135 matches
-
că este „foarte veche”, a fost construită în jurul anului 1700, în mijlocul unei păduri de pe Dealul Bisericii, în partea de miazănoapte a satului. Lăcașul, ridicat pe o fundație de piatră, este împărțit în pronaos, naos și absida altarului de formă pentagonală decroșată. Turnul înălțat deasupra pronaosului este o prismă cu secțiune plană pătrată, prevăzut cu un foișor deschis prin arcade semicirculare și încoronat cu un coif tronconic. Accesul se face pe latura de sud. În interior prima încăpere are tavan, iar naosul
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
semicilindrice ce susțin un balcon baroc aflat la primul etaj. În prezent, clădirea mai dispune și de două intrări laterale. Edificiul are 72 de încăperi, remarcându-se sala mare de ședințe de la primul etaj, care are practicate în peretele corpului decroșat trei ferestre întinse pe înălțimea a două etaje și acoperite cu vitralii. Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean, pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este
Palatul Administrativ din Suceava () [Corola-website/Science/317476_a_318805]
-
și Urșici. Biserica a fost ridicată, potrivit datelor transmise de comisia Dosa (1805), în anul 1803, în timpul păstoririi preotului Petru Benedec; clopotul mic, turnat în 1804, confirmă această cronologie. Pereții edificiului, tencuiți la interior, înscriu planul dreptunghiular, cu absida rectangulară, decroșată. Amplei renovări din anii 1935-1940, cu caracter de rectitorire, îi corespunde lărgirea spațiului interior și adosarea turnului-clopotniță robust din dreptul pronaosului, supraînălțat printr-un coif piramidal amplu, învelit în tablă; la acoperișul propriu-zis s-a folosit țigla. În 1984, suprafața
Biserica de lemn din Luncani () [Corola-website/Science/321937_a_323266]
-
încheiate în cheotori netede, bisericești. Structura de lemn stă pe o fundație de piatră care preia denivelările terenului, în partea răsăriteană soclul ridicându-se la 1,5 m. Planimetric, construcția are corpul biserici alungit, terminat spre răsărit cu un altar decroșat poligonal. Pronaosul este și el terminat poligonal, spre apus. Acoperișul are coama înaltă și poale duble la streșini, în genul bisericilor poloneze și ucrainiene, carateristică întâlnită și la bisericile de lemn din Maramureș. Streșinile sunt prelungite mult în afară, la
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
de elementele de acoperire și a adoptat forme sculpturale deosebite ca formă și conținut. Biserica face parte dintr-o categorie planimetrică mai deosebită, având un plan în formă de „corabie”, adică o navă dreptunghiulară, în partea răsăriteană o absidă poligonală, decroșată, în cinci laturi, iar în partea apuseană pronaosul, încheiat în trei laturi, nedecroșat, pe latura sudică având amplasată intrarea principală. Biserica are o infrastructură din lespezi masive de piatră naturală, peste care s-au așezat bârne masive din lemn de
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
Cuștelnic, oraș Târnăveni, județul Mureș a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Are hramul ”Arhanghelul Mihail”. Este un edificiu de un tip rar întâlnit în Transilvania. Nava de formă dreptunghiulară, care circumscrie pronaosului și naosului, absida estică semicirculară și decroșată. Printr-o fericită împrejurare, satul Cuștelnic este păstrătorul a două monumente, din vremuri diferite, excepționale exemplare de artă populară, și anume: biserica ortodoxă de sub hramul „Sfântul Nicolae” și biserica greco-catolică ce poartă hramul „Arhanghelul Mihail”. La 1461 Cuștelnicul, împreună cu alte
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
amplasament, dacă nu cumva data realizării extinderii de pe latura de vest, ce cuprinde pridvorul închis și turnul-clopotniță deasupra. Biserica aparține unui tip destul de rar întâlnit în Transilvania, având o navă dreptunghiulară care circumscrie pronaosul și naosul, la est având absida, decroșată, semicirculară, cum mai întâlnim la bisericile din zonă, de la Abuș și Cerghizel. Dimensiunile bisericii sunt moderate, nava cu o lungime de 11,49 m și lățimea de 6,15 m, care cuprinde pronaosul și naosul, având înălțimea exterioară a pereților
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
stil tradițional remarcabil cu porți mari, monumentale. Biserica, având hramul Sf. Nicolae, este construită din bârne de stejar în 1690 (după unii autori, ea ar fi fost ridicată mai târziu, în prima jumătate a secolului XVIII). Are nava dreptunghiulară, absida decroșată și de formă poligonală, acoperișul cu dublă poală. Pictura a fost restaurată în prima jumătate a sec.XIX de un meșter necunoscut. Este în culori vii: roșu aprins, albastru, plus destul de mult alb, deosebit de armonios combinate potrivindu-se cu lumina
Biserica de lemn din Ferești () [Corola-website/Science/316485_a_317814]
-
asemenea acțiune, între anii 1894-1911, se referă probabil și Tit Bud, care notează că Iosif Fucec Rakoczi era "„un preot zelos, care a adus în ordine bisericile.”" De dimensiuni mai reduse nava prezintă o formă dreptunghiulară iar absida este poligonală, decroșată. Acoperișul de șindrilă are poală dublă. Pictura murală este executată pe pânză lipită pe peretele de lemn. Printre picturi se remarcă în naos Sfânta Treime încadrată de îngeri și două imagini ale Sfintei Maria: prima, „când s-a rugat Maria
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
Hunedoara, este o așezare atestată documentar la 1439, sub numele de Herczegfalwa. Biserica datează de la sfârșitul sec. XVIII; ea a preluat modelul unei biserici mai vechi, care s-a aflat pe același amplasament. Are o formă dreptunghiulară, cu absida răsăriteană decroșată, rectangulară. Spre sfârșitul sec .XIX edificiul a fost amplificat spre vest, slujind ca lăcaș de cult pentru o comunitate numeroasă. Bolta semicilindrică de deasupra naosului și cea din altar au suferit anumite transformări față de forma inițială. Pe peretele din partea de
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
una de lemn menționată ca fiind construită în 1700. Arhitectural, acest edificiu, cu puternici pereți din piatră, este o originală și valoroasă expresie a stilului romanic transilvan. Naosul dreptunghiular, cu bolta semicilindrică, are pe latura de est o absidă semicirculară decroșată, pentru altar, iar în latura vestică pronaosul. Ieșirea se face prin latura sudică a pronaosului, printr-un portal romanic, ce dă într-un pridvor deschis. Acoperișul acestui pridvor, aflat de-a lungul naosului și pronaosului, se sprijină pe șase stâlpi
Biserica Sfântul Nicolae din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325952_a_327281]
-
Ghica-Deleni (1847-1938) și Teodor Ghica-Deleni (1885-1958). Între anii 1888-1889, Grigore Ghica-Deleni a făcut unele reparații, clădirea fiind reamenajată la începutul secolului al XX-lea de către arhitectul Nicolae Ghika-Budești, cu meșteri italieni. Castelul din Deleni are două etaje, cu corpul central decroșat având fațada principală cu pilaștrii adosați cu capiteluri ionice. În timpul celui de-al doilea război mondial, timp de doi ani (1944-1946), în castelul din Deleni au fost încartiruite trupe sovietice. Soldații sovietici au devastat clădire, punând pe foc ușile, ferestrele
Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni () [Corola-website/Science/325995_a_327324]
-
de „biserica iobagilor” sau „biserica de peste apă”, cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, este consemnată pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773). Lăcașul de cult, acoperit în prezent cu țiglă, se prezintă ca o constructie necompartimentată, cu o absidă semicirculară decroșată (13,5x4,40 m) și un turn simplu (3,90x2,80 m), cu foișor deschis de lemn și un coif amplu, învelit în tablă, sprijinit de doi stâlpi masivi de zidărie. Accesul la interior se face printr-o singură ușă
Biserica Nemeșilor din Sălașu de Sus () [Corola-website/Science/326920_a_328249]
-
turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor atașat în dreptul intrării de pe latura sudică a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare (una în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și cu șapte ferestre
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
susținută de console cioplite în "cap de cal". Edificiul are un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și cu rupere în pantă în dreptul absidelor laterale. Monumentul are formă de cruce (plan triconc sau treflat), cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu opt ferestre (una în axa absidei altarului, una în peretele estic al proscomidiarului, câte una
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
naosului se află patru ferestre dreptunghiulare: câte una în pereții longitudinali și câte una în axa absidelor laterale. El are o boltă semicilindrică retrasă de la pereți prin intermediul unor grinzi dispuse în retrageri succesive. Altarul are o absidă de formă pentagonală, decroșată. Prin dispunerea avansată a catapetesmei înspre naos s-au format în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară în axa absidei, având dimensiuni reduse (0,45x0,95 m) și
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
cu pictură nouă, în tehnica frescă, de către pictorul Stelian Onica. Biserica a fost resfințită în anul 1997. Biserica a fost construită din cărămidă pe fundație de piatră, fiind inițial acoperită cu șindrilă. Ea are formă dreptunghiulară, cu absida altarului semicirculară, decroșată, un turn-clopotniță deasupra pronaosului și intrare prin partea de vest. Fațada vestică a clădirii este realizată în stil neoclasic, fiind formată dintr-un fronton triunghiular, sprijinit pe doi stâlpi, adosați cu bază ionică și capitel simplu, ancadramente cu deschideri în
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
fortificații străvechi, astăzi dispărută, a fost ridicat, în perioada medievală, un edificiu din zid impunător, martor al bunăstării dar și al decăderii familiei nobiliare românești locale Caba: biserica-monument istoric ”Buna Vestire”. Lăcașul, tip „sală”, este compus dintr-un altar semicircular decroșat, un naos dreptunghiular spațios și un pronaos similar ca formă, precedate la apus, de un coridor, deasupra căruia se înalță un turn-clopotniță masiv (h 23,19 m) cu intrarea pe latura sa nordică, ușor dezaxat în raport cu corpul navei. Încă din
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
ridicat actualul lăcaș de cult, fostă capelă de curte a uneia dintre familiile românești de „Zenthpeterfalua”, atestate în 1411. Edificiul, închinat „Sfântului Mare Mucenic Gheorghe”, este alcătuit dintr-o navă dreptunghiulară tăvănită (9x 5,80 m) și un altar rectangular decroșat (2,70x 3,80 m), acoperit cu o boltă în cruce; turnul-clopotniță lipsește. Ca material de construcție s-a folosit piatra brută, tencuită la exterior. Pe fațada apuseană, constructorii au încastrat, ca elemente ornamentale, câteva piese litice romane și un
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
altă ctitorie cnezială hunedoreană, asemănătoare din punct de vedere arhitectural, cu lăcașurile de cult medievale din Crișcior, Leșnic și Hălmagiu: biserica-monument istoric „Sfântul Ierarh Nicolae”. Construit din blocuri de piatră fățuite la muchii, edificiul este alcătuit dintr-un altar rectangular decroșat, boltit în semicilindru, o navă cu pereți masivi și un turn-clopotniță, precedat de un pridvor deschis din lemn. Turnul, prevăzut cu un portal gotic, în arc frânt cu acoladă, comunică cu nava, la nivelul primului său etaj, prin două ferestre
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
de cercetătoarea Ioana Cristache-Panait. Prin intermediul acestei fotografii i-au putut fi remarcate armonia proporțiilor, farmecul acoperișului cu pante abrupte, coborât la absidă și a clopotniței cu foișor și fleșa înaltă (în fotografie se poate citi forma planului: dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi). A fost strămutată lângă Turda, la Hărcana, în urma acestui proces suferind transformări importante. Cu toate acestea, prin HCM 1160/1955 se declară monument istoric poziția 928, o biserică de lemn din Poșaga de Jos. Putem presupune
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
pot fi amintite sunt renunțarea la pridvorul aflat pe latura de sud a bisericii dar și înlocuirea acoperișului de șindrilă cu unul de țiglă. Planul descris de pereții edificiului este unul dreptunghiular prelungit în partea de răsărit cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Pe latura de sud, biserica are două intrări, la fel ca și alte biserici moțești. Prima dintre intrări conduce spre pronaosul bisericii, azi folosit ca și depozit. Pereții pronaosului acoperiți cu tencuială nefinisată și nezugrăvită delimitează un
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
cele două ferestre, aflate amplasate pe pereții de sud și de nord, paralel. Din naos spre absida altarului accesul se face prin cele trei spații consacrate: două uși diaconești și ușile împărătești, înlocuite în acest caz de perdele. Absida altarului, decroșată, are lățimea de 4,65 metri iar adâncimea (lungimea) de 3,38 metri. Pereți paraleli ai absidei, prin care aceasta este legată de restul edificiului au o lungime de 2,14 metri și sunt continuați cu alte două segmente care
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
elementele fațadei de la Marele Trianon. Cele zece coloane neoclasice ce ritmează fațadă palatului de la Florești sunt grupate în perechi, cu excepția extremelor, ca la Marele Trianon, care are însă șaisprezece coloane.Pe fațadă sudică a Palatului Cantacuzino, între cele două corpuri decroșate, deasupra intrării holului de onoare, la nivelul etajului unu, se află o splendida sculptură în basorelief, reprezentând doi îngeri care poartă blazonul familiei. Remarcabile, prin desăvârșită lor frumusețe, sunt ancadramentele ferestrelor, sculptate în piatră de Albești, cu motive diferite pentru
Palatul Cantacuzino (Florești) () [Corola-website/Science/322568_a_323897]
-
interioară se află cămările, capela și turnul donjon. Cămările sunt funcționale și astăzi, fiind adăpostite sub un acoperiș în două ape ce urmează traseul incintei. Capela este o constructie de tip sală, încheiată spre răsărit cu o absidă semicirculară ușor decroșată. Fundația absidei suprapune vestigii ale unei clădiri mai vechi, al cărei rost nu este clar. Accesul în capelă se face pe la vest, printr-un portal gotic, singurul element de piatră profilată al construcției. Câteva ferestre de forme diferite se află
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]