1,623 matches
-
teorie a erotismului, prin faimoasele sale vorbe: Nu există mijloc mai bun de a ne familiariza cu moartea decît acela de a o asocia cu o idee libertina." Libertinajul, în cazul lui Sade, ar fi desfrîul erotic la care se dedau personajele sale. Bataille stipulează, însă, pornind de la această asociere dintre moarte și sex, ceea ce ar constitui componentele esențiale ale erotismului: interdicția și transgresiunea. Actul erotic e provocat de o interdicție care incită și excită, iar prin consumarea să el o
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
profunzime ale acestui primar, poate că n-ar fi rău dacă acțiunile sale ar fi monitorizate de specialiști în materie, începînd de la psihologi și, dacă va fi cazul, încheind cu psihiatri care să dea de capătul ciudățeniilor la care se deda Gh. Funar. * COTIDIANUL anunță cu mare tam-tam că a început campania electorală, iar ADEVĂRUL își previne, în aceeași zi, cititorii că regele Mihai vrea să-și recapete proprietățile. Elementul comun? O anumita defazare față de faptele în sine. Campania electorală a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17596_a_18921]
-
de nisip, pe care cititorul le vede mereu năruindu-se pentru a fi înlocuite de altele. Sunt scurte năzăriri de frumusețe, producătoare de nostalgii neînțelese. Lipsește muzică esoterica a poeziei lui Ion Barbu, lipsește răsfățul lingvistic zeiesc la care se deda Nichita Stănescu, dar ni se oferă în schimb un element de atracție care nu este nici el de disprețuit: un spectacol dinamic al inventivității risipitoare, o suită de dezvăluiri fulgurante ale eului poetic: La casa din deal/ Odihnesc mâinile mele
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
bucur eu că nu-ți dai seamă,/ Că te iubesc adînc ca o femeie,/ Eu amazoană fără dor și teamă,/ Ce-ți sunt o taină-nchisă fără cheie” etc. (Și tu nu știi). Poate-ar face ceva, poate s-ar deda la unele, dar n-o lasă trufia, așa că le retează scurt: „Ce spui și cine ești mata,/ Ce-n mine cauți să plivești?/ Ce vrei în suflet să-mi strivești?/ Eu nu cer ca să fiu a ta.// Nu tremur și
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
se concretizează repede în deziluzie. Iar ultimul jurnal înregistrează implicarea ei activă în acest tip de dezbatere. De departe, proiectul de la 22 este pentru ea marea dezamăgire, laolaltă cu altele, individuale, ale unor intelectuali pe care-i acuză că sunt „dedați cu viclenia și interesul” și care „nu vor să accepte că și în exil s-a suferit. Doar ei, acolo, au dus răul”. Sau, și mai răspicat, ea notează că intelectualii „devin conformiști pentru avantaje minore, când își puseseră, mai
O casă curată by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2453_a_3778]
-
am întâlnit și mi-a propus să scriu și eu un articol despre ce credeam, dar n-am avut niciodată timp... În articolul lui spunea că e nemulțumit de răspândirea culturii populare în România, că foarte mulți oameni tineri se dedau la practici mai degrabă barbare, prostești. Eu fac parte dintr-o generație care și-a trăit adolescența după cel de-Al Doilea Război Mondial. Nimeni din familia noastră n-a fost înrolat, însă tot am avut sentimentul că după război
Interviu cu Alan Brownjohn - Nu sunt un desperado... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2416_a_3741]
-
românească. Unde-i era capul, Măgureanului?... Capul său ca de marionetă de lemn... Culmea culmilor, cînd a vrut să-și prezinte candidatul, fostul șef al serviciului secret român a zis Marian Măgureanu, în loc de Munteanu, spre hazul moderatorului și al spectatorilor dedați la psihanaliză... Nu cumva substituirea de nume Munteanu-Măgureanu trădează însăși dorința refulată a fostului șef SRI de a fi președintele țării? Nu cumva scăparea sa trădează o senilitate prematură? Dar, mai ales, cum a fost posibil ca un asemenea ins
Psiho-candidați by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16686_a_18011]
-
de ce spune Constituția privitor la libertatea presei, nu să se amestece în bucătăria posturilor de radio și de televiziune, cu amenințarea de ridicare a licenței dacă nu se conformează. Există riscul, s-ar putea spune, ca unele posturi să se dedea unui partizanat strigător la cer. Cîtă vreme nu emit pe bani publici, le privește. Dacă sar calul și nu respectă ce spune Constituția, atunci se pot lua măsuri împotriva lor, pînă la retragerea licenței. CNA-ul putea emite norme în
Ce se poate și ce nu în campanie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16692_a_18017]
-
lingușelile deșănțate ale lui Arghezi vizau promovarea ginerelui său de atunci, doctorul Marius Cameniță, căruia voia să-i pună cea mai înaltă pilă. Adresîndu-i-se cu Iubite Mare Tovarășe, Scumpe și de mii de ori scumpe Tovarășe Dej, cinicul poet se dedă unui delir elogiator interesat. Iată scrie la 15 august 1963 de la Geneva (unde, prin aceeași supremă protecție, ajunsese, împreună cu familia, într-o "vacanță de tratament medical"): "Scump Tovarăș Dej, Urmărind din balconul odăii în care stau zborul vulturului alpin dominînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
de acord cu traducătoarea că autorul nostru nu voiajează din escapism, după cum interpretarea duratei călătoriei - nouă luni - ca formă de renaștere spirituală mi se pare fericită. Fără a fi un escapist (e prea naiv și generos ca natură ca să se dedea la asemenea leacuri facile), Andersen caută, în voiajul său, vindecarea de cotidian, acel cotidian care ne copleșește cu griji mărunte și ne necăjește cu plictiseli și oboseli minore. Acasă, grijile lui nu erau chiar neînsemnate: fusese aspru criticat de un
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
plat. Deci fac precizarea că am în vedere mass-media în varianta normală și sănătoasă, teritoriu unde cunosc destul de multe persoane, unde fără excepție le respect pe toate, dar... Căci există un "dar". Căci și aici mai sunt unii care se dedau la acțiuni piraterești. Mi-am propus ca în astfel de situații să dau la rândul meu dovadă de inocență, să ignor pirateria în văzul lumii. Nu mă refer, evident, la presa scrisă, căci aici fiecare își poate prezenta în scris
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
cînd el "va rupe tăcerea". Deocamdată, avocații celebrului Fane au declarat recursuri împotriva sentințelor pronunțate împotriva clientului lor, procedînd metodic: mai întîi zgomote mari la recursuri mici. Admițînd însă că Fane Spoitoru va face pe plac ziarelor și se va deda la dezvăluiri, ce mare scofală ar putea el să declare? În cam același timp, un Gabriel Bivolaru care, la capitolul infracțiuni economice întrece o duzină de clone ale lui Fane Spoitoru, a căpătat dreptul de a se plimba prin țară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
altă "afecțiune" a documentarului contemporan (prin care înțeleg ceva mai mult decât produsele marca "Discovery" sau "Animal Planet") este, în bună măsură, consecința locuirii spectatorului într-o cultură a "ficțiunii" cinematografice (filmul "artistic" în denominație local incetățenită). Privit cu ochi dedați la story-uri hiper-mediatizate, filmul documentar devine dificil de considerat ca gen aparte, construit în conformitate cu un set de criterii particulare. Prin urmare, ceea ce se caută (vinde) sunt drame umane, porțiuni de "realitate" presupus ( sau în mod normal) invizibile, un fel de
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
narcoticul paradelor militare, că generali burdihănoși, pe care abia-i mai cuprinde centironul, se îndoaie din șale în fața lor, domnul Constantinescu și echipa (cu o notă specială pentru Dorin Marian) au devenit garantul jafului la care nesătuii în uniforme se dedau cu dezinvoltură. Cea mai recentă porcărie patronată de puterea actuală este modificarea și abrogarea unor articole din Legile nr. 85/1992 și 114/1996. E o hoție la drumul mare, prin care C.E.C.-ul este obligat să acorde cadrelor S.R.I.
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
și butucănoase de acest/ macrocosmos al ei./ binecuvîntează, doamne, carmangeria/ în care o pot întîlni seară de seară/ cu cîtă criminală plăcere cu cîtă/ perversă dorință" (dumnezeu binecuvîntează carmangeria). Ca un Macedonski înveșmîntat în haine (post)moderne, Paul Vinicius se dedă la alcătuirea unor "idile brutale": "căpățînă de miel și aguridă pe tipsia/ flămîndă a zilei în care m-am surprins/ căutîndu-ți gura printre consoane.// această înșiruire nedemnă de cuvinte/ nu face decît să mi te readucă în memorie/ în acea
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
Campania anti-rroma, dusă la lumina zilei (sau a micilor ecrane!) nu e un simptom prea încurajator pentru sănătatea morală a societății românești. Când un faimos moderator de televiziune, avându-l drept invitat pe un nu mai puțin faimos senator-tribun, se dedau fără pic de jenă la diatribe împotriva țiganilor, militând, printre metaforele deocheate, pentru trecerea la soluții radicale, ceva nu e în regulă cu acest popor! Las deoparte faptul că doar 2 la sută din cei chestionați nu și i-ar
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
madona desnuda țintuiește la soare/ una din înfățișările artistului cu o/ arteră deschisă în loc de chip/ cu mîinile copilărește mișcîndu-le/ direct din inimă precum păianjenii/ derutați în fața unui fluture ce/ semnifică la nesfîrșit frumusețea" (Madona desnuda. Toamna de-acum). Bardul se dedă unei senzorialități care trece lesnicios în senzualitate: "calc iarba e putredă de parcă mustul ei fierbe/ aprins de pofte alchimice e indecent cum inima/ pipăie de dinlăuntru un trup făcîndu-i propuneri..." (Pastel). Ori această incisivă notație a unei concupiscențe universale: "O
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
în religia țării. Treptat, s-a dezvăluit un efectiv priapism sexual la tînărul prinț moștenitor. Năravul îi venea, indubitabil, de la mama sa, ai căror șase copiii nu erau toți concepuți cu soțul ei. Neocupat practic, tînărul prinț Carol s-a dedat principalei sale pasiuni: femeile. Le frecventa asiduu și cam fără alegere. La Iași, în timpul primului război mondial, prințul Carol avea 24 de ani. Era, după regulile protocolului, comandantul unui regiment (ajunsese locotenent colonel) și începuse a avea opinii politice foarte
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
să o păstreze cu fidelitate, dar să o și adapteze noilor cerințe, împărtășind-o și astăzi cu dragoste tinerilor dornici de învățătură. O prietenie temeinică În 1981 la Simpozionul " G. Enescu", dirijorul francez Alain Pâris mărturisea în comunicarea sa că dedându-se "micului joc de-a deschisul dicționarelor și enciclopediilor" a fost uluit cât de sărace și fragmentare erau informațiile despre "imensul muzician" care a fost Enescu. O dată cu muzica lui Enescu a descoperit și România, mai precis muzica românească, de atunci
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
continuare nu sînt în nici un caz niște duduci în sensul peiorativ al cuvîntului, mai bine zis nu sînt cu adevărat așa ceva, pentru că undeva la suprafață atît Doina Ioanid, cît și Simona Tache mimează foarte bine rolul unor domnișoare de pension dedate la scrisul pentru oamenii mari. Amîndouă nu se feresc de o anumită ușurătate, nu se feresc de a ieși în lume cu niște cărți subțirele, de cîteva zeci de pagini care le pot descalifica în ochii literaților români obsedați de
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
vara anului 2000. Se numea Duduca de marțipan, un titlu savuros, dulce, poetic și feminin, un titlu pe care îl ții minte și care era (și este) în pas cu moda literară a unei părți a publicului tînăr, acea parte dedată la finețuri pe spații mici, la histrionisme retro și dulcegării bine condimentate cu umor și bun gust. Am văzut-o atunci pe Doina Ioanid perfect integrată într-o anumită direcție a scrisului românesc de azi, o direcție care nu e
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
Alina Nelega - ultim@ vrăjitoare, Editura Paralela 45, Pitești, 2001, 149 pag., f.p. Trebuincioase au ba Reeditarea poemului lui Florin Șlapac - Zăpodie, publicat pentru prima dată în 1996 - va constitui, fără îndoială, prilej de încîntare pentru lectorul iubitor de subtilități lingvistice, dedat la plăcerile "voroavei" încărcate de seve arhaice și amator de voluptăți balcanice. Pentru că, trebuie să o spunem, harul scriitorului, pare să coboare dintr-un basm al cuvintelor vrăjite, trecînd prin opurile evului de mijloc, prin Anton Pann și Țiganiada, Arghezi
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
acestei stări de confuzie dinadins întreținute și să reamintească Ministerului de Interne că în materie de infracționalitate are de-a face cu cetățeni ai României, nu cu etnici de cetățenie română. În sfîrșit, vînarea de țigani amărîți la care se dedau tot soiul de neisprăviți care, chipurile, reprezintă autoritățile României mă face să-mi amintesc de spusele citate ale unui fost lider comunist, Lucrețiu Pătrășcanu, " Înainte de a fi comunist, sînt român!". Dacă am înțeles bine, față de majoritatea puterilor comuniste ale vremii
Ordinea - pe alese by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15792_a_17117]
-
vine să creadă că au avut ghinionul să dea peste asemenea păsări rare. Fiindcă violența de care autoritățile se plîng, o violență pe care nu eu sînt cel care să o minimalizeze, vine însă și din isprăvile la care se dedau chiar reprezentanți ai statului. Polițiști violatori sau bătăuși, polițiști care iau partea infractorilor în conflictele acestora cu oameni cinstiți, prefecți care se exprimă ca ultimii șmenari dîndu-se în spectacol și în fața presei, magistrați care violentează opinia publică prin sentințe scandaloase
Violența și autoritățile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16152_a_17477]
-
-se cu elita politologiei și a politicii internaționale, Răzvan Ungureanu a reușit să impresioneze și să încânte. E drept că asta se petrecea undeva în inima Europei. În schimb, acasă, pe malurile Dâmboviței, prietenii mei de la "Plai cu boi" se dedau, exact în același interval, la niște denunțuri destul de grobiene, care nu fac cinste nici sprințarelor și nu o dată inspiratelor pene aflate sub bagheta lui Mircea Dinescu, nici ideii de valoare. Cei care nu înțeleg ce profituri imense ar avea România
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]