6,423 matches
-
nu este unul legitim, atâta vreme cât atribuțiile prevăzute de lege în materia repartizării creditelor bugetare, alocării și stabilirii destinației acestora nu cuprind o obligație de garanție sau de despăgubire a ordonatorului principal de credite, care să constituie fundamentul pretențiilor deduse judecății. O obligație de garanție sau de despăgubire nu se reflectă nici în dispozițiile art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, care instituie obligația ordonatorului principal de credite
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
din 6 decembrie 2018, paragraful 19). ... 15. Aplicând cele de mai sus la situația procesuală anterior expusă, Curtea va face trimitere la jurisprudența sa în care a reținut că „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra prevederilor legale criticate, dat fiind faptul că acestea continuă să își producă efectele juridice în cauza dedusă judecății, astfel încât, în acord cu jurisprudența Curții (Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
care instanța de judecată a soluționat contestația la executare formulată, constatând, în urma interpretării textului de lege criticat, că nu a intervenit perimarea executării silite. Așadar, autorul excepției este nemulțumit de o interpretare concretă a textului legal criticat, în speța dedusă soluționării instanței de judecată. Or, o asemenea critică nu poate fi calificată drept una de neconstituționalitate, întrucât vizează interpretarea și aplicarea legii la o situație de speță, fără ca o asemenea practică judiciară să aibă o relevanță constituțională. Prin urmare
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
eronat și că și-a întemeiat argumentele exclusiv pe interpretarea logico-gramaticală a excepției de la lit. a), făcând abstracție de excepția de la lit. b), acestea trebuind interpretate sistematic, deși excepția de la lit. a), aplicabilă, de altfel, în cauza dedusă judecății, este distinctă de cea de la lit. b) și nu prevede obligativitatea încasării efective a avansului. Prin urmare, modul de reglementare a celor două excepții și, în special, precizările incomplete din cuprinsul textului de lege criticat generează confuzie cu
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate astfel cum au fost în vigoare și au produs efecte juridice în litigiul dedus judecății. ... 15. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) - Principiul legalității, art. 44 alin. (1) - Dreptul de proprietate privată și art. 45 - Libertatea economică. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
care poate fi sesizată instanța de control constituțional. ... 25. În vederea analizării îndeplinirii de către prezenta sesizare a celei de-a treia condiții de admisibilitate - obiectul controlului de constituționalitate, respectiv stabilirea sferei de competență a Curții cu privire la legea dedusă controlului, Curtea constată că obiectul sesizării se încadrează în competența Curții, acesta vizând Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
din domeniul public al statului a unor suprafețe de teren, în temeiul unei hotărâri judecătorești precis individualizate, titlul anexei menționate echivalează cu o ipoteză normativă cu caracter de noutate, iar în cuprinsul Legii nr. 45/2009 sau în cel al legii deduse controlului de constituționalitate nu există un temei-cadru pentru această soluție legislativă. ... 34. Referitor la scăderea unor suprafețe de teren din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, Curtea reține că aceasta este o operațiune cu caracter tehnic, administrativ
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
completările ulterioare, care trec în domeniul privat al comunei Balotești și în administrarea consiliului local în vederea aplicării art. 36 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare“, introduse prin art. I pct. 9 din legea dedusă controlului de constituționalitate, se instituie o soluție normativă care presupune un transfer interdomenial de bunuri imobile (din domeniul public al statului în domeniul privat al comunelor/orașelor), cu schimbarea titularului dreptului, precum și un transfer al dreptului de administrare a acestor
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
este admisibilă sub aspectul respectării celor două condiții. ... 28. În vederea analizării îndeplinirii de către prezenta sesizare a celei de-a treia condiții de admisibilitate - obiectul controlului de constituționalitate, respectiv stabilirea sferei de competență a Curții cu privire la legea dedusă controlului -, Curtea constată că obiectul sesizării se încadrează în competența Curții, acesta vizând Legea privind transmiterea unor bunuri imobile destinate activităților de asistență sanitar-veterinară, aflate în proprietatea privată a statului, din administrarea Agenției Domeniilor Statului în administrarea consiliilor locale, precum
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
judiciare fiind cele care au atribuția de a interpreta prevederile art. 297 din Codul penal, prin raportare la alte acte normative care prevăd atribuții de serviciu ale funcționarului public în sensul legii penale, și de a le aplica în cauzele deduse judecății. Altfel spus, distincția invocată de autorii excepției între răspunderea penală a persoanei fizice și răspunderea penală a persoanei juridice pentru infracțiunea de abuz în serviciu trebuie făcută pe cale judiciară, în procesul de aplicare a prevederilor legale supuse controlului
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
trimitere nu argumentează un caracter lacunar, neclar sau imperfect cu privire la normele de drept indicate în încheierea de sesizare, problema cu care se confruntă fiind aceea a modului de aplicare a textelor de lege incidente la situația de fapt dedusă judecății, prin raportare la interpretarea dată în considerentele Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 ianuarie 2016, pronunțată în cauzele conexate C-359/14 „ERGO Insurance“ SE împotriva „If P&C Insurance“ AS și C-475/14 „Gjensidige Baltic“ AAS împotriva „PZU Lietuva
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 210/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 6 februarie 2001, instanța are o motivare contradictorie, care nu are legătură cu obiectul dedus judecății, motivând despre procedura de executare a unei sentințe sau hotărâri, atribuțiile executorului judecătoresc, un număr de posturi limitat etc. Apreciază că dispozițiile art. 46 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești sunt nelegale întrucât, așa
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
în condițiile art. 14 și pentru motivele prevăzute la acest articol. Pe fondul acestui capăt de cerere, pârâtul a solicitat să se observe că reclamantul nu dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004. Astfel, prin acțiunea dedusă judecății, reclamantul nu numai că nu a adus niciun fel de probe care să răstoarne regula executării din oficiu a actului administrativ dedus judecății, dar nici nu motivează în vreun fel cererea de suspendare a hotărârii Guvernului, nici în fapt
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
554/2004, să fie admisă excepția invocată și să se respingă acțiunea ca fiind inadmisibilă. Cu privire la excepția inadmisibilității cererii de suspendare în raport cu dispozițiile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, pârâtul a arătat că, prin acțiunea dedusă judecății, reclamantul solicită suspendarea prevederilor art. 1 din anexa nr. 2, respectiv a art. 1 pct. 2 și pct. 13, art. 2 pct. 2 și art. 6 pct. 1 și pct. 2 din anexa nr. 3 la H.G. nr. 1.065/2020
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
acesteia ca neîntemeiată. În motivare, a arătat că suspendarea poate fi dispusă numai după verificarea condițiilor impuse de art. 14 și dovedirea faptului că este mai oportună neaplicarea temporară și provizorie a actului administrativ, decât aplicarea acestuia, iar în speța dedusă judecății nu s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a acestor două condiții (cazul bine justificat și paguba iminentă). În ceea ce privește fondul cererii de anulare parțială a H.G. nr. 1.065/2020, pârâtul a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată. În motivare
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
de ședință depuse la dosarul cauzei în data de 10.02.2021 reclamantul a solicitat ca instanța să solicite relații Guvernului României, MAI și Ministerului Sănătății, pentru judecarea cu celeritate a cererii de suspendare, a admisibilității acesteia și aflarea adevărului în cauza dedusă judecății, în sensul de a preciza pârâtul Guvernul României dacă România, prin Președinte sau Guvern, a emis în starea de alertă o notificare prin care să informeze Secretariatul General al Consiliului Europei că derogă de la prevederile Convenției (Curtea Europeană
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
cauză dispozițiile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004. A arătat că în mod legal nu a realizat procedura prealabilă deoarece, potrivit principiului specialia generalibus derogant, dispozițiile art. 193 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile, în cauza dedusă judecății fiind incidente dispozițiile art. 7 alin. (5) din Legea specială nr. 554/2004, așa cum au fost modificate de Legea nr. 212/2018. Legiuitorul a dorit ca prin eliminarea obligativității recursului grațios în cazul actelor juridice intrate în circuitul civil să
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 24. Guvernul consideră că aspectele invocate de autorii excepției nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate a textelor de lege criticate, ci reprezintă aspecte de țin de interpretarea și aplicarea legii la cazul dedus judecății și care intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. În subsidiar, arată că, în jurisprudența sa (Decizia nr. 1.093 din 22
DECIZIA nr. 282 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258430]
-
în care prin hotărârea de condamnare s-a dispus deducerea unei perioade executate anterior; ține seama de zilele considerate ca executate, în cazul pedepselor cu închisoarea, la calcularea fracțiunilor pentru liberare condiționată; are în vedere și creditele obținute în perioada dedusă, în cazul măsurilor educative privative de libertate executate anterior; solicită instanței de judecată informațiile necesare, în cazul existenței unor nelămuriri cu privire la autenticitatea, legalitatea, caracterul executoriu ori corectitudinea datelor înscrise în hotărârea de condamnare, ori a unor neconcordanțe în
INSTRUCŢIUNI din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255745]
-
liberare condiționată se calculează de la data punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, și nu de la data arestării în altă cauză. În calculul fracțiunilor prevăzute la alin. (2), se ține seama de perioadele deduse sau adăugate de către instanța de executare în hotărârea definitivă de condamnare. Regimul aplicabil persoanei arestate preventiv în cursul judecății este cel prevăzut în art. 122 din Lege. ART. 128 La primirea comunicării hotărârii de condamnare în primă instanță, în
INSTRUCŢIUNI din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255745]
-
perioade, în vederea deducerii corecte a perioadei executate și calculării fracțiunii pentru înlocuirea măsurii educative cu măsura educativă a asistării zilnice sau punerea în libertate; are în vedere recompensele acordate, sancțiunile aplicate, participarea la muncă și creditele obținute în perioada dedusă, în cazul conexării dosarelor; solicită instanței de judecată informațiile necesare în situația în care în hotărârea de internare într-un centru educativ sau de detenție nu se menționează infracțiunea comisă sau data săvârșirii acesteia; înscrie în registrul de evidență a
INSTRUCŢIUNI din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255745]
-
2.702D/2019 la Dosarul nr. 671D/2019, care a fost primul înregistrat. ... 7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul doamnei avocat Nela Petrișor, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, învederează faptul că în speța dedusă judecății s-a solicitat reexaminarea taxei judiciare de timbru instituite prin dispozițiile de lege criticate, considerată a fi extrem de împovărătoare, taxă ce a fost stabilită prin raportare la valoarea contractului, și nu la valoarea dedusă judecății. Precizează că deși
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
faptul că în speța dedusă judecății s-a solicitat reexaminarea taxei judiciare de timbru instituite prin dispozițiile de lege criticate, considerată a fi extrem de împovărătoare, taxă ce a fost stabilită prin raportare la valoarea contractului, și nu la valoarea dedusă judecății. Precizează că deși prevederile art. 56 alin. (1) și (3) din Legea nr. 101/2016, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018, criticate în speță, au suferit o modificare importantă prin Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
stabilirea taxei judiciare prin raportare strict la valoarea estimată a contractului, indiferent că obiectul acțiunii îl reprezintă pretenții rezultate din executarea contractului, dar inferioare valorii acestuia și fără ca legea să diferențieze timbrajul pe categorii de acțiuni ori pe pretențiile deduse judecății, este de natură a încălca principiul constituțional al accesului liber la justiție. ... 24. Tribunalul București - Secția a VI-a civilă, în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.702D/2019, exprimându-și opinia cu privire la neconstituționalitatea art. 56 alin. (1) din Legea
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]