738 matches
-
Ia decizii bazate exclusiv pe starea prezentă a mediului. Agentul cognitiv este un agent inteligent care dispune de stări mentale. Se bazează pe modele simbolic-cognitive. Poate avea o bază de cunoștințe, scopuri și planuri explicite de a le realiza. Agentul deductiv este un agent cognitiv care ia decizii pe baza deducției logice. Conține o bază de date cu formule logice. Mediul în care agentul își desfășoară activitatea poate fi complet observabil (de exemplu jocul de șah, agenți care joacă șah). În
Agent software () [Corola-website/Science/324978_a_326307]
-
o problemă concretă. Testul trebuie să fie adecvat scopului urmărit, conform „legii lui Sutton”. Dacă se dorește testarea memoriei se va folosi o probă pentru memorie, dacă se urmărește puterea de judecată se vor folosi probleme care necesită raționament: inductiv, deductiv, analogic, de analiză sau de sinteză. Spre deosebire de examen, termenul de "concurs" () înseamnă luptă, confruntare. Concursul implică un număr limitat de locuri (), ceea ce face ca limita inferioară a notei să nu mai fie fixă, ea fiind aceea care plasează candidatul în
Docimologie () [Corola-website/Science/316260_a_317589]
-
ani a fost privită ca fiind paradigma ideală pentru toate științele teoretice. Thales (635-543 î.Hr.) din Ionia (acum sud-vestul Turciei), a fost primul căruia i-a fost atribuită deducția matematică. Sunt cinci propoziții geometrice pentru care el a scris dovezi deductive, ele nesupraviețuind mileniilor până azi. Pitagora (582-496 î.Hr.) din Ionia, apoi, Italia, colonizată de către greci, a fost probabil un elev al lui Thales, care a călătorit în Babilon și Egipt. Teorema care îi poartă numele nu a fost descoperirea lui
Geometrie () [Corola-website/Science/298787_a_300116]
-
apoi, Italia, colonizată de către greci, a fost probabil un elev al lui Thales, care a călătorit în Babilon și Egipt. Teorema care îi poartă numele nu a fost descoperirea lui, dar el a fost primul care a dat o demonstrație deductivă a ei. A adunat un grup de elevi în jurul lui pentru a studia matematica, muzica și filosofia, și împreună au descoperit ceea ce elevii învață azi la orele de geometrie. În plus, a făcut o profundă descoperire în ceea ce privește lungimile non-măsurabile și
Geometrie () [Corola-website/Science/298787_a_300116]
-
dezlănțuită Revoluția, ci pentru a face să triumfe metafizicul asupra fizicului.... Revoluția franceză fu o încercare de realizare practică a principiilor raționaliste. Iar irealismul ei politic și istoric, cu totul desprins de realitate, o conduse la o cruzime excesivă. Politica deductivă, contractul social, drepturile omului, suveranitatea poporului și asasinatul în masă au fost realizările ei principale. Provocată de o minoritate joasă ca nivel moral, ea fu împlinită în contra voinței poporului, care, nefiind organizat, nu avu posibilitatea să reacționeze" El se ocupă
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
doamnelor din Spania[...] indienii mi-au spus că sunt urmașii idolilor»" (adică ai statuilor-coloane ce reprezintă fii Soarelui de la Tiahuannaco și Cuzco, conchide Dan Apostol - pag. 114). Se afirmă că datarea statuilor și a construcțiilor din Insula Paștelui este pur deductivă, deoarece li s-a atribuit vârsta osemintelor și a rămășițelor de lemn ars găsite în apropiere. Cele mai vechi urme organice (un foc lângă "șanțul lui Iko") a fost datat 400 AD de către expediția lui Thor Heyerdahl. Cea mai mare
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
de la premisă la concluzie, deoarece pur și simplu nu există nici un silogism care să permită așa ceva. Oricât de multe ori biologii din secolul al XVII-lea au observat lebede albe, și în oricât de multe locații, nu există nici o cale deductivă care să îi conducă la concluzia că toate lebedele sunt albe. Aceasta este la fel de probabil, întrucât, după cum s-a adeverit mai târziu, acea concluzie ar fi fost greșită. În mod similar, este cel puțin posibil ca o observație să fie
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
fi urmărite înapoi în timp, încă de la primele mărturii istorice existente. Idei anterioare, care mai târziu au fost încorporate în știința modernă a chimiei provin din două surse principale. Filosofii naturii (cum ar fi Aristotel și Democrit) au folosit raționamentul deductiv, într-o încercare de a explica comportamentul lumii din jurul lor. Alchimiștii (cum ar fi Geber și Al-Rhazi), au fost oameni care au folosit tehnici experimentale în încercarea de a prelungi durata de viață a oamenilor sau de a obține transformări
Cronologia chimiei () [Corola-website/Science/330738_a_332067]
-
tehnici experimentale în încercarea de a prelungi durata de viață a oamenilor sau de a obține transformări de materiale, cum ar fi transformarea metalelor comune în aur. În secolul al XVII-lea, o sinteză a ideilor acestor două metode, cea deductivă și cea experimentală, duce la dezvoltarea unui proces de gândire cunoscut ca metoda științifică. Odată cu introducerea metodei științifice, s-a născut știința modernă a chimiei. Cunoscută sub numele de „știința centrală”, studiul chimiei este puternic influențat și exercită o influență
Cronologia chimiei () [Corola-website/Science/330738_a_332067]
-
este un argument deductiv a priori. Este o încercare de a se ajunge la ideea existenței lui Dumnezeu, prin analiza conceptuală, pornind de la conceptul lui Dumnezeu ca ființă perfectă. Argumentul a fost dezvoltat pentru prima dată de Sf.Anselm în "Proslogion cap. II". După ce
Argumentul ontologic () [Corola-website/Science/302565_a_303894]
-
dată de Karl Popper. În anii 1930, lucrări importante de logică matematică au arătat că matematica nu poate fi redusă la logică și Karl Popper a tras concluzia că „cele mai multe teorii matematice sunt, ca și cele din fizică și biologie, deductive: ca urmare, matematica pură, în cele din urmă, devine mult mai aproape de științele naturii ale căror ipoteze sunt presupuneri, așa cum s-a observat recent”. Alți gânditori, printre care Imre Lakatos, au afirmat că matematica însăși falsifică realitatea. Un alt punct
Matematică () [Corola-website/Science/296537_a_297866]
-
dreptul familiei, ca și unele aspecte ale dreptului penal, se bazează în principal pe dreptul roman tradițional. Codurile de legi, ca de exemplu Codul comercial, care sunt adoptate de multe state, inclusiv Louisiana, se bazează pe sistemul continental, care este deductiv, spre deosebire la common law care este inductiv. În sistemul de drept continental, parlamentul decide "a priori" asupra principiilor generale care trebuie urmate. Când faptele sunt prezentate judecătorului, el dă hotărârea comparând faptele din dosar cu legea. În sistemul Common
Louisiana () [Corola-website/Science/303868_a_305197]
-
că "echilibrul reflectiv" între știință și reflecția ei epistemologică este capabil să permită elaborarea de idei abstracte referitoare la statutul teoriei științei. Astfel, "echilibrul reflectiv" este considerat a fi inspirat din procesul întemeierii reciproce a "principiilor logice și a practicii deductive, a inferențelor particulare"8. Ca teorie a cunoașterii științifice, epistemologia se reflectă în știință și viceversa. "Echilibrul reflectiv" implică așadar o relație bidirecțională, care are "rolul auto-corectării științei și a reflecției epistemologice"9. Modelul relației dintre epistemologie și știință descris
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
rezultat 17. Stephen P. Stich abordează tezele lui Goodman din perspectivă pragmatistă 18. Stich arată că, în procesul descris de Goodman și preluat ulterior de Rawls, există trei aspecte care trebuie detaliate 19. [I] Goodman pretinde a explica întemeierea inferențelor deductive și inductive. Însă, Stich evidențiază faptul că nu este clar dacă ceea ce Goodman desemnează prin termenul "inferență" reprezintă un proces cognitiv. Astfel, expunerea lui Goodman poate fi interpretată ca o tentativă de a explica întemeierea regulilor logice utilizabile pentru evaluarea
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care anticipează metoda "echilibrului reflectiv", deși nu îl denumește ca atare. Vezi Nelson Goodman, Fact, Fiction and Forecast, Harvard University Press, Cambridge (MA), 1955, pp. 65-68. 14 White, A Philosophy of Culture, p. 170. 15 Goodman susține că: "[...] principiile inferenței deductive sunt întemeiate de conformitatea acestora cu practica deductivă acceptată. Validitatea lor depinde de concordanța cu inferențele deductive particulare pe care noi le facem efectiv și pe care le confirmăm". Goodman, Fact, Fiction and Forecast, pp. 63-64 [trad. n.]. La rândul
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
denumește ca atare. Vezi Nelson Goodman, Fact, Fiction and Forecast, Harvard University Press, Cambridge (MA), 1955, pp. 65-68. 14 White, A Philosophy of Culture, p. 170. 15 Goodman susține că: "[...] principiile inferenței deductive sunt întemeiate de conformitatea acestora cu practica deductivă acceptată. Validitatea lor depinde de concordanța cu inferențele deductive particulare pe care noi le facem efectiv și pe care le confirmăm". Goodman, Fact, Fiction and Forecast, pp. 63-64 [trad. n.]. La rândul său, Rawls arată că: "mergând înainte și înapoi
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Forecast, Harvard University Press, Cambridge (MA), 1955, pp. 65-68. 14 White, A Philosophy of Culture, p. 170. 15 Goodman susține că: "[...] principiile inferenței deductive sunt întemeiate de conformitatea acestora cu practica deductivă acceptată. Validitatea lor depinde de concordanța cu inferențele deductive particulare pe care noi le facem efectiv și pe care le confirmăm". Goodman, Fact, Fiction and Forecast, pp. 63-64 [trad. n.]. La rândul său, Rawls arată că: "mergând înainte și înapoi, uneori alterând condițiile circumstanțelor contractuale, alteori retrăgând judecățile noastre
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
stabilim mai întîi metoda cercetării noastre. Aci vom căuta să constatăm în prima linie următoarea deosebire între două maniere de-a privi natura statului și științele cari-l ating. Maniera întîia e cea veche franceză din timpul enciclopedeștilor, raționalistă și deductivă, care stabilește că libertatea de dispunere a individului primează orice alt interes și că statul cată să fie oprit de-a esercita vro tutelă oarecare, fie asupra individului, fie asupra claselor. Stabilind principiul că omul e născut cu drepturi imprescriptibile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ale sistemului de învățământ. Profesorul Emil Păun consideră fenomenul profesionalizării carierei didactice ca : “ un proces de formare a unui ansamblu de capacități și competențe într-un domeniu dat pe baza asimilării unui sistem de cunoștințe (teoretice și practice), proces controlat deductiv de un model al profesiei respective” . Autoperfecționarea este o activitate care implică într-o măsură considerabilă condiția subiectivă a cadrului didactic, importante fiind aspiratiile, motivația, ethosul profesional. Unul dintre documentele de mare importanță pentru sistemul de formare îl reprezintă Strategia
Sistemul form?rii ini?iale a cadrelor didactice ? un pas ?nainte ?n optimizarea mobilit??ii ?n carier? by Tanislav Maria Teodora [Corola-publishinghouse/Science/83982_a_85307]
-
ele nu o vor putea corecta, indiferent de câte ori se execută procedura respectivă. Practic, aceste sisteme nu-și pot îmbunătății performanțele prin experiență și nici nu pot învăța prin experimentare cunoștințe specifice domeniului. Aproape toate sistemele cu inteligență artificială sunt sisteme deductive. Aceste sisteme pot trage concluzii din cunoașterea încorporată sau furnizată, dar ele nu pot să genereze singure noi cunoștințe. Pe măsură ce un sistem cu inteligență artificială are de rezolvat sarcini mai complexe, crește și cunoașterea ce trebuie reprezentată în el (fapte
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
neimediat, și deci problematic, al cunoașterii; a precizat ritmul și sensul gândirii concrete și a devenirii sale, adică a clarificat natura dialectică a procesului discursiv; prin intermediul dialecticii a evidențiat legătura dintre particular și universal, caracterizând-o ca pe un raport deductiv și furnizând astfel instrumentele tehnice necesare definiției și demonstrației; în sfârșit, a adus în atenție conștientizarea sapiențială a limitei oricărei sistematizări omenești și teorii asumate și mitizate dogmatic: suspendarea judecății înseamnă denunțarea oricărei închideri definitive. Problema, dialectica, analitica, căutarea, nu
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
proces dialectic. Acțiunea teoretică greacă se structura pe realismul obiectiv, pentru care a cunoaște însemna a vedea. Inteligibilitatea ideii condiționa procesul dialectic-discursiv iar cunoașterea dialectică surprindea raporturile universale și necesare ce făcea inteligibilă ființa și pe care gândirea le reproducea deductiv. Acțiunea teoretică modernă-idealistă se structurează, în schimb, în jurul cunoașterii ca judecată. Judecata este activitatea inițială necondiționată, ceea ce înseamnă că ea nu este dedusă; locul ideii este luat de structura transcendentală. Analitica, dintr-un sistem de raporturi, devine o lege concretă
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
nefericire, a trebuit să renunț la acest studiu, pentru a reduce volumul, deja mare, al acestei cărți) În sfârșit, capitolul 9 va fi o Încercare de conceptualizare a naturii cunoștințelor practice și de prezentare a acestora În contrast cu cunoștințele mai formale, deductive, de natură epistemică. Termenul mētis, care provine din greaca veche și desemnează cunoștințele dobândite numai În urma experienței practice, oferă un Înveliș lingvistic util și cuprinzător pentru ceea ce doresc să explic. Ar fi acum momentul să recunosc datoria intelectuală pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
și reguli empirice valabile, Însă acestea din urmă sunt, În mare măsură, Învățate prin practică (adesea În cursul unei perioade de ucenicie formală) și grație unui simț dezvoltat sau unei intuiții strategice. Mētis-ul nu se lasă redus la niște principii deductive, care să poată fi transmise corect prin intermediul Învățării livrești, deoarece mediile În care se manifestă sunt atât de complexe și de nerepetitive, Încât procedurile formale ale procesului decizional rațional sunt imposibil de aplicat. Într-un fel, conceptul de mētis se
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
multe similitudini cu cea care o fac eu noțiunii de mētis În capitolul 8. Eu și Marglin am descoperit fiecare pe cont propriu ce utilă este folosirea conceptelor din filosofia greacă pentru a face distincția Între cunoașterea practică și cea deductivă. Lucrarea citată mi s-a părut utilă și edificatoare. Pe lângă analiza pe care o face Marglin practicii agricole americane, vezi și Deborah Fitzgerald, Yeomen No More: The Industrialization of American Agriculture (În curs de apariție). Marglin, „Farmers, Seedmen, and Scientists
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]