391 matches
-
și decodată datorită abilităților criptologiștilor Nigel de Grey și William Montgomery ai Unității Serviciului Secret Britanic Naval, Camera 40, sub conducerea amiralului William R. Hall. Aceasta a fost posibilă datorită codului folosit de ministerul de externe german ce fusese parțial decriptat folosind, printre altele, mesaje textuale capturate și un set de coduri dintr-o versiune mai veche luate de la Wilhelm Wassmuss, un agent german care lucra în Orientul Mijlociu. Guvernul britanic, care dorea să demaște telegrama incriminatoare, se confrunta cu o dilemă
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
al Doilea Război Mondial. Au fost produse, de-a lungul timpului, o varietate de modele diferite de Enigma, dar modelul armatei germane, Wehrmacht Enigma, este versiunea cel mai adesea studiată. Mașina a căpătat notorietate deoarece criptologii Aliaților au reușit să decripteze un mare număr de mesaje care fuseseră cifrate cu această mașină. Decriptarea a devenit posibilă în 1932 datorită criptografilor polonezi Marian Rejewski, Jerzy Różycki și Henryk Zygalski de la Biroul de Cifruri. La jumătatea lui 1939, metodele de reconstrucție și descifrare
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
cheia mesajului UHL și apoi textul cifrat. Receptorul seta poziția de start conform primei trigrame, WZA și apoi decodifica a doua trigramă, UHL, pentru a obține setarea de mesaj SXT. Apoi, utiliza acest SXT ca poziție de start pentru a decripta mesajul. Astfel, fiecare setare inițială era diferită și noua procedură evita defectul de securitate dat de dubla codificare a setărilor de mesaj. Această procedură a fost utilizată doar de Wehrmacht și de Luftwaffe. Procedurile Kriegsmarine de la transmiterea mesajelor cu Enigma
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
echivalentă Această ecuație se poate rezolva cu ajutorul algoritmului lui Euclid, după cum s-a arătat mai sus. Găsirea inversului multiplicativ este un pas esențial în algoritmul RSA, folosit pe scară largă în comerțul electronic; anume, ecuația determină întregul utilizat pentru a decripta mesajul. Deși algoritmul RSA utilizează inele și nu corpuri, se poate folosi algoritmul lui Euclid pentru găsirea inversului multiplicativ acolo unde el există. Algoritmul lui Euclid are și alte aplicații în codurile corectoare de erori; de exemplu, el se poate
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
majore în protejarea intimității utilizatorilor fiind folosit și pentru a genera reclame și date pentru marketing . Lavabit oferea protejarea semnificativ mai mare a intimități utilizatorilor, incluzând criptare asimetrică. Avantajul acestei criptări este metoda folosită care rezulta în imposibilitatea de a decripta mesajele chiar și de serviciile de inteligentă ( NSA, CIA). În august 2013, Lavabit avea aproximativ 410.000 de utilizatorii si oferea conturi gratuite și plătite cu spațiu de stocare de la 128 megabytes la 8 gigabytes. Înainte de incidentul Snowden, Lavabit s-
Lavabit () [Corola-website/Science/330226_a_331555]
-
Crainic, Vladimir Streinu, Demostene Botez, Zaharia Stancu, Romulus Dianu, Mihu Dragomir, Marian Popa, Marin Bucur și Ion Dodu Bălan, au fost de o perfectă cordialitate, iar epistolele acestora, deloc convenționale sau conjuncturale, relevă imaginea autentică a unui intelectual ce a decriptat unele din tainele creației plastice și literare. Epistolele lui Constantin Noica, ce se publică acum întâia oară, se constituie, de fapt, în mărturii emoționante privitoare la imaginea unui estetician singular ce a străbătut vremuri potrivnice și, uneori, năprasnice. La acest
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
planetă." "Nici chiar Michael Moorcock - vizionarul sf-ismului, n-ar fi putut bănui, acum vreo câțiva ani, ce-o să se întample în aceasta zonăde interes. Minimialismul, fugitivismul, biografismul, nonmetrismul, post-textualismul si mai ales deprimismul, sunt idei culturale care au încercat să decripteze și într-un fel să deconstruiască fundamentele canonului estetic occidental. Deprimismul [ref.fr. - deprimisme] este un curent literar desprins din zona new wave și se caracterizează prin abordarea tematică a unei realități bazate pe suprimarea conceptului de individualitate și pe
Deprimism () [Corola-website/Science/297662_a_298991]
-
a istoricului pentru evenimente semnificative din trecutul îndepărtat sau din contemporaneitate. Epistolele lui N. iorga, fărăsă fie elaborate, sunt scrise într-un stil caracteristic inegalabilului portretist și narator. Mărturiile sale epistolare sunt niște veritabile documente ce se cuvin a fi decriptate, interpretate și integrate în exemplara biografie intelectuală a celui mai însemnat cărturar român din toate timpurile. [Vălenii de Munte], 22 septembrie 1908 Dragă domnule Moisil, Vei fi citit în n[umă]r[ul] 111 din Neamul Românesc articolul Din Dobrogea
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
au doar două cifre 1 în reprezentarea lor binară. Presupunând că mesajul clar este sub forma unui număr "m", mai mic decât "n", atunci mesajul cifrat, notat cu "c" este unde "e" este cheia publică a destinatarului mesajului. Pentru a decripta mesajul, destinatarul își folosește cheia sa secretă "d", care are proprietatea foarte importantă că: Astfel, mesajul clar este recuperat calculând: Oricine poate cripta mesaje cu cheia publică a destinatarului, dar numai acesta din urmă poate decripta, deoarece trebuie să folosească
RSA () [Corola-website/Science/311911_a_313240]
-
destinatarului mesajului. Pentru a decripta mesajul, destinatarul își folosește cheia sa secretă "d", care are proprietatea foarte importantă că: Astfel, mesajul clar este recuperat calculând: Oricine poate cripta mesaje cu cheia publică a destinatarului, dar numai acesta din urmă poate decripta, deoarece trebuie să folosească cheia sa secretă. Algoritmul poate fi folosit și pentru semnătura electronică, folosind cheile invers. Dacă o entitate criptează un mesaj (sau mai degrabă un hash al acestuia) cu cheia sa secretă și atașează rezultatul mesajului său
RSA () [Corola-website/Science/311911_a_313240]
-
cheia sa secretă. Algoritmul poate fi folosit și pentru semnătura electronică, folosind cheile invers. Dacă o entitate criptează un mesaj (sau mai degrabă un hash al acestuia) cu cheia sa secretă și atașează rezultatul mesajului său, atunci oricine poate verifica, decriptând cu cheia publică a semnatarului și comparând rezultatul cu mesajul clar (sau cu hash-ul acestuia), că într-adevăr acea entitate este autorul mesajului. Formula de decriptare este valabilă, deoarece: și deci se poate scrie: Dar, cum "p" este prim, și
RSA () [Corola-website/Science/311911_a_313240]
-
acel entre-deux care zdruncină orice încremenire în certitudini. De altfel, transpunsă în sfera cromaticului, această predilecție transpare cu claritate din formularea celui de-al doilea „subiect de meditație”: „BRUN, PENTRU CĂ BRUNUL ESTE ÎNTRE VERDE ȘI NEGRU PE DRUMUL CARBONIZĂRII”. Putem decripta în acest elogiu indirect al procesualității, al stărilor intermediare (care comportă încă „O FAPTĂ EPICĂ, ADICĂ EROAREA, PASUL GREȘIT ȘI TOATE NEÎNȚELEGERILE POSIBILE”) nu numai aplecarea către deconstruirea opozițiilor ireconciliabile, ci și nostalgia totalității, concepută ca o fuziune, deopotrivă ontologică
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
apariției unor sisteme de valori. ν Conform preceptelor puse În circulație la sfârșitul secolului al XIX-lea de către psihologii Școlii de la Wurzburg, orice atitudine este caracterizată de anumite „atribute”. Acestea, unificate Într-un „câmp”, definesc un „univers” ce poate fi decriptat cu ajutorul unor „itemi”, care trebuie să fie gradați și să nu se suprapună. Principalele tipologii sunt legate de relațiile Între indivizi (Elias Porter), de „obiectele focale” sau de „genotipuri” (Gordon Allport și Philip Vernon). Majoritatea scalelor utilizate satisfac criteriul unidimensionalității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cu includerea, după un model in și out, ca și cum am avea de-a face cu categorii aflate „În afara jocului”. Noua problemă socială ne arată că, spre deosebire de cazul societății salariale, În care marginalitatea era strâns legată de sărăcie și se putea decripta apelând la chestiunea pieței muncii și la dinamica dominant/dominat, noile marginalități se conjugă În mai multe registre: cel al șomajului, desigur, dar și cel al marginalității culturale, al retragerii sau al apatiei, al replierii În ghetou etc. Această multiplicare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
grave și ultimative. Întrebările mari sunt îndeobște lotul improvizației. Ele suspendă, de regulă, răspunsul de frică să nu fie dizolvate de către acesta. Pe de altă parte răspunsurile sunt exacte sau ambigue. Când răspunde exact, partitura tinde să fie lesne de decriptat - chiar dacă mai greu de epuizat. Când răspunde ambiguu reprezintă ceva „greu”, complex, ceva ce elaborează sofisticat pe marginea unui flux muzical de o brutală evidență - cu toate că se consumă relativ repede. Din această perspectivă există: 1) partituri argumentative (relatând situații sonore
Partitura ?ntre conspirare ?i deconspirare by Liviu D?NCEANU [Corola-journal/Journalistic/83951_a_85276]
-
invizibili. Acum ascultă ce iese Înlocuind, după a doua rotulă, fiecare a treia literă: chambre des demoiselles, alguille creuse.“ „Păi cunosc textul, e...“ „En aval d’Etretat - La Chambre des Demoiselles - Sous le Fort du Fréfossé - Aiguille Creuse. Este mesajul decriptat de Arsène Lupin când descoperă secretul Turlei Goale! Poate ți-l amintești: la Etretat se Înalță pe marginea plajei Aiguille Creuse, un castel natural, locuibil În interior, arma secretă a lui Iulius Cezar când invadase Galiile, și apoi a regilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
altcineva - spre aducere-aminte - să-l putem citi. Celelalte texte, pe care, desigur, le scrisese pentru sine, ca de obicei, nu erau ușor de interpretat. Numai eu, care intrasem deja În universul privat al confidențelor lui către Abulafia, puteam să le decriptez sau, cel puțin, să extrag din ele supoziții. Era pe la Început de iunie. Belbo era agitat. Medicii se obișnuiseră cu ideea că singurele rude ale lui Diotallevi erau el și Gudrun, și până la urmă vorbiseră. La Întrebările tipografilor și corectorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
aceasta este singura vindecare a eului său nerealizat: să se muleze pe acea absență tragică, să umple vidul subiectului cu propria-i ființă. Lipsa creației este suplinită În auto-textualizare. Produs al unui postmodernism ambiguu, romanul lui Eco nu poate fi decriptat decât prin lectura avizată la mai multe nivele. Marin Mincu INDICE 1. KETER 1. Când lumina infinitului 2. Avem diverse și curioase ceasornice 2. HOKMAH 3. In hanc utilitatem clementes angeli 4. Cine Încearcă să pătrundă În Grădina Filosofilor 5
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
fost acela că încercasem să-i alterez personalitatea. „Băi, nene, m-ai făcut!“, am recunoscut. „Nu pot să citesc, mi se fac ochii ca la broască. Plus că dacă o ținem așa, nu terminăm până mâine. Cât din text ai decriptat?“ Îmi plăcea să spun „plus că“ și „băi, nene“, suna spontan, golănește, ca-n emisiunile TV. Se potrivea cu „decriptat“. „Cam unșpe pagini, format A4, la 2000 de semne pe pagină. Standard.“ „Schimbă corpul de literă și hai să citim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se fac ochii ca la broască. Plus că dacă o ținem așa, nu terminăm până mâine. Cât din text ai decriptat?“ Îmi plăcea să spun „plus că“ și „băi, nene“, suna spontan, golănește, ca-n emisiunile TV. Se potrivea cu „decriptat“. „Cam unșpe pagini, format A4, la 2000 de semne pe pagină. Standard.“ „Schimbă corpul de literă și hai să citim odată!“ Mihnea a selectat Times New Roman, a dat „Ctrl A“, mărime 10, apoi „Enter“. Codițele și cârlionții au dispărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fiind o operă capitală, căreia, cu un talent literar excepțional, Theodor Codreanu îi trasează harta aproximativă de univers necunoscut. Câteva coordonate ale acestui nou, pentru descoperitori, univers, fac obiectul celor 5 capitole și 49 de subcapitole. Cel dintâi, "Complexul Cenușăresei" decriptează aparenta, trucata, mascata umilință a operei bacoviene, dar și a omului, dispus să joace un rol, de fapt rolul geniului decăzut în banalul existențial. Schema preluată este aceea întâlnită în basmul "Cenușăreasa". Bacovia, conștient de joc, de farsă, de mască
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
echipa dumneaei, a făcut. De fapt dumneaei vrea să marcheze acest an nou al dacilor, care țineau anotimpurile, calendarul mai mult dupa lună, nu după soare. E o poveste foarte complicată și ar trebui multă vreme să stăm aici ca să decriptăm. Însa eu mă bucur că în acești șapte ani, echipa doamnei Agapi, în frunte cu domnia sa, măcar neau familiarizat, v-au familiarizat cu această sărbătoare deosebită. Fiindcă iată, noi din păcate, un popor imatur, de multe ori copiem fără discernământ
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
doar ce văd eu, poate fi identificat într-o oarecare măsură în acest prim text al lui Blecher, dar și în cele care vor urma. Modalitatea schopenhauriană a decadenților de a privi lumea ca reprezentare, cu conotații specifice însă, o decriptăm și în textul blecherian deoarece naratorul-personaj pare să aibă aceeași politică de a nu vedea ceea ce este, ci de a considera că ceea ce este este ce vede el. Acest deziderat decadent, integrat corespunzător, poate ajua la descifrarea textului blecherian. La
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
mele se petrece ea în fond..."314. Acest lucru nu este întâmplător, deoarece între oniric și real există o continuitate, tot așa cum există omologarea între figuri și evenimente ale realului și personaje și evenimente ale visurilor. Această omologare o putem decripta la nivelul textului, enunțată fiind chiar de narator. Visul reiterant al personajului: ,,în decorul acela de la capătul orașului pe care-l visez în fiecare noapte de atâția ani de zile"315 vorbește despre posibilitatea lui de a-și trăi existența
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
personajului iluzia vindecării. Parisul devine un spațiu al libertății spirituale, în care cu disperare va încerca să identifice ,,locuri bune". Va părăsi Parisul pentru a pleca în Elveția. Drumul spre Elveția echivalează cu o renaștere. În acest spațiu, personajul va decripta semne ale vindecării: piatra pe care visează că o va atinge înt-o zi, perechile de îndrăgostiți care populează aleile sanatoriului, conotațiile erotice ale visului. Visele revin cu o intensitate sporită. Naratorul personaj are convingerea că acestea pot deveni substanța epică
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]