic Andrei Gorzo a observat că filmul "Dacii" este o demonstrație continuă de forță realizată
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
dă substanță și lumină unui portret. Creativitatea lui Friedrich Mieß are adesea abordări care denotă o capacitate de prelucrare și receptare a modalităților moderne de expresie. Un exemplu în acest sens stă „"Portretul de fată"” în care transpare apropierea de decorativismul stilului Art Nouveau. Atenția și cucernicia cu care sunt tratate elementele, reprezentarea plină de simț al tactilității cum sunt: senzualitatea discretă a gurii, frăgezimea pielii, moliciunea catifelei și strălucirea părului, sunt demne de marii maeștrii. Tonurile luminoase afișate de cromatica
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
se autoinclude cu naturalețe, artiștii de la cumpăna veacurilor XIX și XX au folosit frecvent o astfel de abordare. Friedrich Mieß pictează în anul 1890 o pânză de mari dimensiuni intitulată „"Femeie în grădină"”. Tematica lucrării are o trăsătură generală numită decorativism, elementele florale fiind omniprezente cu valențe aluzive la profilul frumuseții feminine, atrăgătoare, sclipitoare dar efemeră. Plasarea modelului feminin în peisaj este prezent în această perioadă în opera multor pictori care au abordat o varietate compozițională și o simbolistică afirmată sau
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
valorile cromatice utilizate. Stilizările privesc în fapt sintezele grafice la care ajunge prin eliminarea detaliilor și menținerea în permanență în registrul unui cromatism rafinat și sugestiv. Faza subiectelor inspirate din valorificarea impulsurilor folclorice, decorative și geometrizante a creat impresia unui decorativism cromatic, unde suprafața mizează pe juxtapunerea unor mari suprafețe colorate complementar. Apoi, în faza amplelor desfășurări spațiale, perspectiva și structura planurilor determină artistul, din necesități de relație și echilibru, să configureze necesare volume pe verticală. Arhitectura peisajelor sugerează sonorități cromatice
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
populare prin prisma simbolicii mesajului. Printre cele mai cunoscute opere din prima perioadă figurează "„Femeie cu broboadă galbenă”" (1956), "„Portretul lui Gh. Dimitriu”", "„Natură statică cu pești”" și "„Țăran cu pălărie”" (1957). După 1960 pictura maestrului este marcată de un decorativism sonor, declarat de către ideologii timpului "„ca influențe formaliste, burgheze”", interzicînd expunerea lor în cadrul expozițiilor republicane. Astăzi pânzele „"Fetele din Ceadâr-Lunga”" (1959-1960), "„Recruții”" (1965) și tripticul "„Istoria unei vieți”" constituie „fondul de aur” al artei naționale. Fiind o personalitate de cultură
Mihail Grecu () [Corola-website/Science/299987_a_301316]
-
le-a realizat, Apcar Baltazar s-a înscris în fapt pe o linie de ripostă contra acestuia. Procedeul pe care l-a urmat pentru depășirea esteticii specifice impresionismului nu a fost unul prea uzitat în epocă. Se poate spune că decorativismul, cloazonismul și sintetismul sunt caracteristicile capitale ale operelor pe care le-a realizat. Se poate vorbi și de un freschism dacă se ține seama și de analiza cromaticii cu tonuri palide, delicate, pastelate, clorotice de o intensitate deficitară. Pictura lui
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
academiste nu-și aveau locul. Se poate constata că vechile compoziții care se încadrau în geometria regulată (trapez, piramidă) au fost abandonate, îl locul lor fiind prezente asimetriile, unghiuri de vedere insolite și fragmentarismul, totul fiind centrat ca țintă spre decorativism. Dacă în pictura de gen, Baltazar a folosit o manieră impresionistă prin care s-a preocupat de observarea detaliilor oferite de natură și, dacă în pictura istorică artistul s-a dovedit a fi un savant determinat să reconstituie amănuntul trecutului
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
la modularea prin lumini și umbre a volumelor, a perspectivei aeriene și a celei liniare. Astfel, el a reușit să creeze o imagine concepută sintetic, care în final a dobândit mari virtuți decorative. Se poate spune ca o concluzie că decorativismul, cloazonismul și sintetismul sunt caracteristicile capitale ale operelor pe care le-a realizat. Se poate vorbi și de un freschism dacă se ține seama și de analiza cromaticii cu tonuri palide, delicate, pastelate, clorotice de o intensitate deficitară. Autoportretele au
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
în tematica rurală plin de încredere în propriile forțe și plin de vigoare. Într-o manieră asemănătoare realizării compoziției "Durus arator" a fost pictată și lucrarea intitulată "Haimanalele". Imaginea a fost creată în anul 1907 în chip novator, urmărind linia decorativismului. În cazul "Haimanalelor" fundalul a fost redus la maximum posibil și sugestia spațiului pe care a făcut-o artistul în "Durus arator", executat cu planuri derulate în perspectivă, a dispărut cu desăvârșire. Imaginea a devenit astfel "plină" de chipurile mândre
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
academiste nu și-au avut locul. Se poate constata că vechile compoziții care se încadrau în geometria regulată (trapez, piramidă) au fost abandonate, în locul lor fiind prezente asimetriile, unghiuri de vedere insolite și fragmentarismul, totul fiind centrat ca țintă spre decorativism. Procupări similare în Apusul Europei le-au avut grupul prerafaeliților englezi - Pierre Puvis de Chavannes și Gustave Moreau, unii nazarineni germani sau rușii - Mihail Vrubel, Andrei Riabușkin, Victor Borisov-Musatov și mulți alții. La o analiză mai aprofundată se poate constata
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
stâlpi și arcade,iar acoperișul înalt, piramidal, are turnulețe de colț. Pictura contribuie și ea, în mod esențial, la valoarea deosebită a acestui monument. Înrudită ca iconografie și stil cu cea realizată de Radu Munteanu la Desești-Maramureș, pictura impresionează prin decorativismul ansamblului, prin desenul cu linii groase, egale și prin cromatica luminoasă.
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz () [Corola-website/Science/316149_a_317478]
-
a devenit în 1921. În 1924 a realizat o serie de desene în cretă care au fost apoi publicate ca mapă erotică cu titlul "„Eros omnipotens”". În 1935 s-a mutat la București. Creația artistică este caracterizată de perfecțiunea formei, decorativism, tinzând spre un limbaj pictural bogat în culoare. Personajele sunt prezentate într-un mod grațios reprezentativ pentru Art Nouveau și Secession. În afișe silul este adesea caricatural. A creat simboluri vizuale de efect pentru companii și partide politice. Exemple în
Imre Földes Feld () [Corola-website/Science/330251_a_331580]
-
cel ce îl apropie pe Sion de caracterul alegoric al Jugendstilului, evident interpretat într-o manieră personală, lucruri ce se contopesc în compunerea operei de față - paleta cezanniană (tonurile de albastru), tehnica pointillistă sub influența lui Signac și un anume decorativism ce amintește de compozițiile lui Klimt. Un alt nume prestigios al artei românești este Francisc Șirato (1877, Craiova - 1953, București), bine reprezentat și el în licitație. Lila cu fundă roșie, din 1933-1934, este estimat la 12.000 - 18.000 de
Top 100 mari maeștri ai artei românești, de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104788_a_106080]
-
creația lui Pallady și a lui Matisse. Nudul în interior, în varianta lui modernistă, este asumat de Ciucurencu imediat după sejurul de studii din Paris de la începutul deceniului patru al secolului XX. Influențat de Matisse, dar atras totodată și de decorativismul lui Raoul Dufy, Ciucurencu va picta în anii '30 o serie importantă de nuduri sau odalisce în interior într-o paletă pastelată, dar extrem de pitorească. Valoare estimativă: 6.000 - 9.000 de euro. Tot de Ciucurencu este propusă și Natură
Licitație Artmark: Colecții inedite de la “Prințul din Montparnasse” la Lucian Blaga și Constantin Doncea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105935_a_107227]