22,191 matches
-
sa umplu un gol de cunoaștere pentru românii de acasă, privați de informații despre ? trădătorii țării ?, în realitate temerarii care au ales să părăsească ? raiul ? comunist pentru o viață dura, dar demnă, în altă lume. În cazul meu, așa cum se deduce și din titlu, era vorba de țară unde m-a dus destinul, respectiv Canada. Ecourile acelei cărți nu s-au stins nici până în ziua de astăzi. Fără să știți, ne-ați însoțit pe noi, ca familie de-a lungul anilor
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
echivoc acest procedeu descalificant, păgubitor, la urma urmei, chiar reputației celor ce sînt „apărați” într-o manieră egală cu sugrumarea spiritului critic. Simpla aluzie e, în sobrietatea sa, tot atît de elocventă precum menționarea unor nume, de altfel ușor de dedus: „Cine se referă la zonele joase, estetic vorbind, ale prozei lui Marin Preda, la scrierile lui realist-socialiste, la conformismul politic al unora dintre scrierile lui tîrzii (Delirul, de pildă), acela este taxat drept demolator al marelui scriitor. Sînt critici care
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
să se înregimenteze în vreun partid politic). Demersul lui Marius Tudor și Adrian Gavrilescu seamănă, la nivelul politologiei, cu ceea ce făceau structuraliștii în critica literară. Ei desfac, unul cîte unul, elementele constitutive ale vieții politice românești. Apoi, din particularitățile componentelor, deduc specificitatea ansamblului și principalele sensuri de evoluție. Nu întotdeauna interpretările date de ei sînt impecabile sau, măcar, memorabile. Datele documentare din acest volum sînt însă de primă importanță și ele pot constitui materia primă pentru multe analize și prognoze politice
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
ține de un oarece relativism sau de absolutul imoralității. Într-o astfel de civilizație, un text adulator la adresa relativismului poate părea ciudat. De altfel, relativismul este perceput adesea ca fiind asociat mediocrului, lipsei de profesionalism, așa după cum lesne se poate deduce chiar din titlul Relativism, superficialitate, neglijență, articol apărut în nr. 48/2003 al României literare (cu numai două numere înaintea publicării articolului doamnei Alcalay). Profesorul american mai insistă în cursul său și asupra cunoscutei inconsistențe a relativismului. Așadar, când cineva
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
într-o emisiune tv, experții noștri au demonstrat clar că doar la prima vedere chestiunea e ușor interpretabilă ca fiind vorba despre ramificația unui populism strategico-electoral. În realitate lucrurile nu stau deloc așa, fiindcă, în urma unei analize științifice, s-a dedus un adevăr incredibil de simplu (și doar fals funebru): reducerea la tăcere definitivă a tot mai mulți vârstnici, coroborată cu scăderea natalității, vor avea drept consecință firească, scăderea numărului de locuitori; însă, nivelul de trai al celor rămași în viață
Fabricarea sitelor de mătase din cozi de câine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13075_a_14400]
-
din Galiția, Sighet sau Vatra Dornei. Apoi, circulația doctrinei nu mai poate fi urmărită În difuziunea ei. Ceea ce Însă Brâncuși moștenise prin obârșii și dincolo de ele se pierduse În negura vremurilor până la strămoșii strămoșilor. Numai Într-un asemenea context motivat deducem reticența sculptorului de a-și publica mărturiile aforistice. Și totuși... În 1980, la Editura „Scrisul Românesc”, din Craiova, Constantin Zărnescu a tipărit cartea Aforismele și textele lui Brâncuși, 250 de pagini, cu o prefață de Marin Sorescu. Criticul din Cluj-Napoca
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
de odioasă ar apărea astăzi, ne place sa citim despre ea. Valoarea documentară, împreună cu o luare de poziție personală, asigură, de cele mai multe ori, succesul autorului care se încumetă la acest subiect. Având în vedere aceste considerente, nu e greu să deduceți că autorul pe care vi-l propun de data aceasta are parte, de la bun început, de o primire pozitivă. Și - totuși - nu numai datorită subiectului pe care îl alege, ci mai ales, pentru felul particular și fermecător în care acesta
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
un modalism oligocordic, sugerând apartenența la straturi vocale străvechi, stilizate și valorificate instrumental. Ex. nr. 1: George Enescu - Suita I pentru orchestră, op. 9, partea I Preludiu la unison, m. 1-3; MOTIVUL I Acest motiv muzical enescian, poate fi derivat/dedus din diverse formule melodice specific bizantine. În exemplul următor, care este extras din muzica de cult bizantin, notele de pasaj încarcă salturile intervalice, conducând linia melodică spre o particularitate vocalică: mersul treptat. Ex. nr. 2: Motivul muzical enescian poate fi
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
diverse formule melodice specific bizantine. În exemplul următor, care este extras din muzica de cult bizantin, notele de pasaj încarcă salturile intervalice, conducând linia melodică spre o particularitate vocalică: mersul treptat. Ex. nr. 2: Motivul muzical enescian poate fi derivat/dedus din melosul bizantin<footnote I. Popescu-Pasărea Axion Duminical, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 52, s[istemul] 6. footnote> În alte ipostaze, intervalica motivului este regăsită, fără a se respecta însă formula ritmică. Ex. nr. 3: Motivul muzical enescian
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
footnote I. Popescu-Pasărea Axion Duminical, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 52, s[istemul] 6. footnote> În alte ipostaze, intervalica motivului este regăsită, fără a se respecta însă formula ritmică. Ex. nr. 3: Motivul muzical enescian poate fi derivat/dedus din melosul bizantin<footnote I. Popescu-Pasărea, după N. Apostolescu - Laudă, suflete al meu, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 88, s. 1. footnote> Simplitatea arhaică a motivelor muzicale inițiale propuse de către Enescu în Preludiu, lasă loc pentru dezvoltarea ulterioară
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
imponderabilitate melodică, datorată tritoniei: LA, RE, SOL, extinsă pe două octave. Ex. nr. 5: Scară oligocordică Această scară oligocordică poate fi reconstituită atât ascendent cât și descendent cu exemple din literatura muzicală bizantină. Ex. nr. 6: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea, după Filip Paleologul (Craiova, 1854) - Răspunsuri, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 131, s. 6. footnote> Ex. nr. 7: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote Chiril Popescu - De vreme ce eu, păcătosul
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
muzicală bizantină. Ex. nr. 6: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea, după Filip Paleologul (Craiova, 1854) - Răspunsuri, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 131, s. 6. footnote> Ex. nr. 7: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote Chiril Popescu - De vreme ce eu, păcătosul, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 272, s. 3. footnote> O altă variantă de evoluție a primului motiv enescian, poate fi regăsită în travaliul tematic al Preludiului. Ex. nr. 8
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
emițător din sfera de gheață a raționalului, la nivelul concretului oribil. În marginea situației implacabile, Paler a scris: “Nu mi-am imaginat că mai grav decât decadențele și frustrările fizice e genul de modestie la care te constrânge bătrânețea”. Se deduce, deci, sinceritatea care operează În toate formulările lui Paler În convorbirile purtate (În altfel, și cu un limbaj mai ductil, decât cel utilizat În convorbirile cu Ileana Mălăncioiu, cuprinse În cartea Recursul la memorie). Cumva proustian, l-am găsit pe
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
pe un concept, pe o strategie, nu au o intenționalitate clară de construcție, necum o idee forță în sfera conținutului. Atari înfiripări sunt frecvent puse în „cârca” acestui postmodernism. Deasemenea, constatăm abolirea criteriilor de edificare și de evaluare. Practic se deduce - implicit, explicit - că tot ce ființează pe piață e obiect estetic. Nu se apelează la modele de estimare. Nu se agreează scări, nici grile axiologice. Nu interesează dacă rezultatul place. Nu interesează reacția publicului, a criticii, ori sunt neglijabile. Aruncarea
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
configurativ al enunțului muzical, din perspectiva Logicilor unor Lumi (muzicale) Posibile (în curs de definire). Orice fragment muzical (sonor) se configurează în funcție de parametrii ce-l definesc și de relațiile dintre aceștia. Din cele deja expuse în intervențiile noastre anterioare am dedus că din punct de vedere fenomenologic discursul muzical se constituie în cele șase spații acustice menționate (L, T, TB, I, D, IT), conform unor criterii de continuitate și discontinuitate, care împreună definesc domeniul muzicii. Important este să ne concentrăm asupra
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
sincretică. Aceasta, însă, nu va completa din punct de vedere epic, textual, ceea ce îi lipsește libretului în comparație cu textul dramatic deorece principalul mijloc de expresie este unul non-verbal, muzica. Elementele-lipsă, pe care le voi numi în continuare variabile, urmează a fi deduse, intuite, dar niciodată stabilite cu exactitate, de către compozitor, regizor, dirijor, soliști etc. Fiecare le va reda prin mijloacele specifice de expresie de care dispune pentru a fi din nou deduse de către spectator. Urmărind parcursul variabilelor vom reuși să înțelegem mai
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
care le voi numi în continuare variabile, urmează a fi deduse, intuite, dar niciodată stabilite cu exactitate, de către compozitor, regizor, dirijor, soliști etc. Fiecare le va reda prin mijloacele specifice de expresie de care dispune pentru a fi din nou deduse de către spectator. Urmărind parcursul variabilelor vom reuși să înțelegem mai bine acest gen de spectacol și îi vom sesiza mai ușor particularitățile. Datorită existenței variabilelor, fiecare operă ființează în memoria colectivă ca o entitate aflată într-o permanentă dezvoltare, acumulând
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
se află vocea umană. Versiunea V5 urmează să fie decodificată și receptată de către spectatori. Aceștia vor avea un feedback. În timpul spectacolului acesta apare ca o reacție spontană, necodificată, iar ulterior este reprezentat de pupularitatea montării și de cronici. Primul care deduce variabilele este compozitorul. Acesta va codifica propria versiune în limbaj muzical creând cea mai stabilă formă de existență a operei, partitura. La decodificarea partiturii, transmițătorii se vor raporta atât la versiunea emițătorilor cât și la tradiția care însoțește fiecare operă
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
vizionare a operei respective, iar montările lor au mai degrabă rolul de a comenta partitura decât de a o reda. Modul în care se decodifică opera este schimbat. Spectatorul este nevoit să se raporteze la tradiție, iar posibilitatea de a deduce propriile soluții este redusă. Dacă în primul caz descris cei mai importanți determinanți ai variabilelor erau dirijorul și soliștii, iar mijlocul principal de codificare era muzica, acum rolul decisiv îl are regizorul și vizualul are aceeași pondere ca și muzica
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
interiorul odăii. Manuscrisul și prima publicare (Nerva Hodoș,1902) ne vorbesc despre luminare: Încet te-ardici și sufli 'n luminare. Este aceeași expresie pe care am Întâlnit-o În Scrisoarea I: Când cu gene ostenite sara suflu'n luminare. Am dedus că acolo este vorba de lampă, poate aceeași din Singurătate (A târziu când arde lampa) și că poetul suflă Încet și prelung deasupra sticlei de lampă ori jos, În focar, după ce-l ridică de pe stativul În care stă gazul sau
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
pregăti pentru tipar. Nici Perpessicius nu spune cine l-a organizat, dar este de la sine Înțeles că Eminescu Însuși este arhitectul volumului său. Oricum, Slavici ne spune că În primăvara lui 1883 poetul lucra intens și că el, Slavici, a dedus din acest stil de muncă boala ce va exploda la 28 iunie. Să nu fi știut Slavici la ce lucra prietenul și chiriașul său?
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Dacă aș putea aș da tot ce produceți acolo, atât D-ta, cât și Jora, Andricu și ceilalți, ca ăștia pe aci prea sunt seci și lipsiți de inspirație. Va veni și ziua aceea! [........................................................] Referitor la conținutul scrisorii lui Bedițeanu, deducem că persoana „de peste ocean” care s-a interesat de oratoriile lui Paul Constantinescu era dirijorul și compozitorul Remus Tzincoca<footnote Remus Tzincoca (septembrie 1915 - ianuarie 2012), dirijor, compozitor, profesor. A studiat la Iași cu Antonin Ciolan, Alexandru Zirra, Constantin Georgescu
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
activitatea prietenului sau Coști și a primei lui soții, Viorica pe care hâtrul Paul a caricaturizat-o în crochiurile sale savuroase. Totuși biograful englez al lui Silveștri, John Gritten notă faptul că într-o discuție purtată cu Anatol Vieru a dedus că deși relațiile lui Silveștri cu Jora și Paul Constantinescu erau excelente, gustul sau nu coincidea cu cel al generației sale, iar ei îl considerau excentric.<footnote Apud Virgil Mihaiu, Constantin Silveștri, o monografie britanică, în „România literară, nr.8
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
cel al duratelor conjuncte diferite, aplicându-se reductibilitatea: oricâte durate egale și/sau simultane echivalează numeric cu una: (do și mi având aceleași valori de durată, de 3). Într-un alt exemplu, o secvență descrisă de formularea, rezumativ, are masa, deducând că duratele din clipa începutului sunt egale, cum egale sunt și duratele din clipa modificării, secvența având doar două clipe/durate. De această dată înălțimile din prima clipă nu mai au o durată egală cu întreaga secvență: un bison în
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, op. cit., p. 149. footnote>, de la care de fapt a și preluat-o. Cei doi pomi au fost înțeleși ca având și o semnificație simbolică. Mai întâi, pomul vieții este Dumnezeu, Făcătorul tuturor. Acest lucru l-au dedus Părinții din faptul că porunca folosește cuvintele din tot pomul, acest tot fiind Dumnezeu, căci El a creat toate, El este tot, El care a și adus la existență totul din nimic<footnote Cuv. Nichita Stithatul, op. cit., p. 347. footnote
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]