5,667 matches
-
ideologizări alienante. Dacă nebănuite sînt căile Domnului, nu mai puțin neprevăzute sînt cele ale anexionismului ideologic, împins cîteodată pînă la iluzii optice în chiar sînul poeticii: Cînd, în , spre a se pune bine cu politrucii , autorii manualelor liceale de română decretau că Ștefan cel Mare (...) este protagonistul Fraților Jderi, ei contraziceau fără temei tocmai importantă regulă tipologica a lui Scott, pe care chiar și Sadoveanu (...) o respectă. Anume aceea că eroul principal al unui român istoric se cuvine să fie un
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
eu ma gandesc înainte." Cine va da deșteptarea? Ziarele începutului de an abundă în prognoze despre ceea ce ne așteaptă în 1999. Pînă la ele, citam un titlu din ADEVĂRUL: Relaxat după revelionul de 7.000 de dolari din Marea Egee, Cozma decretează azi grevă generală în Valea Jiului. Acest titlu ar putea concura cu succes pentru cea mai scurtă povestire a anului, în linia Caracterelor lui La Bruyere. v Pentru COTIDIANUL, 1999 este ultimul an al acestui secol și al mileniului. Teribilă zicere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18203_a_19528]
-
participa din nou la o viața socială constructivă. Și mă tem că, pentru această, va fi necesară o perioadă de timp mult mai mare înainte de a se reconstitui, pornind de la bază, si nu de la vîrf - căci așa ceva nu poate fi decretat - țesutul social care, încetul cu încetul, își va secretă instituțiile democratice și liberale care vor permite un echilibru între libertatea indivizilor și urmărirea binelui comun. E ceea ce constituie, oarecum, regula de viață a unei democrații: ea se află mereu în
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
Irina Coroiu Declarînd la unison " Sîntem un popor de cineaști și cinefili", canadienii au decretat a 25-a ediție a Festivalului Internațional de la Toronto ca fiind "de argint", conferindu-i atributele prețiosului metal ce poate avea și strălucirea epatantă a modernității și patina nobilă a tradiției. Mai ales că, în mod cu totul original, această
Toronto, ediția "de argint" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16704_a_18029]
-
știau că de rege depinde totul. Și regele, din păcate pentru Argetoianu, era încă nehotărît, tergiversînd mult lucrurile. La 15 februarie 1935 convine cu Octavian Goga, alt preferat al suveranului, că în cazul formării unui alt guvern liberal, care să decreteze alegeri pentru Constituantă, să fuzioneze ca partid pentru a lupta împreună în alegeri și, apoi, să devină miniștri cu mari responsabilități. De fapt, dezideratul lui Argetoianu, totuși om politic, era ca modificarea Constituției să fie atît de radicală încît, practic
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
regim democratic. Și Maniu, deși om politic cu experiență, a crezut în această himerică promisiune. Dar Antonescu era mai dinainte înțeles cu Fabricius, ambasadorul Germaniei, să facă guvern cu legionarii și să se alăture Axei. Ceea ce Antonescu a și făcut, decretînd statul național legionar la 14 septembrie 1940. Maniu, revoltat, a alcătuit un memoriu aspru (de comun acord cu Dinu Brătianu) în care îi reproșa procedeul, socotit fatal intereselor țării. Hudiță a fost însărcinat să-i înmîneze memoriul generalului Antonescu. Generalul
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
ei, devenit regele României. Regele i-a cerut, și el, să revină de acolo de unde fostul ei soț o izgonise. S-a reîntors și Antonescu a anunțat-o că i s-a decernat titlul de Regina mamă. În țară se decretează statul național legionar și familia regală, izolată fiind de general, asistă neputincioasă la dezmățul dezlănțuit de legionari, pe care Antonescu nu-i putea deocamdată stăpîni. Regele domnea formal. Iar Antonescu, socotindu-l prea tînăr, nu-l consulta deloc, toate deciziile
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
munca cinstită n-ar fi rezolvat nici într-o mie de ani? Oare acesta să fie genul de miracole așteptate de români de la vrăjitorii Stolojan și Isărescu? Posibil. Dacă tot au pornit-o pe panta re-comunizării economiei românești, de ce nu decretează domnii cu pricina și o naționalizare? Talente în acest sens au - se cunoaște abilitatea domnului Stolojan în a pune mâna pe dolarii întreprinderilor. Ar fi fost un bun prilej să-și exercite îndemânarea confiscând vilele cu piscină, jeepurile și blănurile
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
era pregătit pentru a sărbători victoria noului primar. Dacă nici PD-ul n-a crezut în zodia norocoasă a dlui Băsescu, să le dăm și ziariștilor dreptul de a lua de bune zisele analiștilor politici care după primul tur au decretat că noul primar al Bucureștiului va fi dl Oprescu. Cum se poate ieși din încurcătură într-o asemenea situație? Căci "bizonul" cum își numea dl Cristoiu cititorii, pe vremea când conducea ziare care se vindeau, adică omul de rând care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
să închine, ca și el, țara turcilor, ferind-o astfel de pericolul transformării ei în pașalîc turcesc. Mihai Viteazul (secolul al XVI-lea) s-a luptat, o vreme victorios, cu turcii, dar n-a fost iubit în țară pentru asuprirea decretată asupra țăranilor. Și (autorul se sfiește s-o spună) n-a avut conștiința națională la vremea sa, de a uni, sub sceptrul său, cele trei țări române. Acest nimb simbolic vine din secolul al XIX-lea ("secolul naționalităților"), începînd cu
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
să vadă cum vor reacționa talibanii. Numai că strategii NATO gîndesc altfel decît vedeta OTV și au atacat în trei valuri în acea noapte. N-am mai fost lăsată să văd cum s-o fi comentat infirmarea predicției, ai mei decretînd că au lucruri mult mai interesante de urmărit decît trăncănelile cuplului Cristoiu-Diaconescu. * Hazardul obiectiv a făcut ca, imediat ce am terminat de scris cele de mai sus, cineva să-mi restituie o carte învelită într-un ziar vechi. Era o foaie
Cercul micilor teleaști by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15818_a_17143]
-
un discurs care s-ar fi adecvat cu succes și anilor '60 (desigur, mult mai vag ideologic) corectează azi acuze aduse mentalității burgheze de către figuri legendare precum acei papi intransigenți ai situaționismului, Raoul Vaneigem și mai ales Guy Debord. "A decreta plăcerea perpetuă, fericirea ca stare permanentă", observă Pascal Bruckner, înseamnă doar a resuscita sub camuflaj mult hulitul principiu al randamentului care otrăvește viața burghezului. Ca în multe alte privințe, nici aici nu-l putem contrazice. În cazul unui spirit critic
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
unor creații valoroase în "produse de consum". Astfel sfîrșitul secolului XX ar învedera o ruptură de conglomeratul de fenomene pe care le desemnăm prin denumirea de modernism. Convergența doctrinelor științifice și estetice ar reprezenta o mișcare menită a umple golul decretat de Kant între sferele "facultăților", cercetările de ordin psihologic relevînd cadrul rațional al percepției, reducînd ori suprimînd factorii subconștienți și atavismele. Ceea ce constituie, evident, o foarte incitantă temă de discuție... Meritorie ni se prezintă preocuparea Mariei-Ana Tupan pentru modernismul românesc
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
sară în sus împotriva unui guvern care a susținut așa ceva. * Seria prostiilor scrise în CRONICA ROMÂNĂ, cu pretenții de editorial, continuă, cu seninătatea unui Răzvan Voncu, cel care s-a găsit să vadă cum arată România din Iugoslavia, pentru a decreta inepții cu solemnitate. "România mai apare, văzută de la Belgrad, ca o țară mare. Un aspect de care nici noi înșine nu părem conștienți, comportîndu-ne în continuare ca băștinașii unei colonii oarecare." Dacă în mintea acestui editorialist aceștia sînt românii, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
opuse. Prima oară era pe scenă, la studioul Teatrului Chaillot unde își recita versurile cu o agresivitate și repeziciune cu adevărat suprarealiste. Nu știu dacă în sală se afla și Deleuze, atunci în culmea celebrității sale filosofice, și care-l decretase poetul său preferat, dar Barbăneagră delira de entuziasm și Virgil găsea că spectacolul profanează poemul, iar mie nu-mi displăcea vehemența lui teatrală. A doua oară, am ieșit din spectacol pentru a pătrunde în prietenie. Ne-am întîlnit la expoziția
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
poată fi numit cineva Părinte bisericesc, trebuie să avem încredințarea că Biserica i-a acordat în mod expres acest titlu. Organul prin care vorbește Biserica este Sinodul Ecumenic. Prin urmare, Părinții bisericești sunt numai acele persoane, pe care le-a decretat vreun Sinod Ecumenic de Părinți bisericești. Prin deducțiune, se mai consideră drept Părinți bisericești și aceia de care întâmplător nu s-a ocupat nici un Sinod Ecumenic, dar pe care i-au numit Părinți bisericești, ceilalți Părinți bisericești, decretați de Sfintele
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
le-a decretat vreun Sinod Ecumenic de Părinți bisericești. Prin deducțiune, se mai consideră drept Părinți bisericești și aceia de care întâmplător nu s-a ocupat nici un Sinod Ecumenic, dar pe care i-au numit Părinți bisericești, ceilalți Părinți bisericești, decretați de Sfintele Sinoade. De aici urmează că Părinți bisericești sau Sfinți Părinți nu se mai numesc începând cu secolul al VIII-lea, fiindcă din acest secol nu s-au mai ținut Sinoade Ecumenice, care să acorde acest titlu. Nu avem
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Irina Coroiu E de neconceput ca Festivalul de film româno-maghiar Senzor - o inițiativă meritorie excelent materializată la Sfîntu Gheorghe - dintr-o inexplicabilă lipsă de mediatizare locală să înregistreze un cvasi-eșec la Szeged! Tocmai în acest frumos oraș decretat în urmă cu 750 de ani "regal", centru cultural cu vechi tradiții festivaliere, locul unde în 1884 s-a născut Béla Balàzs. "Cel dintîi sistematizator al materiei cinematografice" - cum l-a numit Aristarco - ar fi meritat să fie desemnat patronul
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
de hac Puterii. Din Parlament l-a sprijinit fără rezerve CV Tudor, iar ziarul atunci condus de Ion Cristoiu s-a străduit să prezinte mineriadele lui Miron Cozma drept amărâte mișcări de nemulțumire sindicală. Atât de amărâte, încât s-a decretat stare de urgență în România. Ion Cristoiu n-a înțeles atunci, cum n-a înțeles nici acum, că a fi democrat în spirit nu înseamnă să te dai de partea celui care ar putea pierde, indiferent de cauza pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
spună pălăria în cap și nu pe cap, de ce stau în pat și nu pe pat, de ce cad în genunchi și nu pe genunchi ș.a.m.d. - " o hărmălaie de nu mai știi ce-i. Pînă se ridică Delavrancea și decretează solemn: fiindcă mă sărutați în c-r, și nu pe c-r." O veche promisiune de Crăciun Cornel Nistorescu a fost în ultimii ani un editorialist care a putut părea și a și fost altcumva decît confrații săi care, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
să luăm Aviatorul de coarne. Într-o lume a corectitudinii politice, în care accentul cade pe minoritățile de orice fel, în care filmul de artă a devenit azilul temporar al refugiaților și imigranților ilegali (vezi Viața în Londra și pelicula decretată de Academia Europeană de Film câștigătoarea acestui an), persoana cea mai puțin interesantă e bărbatul caucazian nord-american sau occidental, de clasă mijlocie. Când acesta mai e și milionar, sunt și mai puține șanse să te intereseze soarta lui. Aceasta e
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
fără nevoie decât acel ce de foame mănâncă o baniță de pâine. Unde însă sârguința statului de a înființa în pripă o societate devine nu imposibilă, ci chiar de-a dreptul absurdă, este pe terenul moral și intelectual. Statul poate decreta, și face să se execute încă trei poduri pe Dunăre, treizeci de vapoare pe mare, trei sute de mii de armată și așa mai departe; asta se poate; dar artă, literatură, filozofie!... Pentru aceste producțiuni ale spiritului omenesc trebuie - ceva mai
Caragiale despre societatea română by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11954_a_13279]
-
socotite o ironie, cu atît mai mult cu cît imaginile au nu rareori o zvîcnire energică a contrarietății învinse: "cosită/ grădina e un cap de recrut/ de-aș putea să mă spînzur un pic în marginea ei - zice/ m-ar decreta probabil zeu al plictisului/ semenii mei - uite o petală a căzut pe covor". Sau: "în inima teritoriilor de dincolo de munte/ vîntul scoate scheletul iluziei dintre molizi de sub ferigi// plasa zilei e gri/ ci taie-i ochiurile/ cum ai tăia apa
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
adevărata istorie, de unde venim și cine este fratele nostru cu adevărat”. În aceste condiții întră în rândurile demonstranților, unde este observat de șefii săi și a doua zi atenționat. După proclamarea suveranității Republicii Moldova, în anul 1991, limba română a fost decretată limbă de stat, revenindu-se și la grafia latină. Tot atunci a fost înlăturat drapelul roșu-verde-roșu, înlocuit cu tricolorul național, iar imnul „Deșteaptă-te române” a fost proclamat imnul de stat al republicii. Urmare acestor măsuri, în toate întreprinderile, rusofonii
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
Emil Boc a anunțat că statul va acorda ajutoare de urgență tuturor părinților a căror copii și-au pierdut viața, în urma incendiului de la Maternitatea Giulești. Prim-ministrul a afirmat că a fost șocat de eveniment, dar nu va decreta zi de doliu național. Acesta a mai spus că reforma inițiată de Guvern urmărește tocmai utilizarea eficientă a banilor publici inclusiv în sistemul medical. Tragicul accident m-a șocat și pe mine și vreau să asigur familiile îndoliate că vor
Părinţii copiilor morţi la Maternitatea Giuleşti vor primi ajutoare de urgenţă () [Corola-journal/Journalistic/27943_a_29268]