23,548 matches
-
În condițiile în care structurile puterii pregătesc cea de-a șaptea Constituție a României, fără consultarea publică, reală, a societății civile, fără o definire clară, punctuală, a principiilor care-i stau la bază, un grup de de reprezentanți ai societății civile, constituit la 16.03.2013 în Comitet de Inițiativă al Mișcării pentru Constituția Cetățenilor, a reușit să demareze, să elaboreze și să finalizeze
UZPR implicat în elaborarea și promovarea PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI [Corola-blog/BlogPost/93982_a_95274]
-
suntem pe drumul cel bun. Acordarea premiilor „Eminescu Jurnalistul” a constituit preambulul redefinirii, prin acțiuni concrete și punctuale, a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Următoarea noastră acțiune în acest sens va fi instituționalizarea, prin UZPR, a conceptului de „proiect jurnalistic”. DEFINIREA TERMENILOR Pornind de la premiza că scopul lucrativ al UZPR este interesul național, „Proiectul jurnalistic” este, în accepțiunea noastră, acțiunea constantă și perseverentă pentru promovarea, implementarea și, în ultimă instanță, consacrarea unei idei, a unui adevăr, a unui concept, a unei
UZPR instituţionalizează conceptul de „proiect jurnalistic” [Corola-blog/BlogPost/94015_a_95307]
-
aceasta îl mai încearcă și astăzi pe Norman Manea: "N.M.: Da, o chestiune pe care am tot ocolit-o și pe care nu cred că mai am mult timp s-o ocolesc ar fi chiar apartenența sau, mai bine zis, definirea, identitatea mea, așa cum s-au impus, treptat, prin presiunea mediului în care am trăit (România, adică, și chiar și exilul românesc) și cum le-am conștientizat greu, cu încăpățânate, amânări și eschive și pe care, în cele din urmă, a
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
unei colege de școală, iar, prin el, Gherasim Luca). Este intervalul de după absolvirea Institutului „Pompilian“, al primilor pași în amfiteatrul Facultății de Drept. Au loc firești modificări de psihic, de optică. Sub presiunea unei adolescențe acut sensibilizate, crește preocuparea pentru definirea și exprimarea eu-lui, invadat de interogații febrile, răvășit,uneori, de neliniști prea puternice pentru a fi stăpânite lucid și, implicit, greu de mărturisit. Paginile de Jurnal îndeplinesc rolul partenerului privilegiat, des solicitat s-o susțină în efortul limpezirii proprii.Terapeutic
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
literar-artistice. Dincolo de punctul de pornire, reprezentat de scrierea Les lois de l’imitation, a sociologului francez Gabriel Tarde, precum și de intența mai mult sau mai puțn polemică față de consacrata teorie maioresciană a "formelor fără fond", contribuța lui E. Lovinescu la definirea profilului identitar românesc în epoca modernă apare astăzi, în condițile cu adevărat revoluțonare ale globalizării, cu atît mai importantă și mai semnificativă. Fără îndoială că fenomenologia istorică și culturală a perioadei interbelice, în care autorul nostru și-a elaborat studiul
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
negre/ cel ce te-o scotoci și-n gaură de șarpe". Poemele urmează două formule. Poeme lungi, în care încap și versurile din momentele în care "vrea să fie rău" ("scrii ca și cum ai mîzgăli/ niște pereți cu cuvinte obscene") și definiri poetice ("ceva din mine aburul care ar putea fi/ chiar poezia somnul dulce din jurul/ mașinii de scris"), dar subordonate unui flux discursiv debordant: „am o biată mașină de scris/ îți scriu de la rețete compensate/ pînă la texte financiar-contabile/ cu lux
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
Bălan, "nobila ‘feminizare' a sufletului masculin" și "ieșirea la suprafață a elementului masculin din femeie" (pag. 281 - 282) ceea ce duce la o cvasi-perpetuare a perechii feminin-masculin în cadrul relației homosexuale. E exact ce teoreticienii gay refuză la unison, căci ei cer definirea de sine stătătoare a unui cuplu homosexual independent de integrarea în paradigma el-ea tocmai pentru că această integrare e cea responsabilă de viziunea patologică a homosexualității. Concluzionând, e mai bine că am oprit "recenzarea" la al doilea volum; n-aș mai
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
când scria despre Sensul unei mișcări poetice ( în aceeași publicație, nr. 28, din 18 mai 1935), ținuse să precizeze că "poezia proletară nu înseamnă nici Păun-Pincio, nici confortabila versificare cu săraci simpatici și bogați urâți pentru că sunt grași"... Interesant| pentru definirea poziției lui Gherasim Luca în ambianța ideologică a momentului este opinia, înregistrată de recenzia pe care o face la o carte de poezie ( Constantin Micu: "Sosirea lavelor", în "Cuvântul liber", nr. 33, din 22 iunie 1935), despre mișcarea suprarealistă. Cel
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
când scria despre Sensul unei mișcări poetice ( în aceeași publicație, nr. 28, din 18 mai 1935), ținuse să precizeze că "poezia proletară nu înseamnă nici Păun-Pincio, nici confortabila versificare cu săraci simpatici și bogați urâți pentru că sunt grași"... Interesant| pentru definirea poziției lui Gherasim Luca în ambianța ideologică a momentului este opinia, înregistrată de recenzia pe care o face la o carte de poezie ( Constantin Micu: "Sosirea lavelor", în "Cuvântul liber", nr. 33, din 22 iunie 1935), despre mișcarea suprarealistă. Cel
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
în această formulare o asediere sistematică și sistematizată a obiectului, simultan acoperit și descoperit (v. despre studiul lui G. Călinescu: "aduce o stabilire a temelor poetice, dar operația nu este dusă la capăt nici ca sondaj al materialului, nici ca definire a temelor; aduce reconstituirea unor proiecte de opere, dar nu toate proiectele sunt urmărite și nici toate reconstituirile admisibile; aduce o încadrare ideologică a operei, dar cel mai adeseori operația este un prilej binevenit pentru vânturarea grandilocventă a erudiției proprii
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
biologice cu etapele vieții intelectuale, Pietro Angelini neomițând ceea ce numește, cu ironie abia disimulată, "il suo poco chiaro passato rumeno" (prea puțin limpedele său trecut românesc). Acesta este, de pildă, invocat și interpretat - fără intenții agresiv minimalizatoare - numai în scopul definirii contextului complex al îndelungatei elaborări și al controversatei receptări în Occident a Tratatului de istorie a religiilor, supus uneori răstălmăcirilor în cu totul alte scopuri decât cele științifice. Premisa fundamentală a autorului italian este aceea că a sosit vremea unei
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
cu toată tăria, într-o expresie Aș putea afirma cu destulă precizie cu nu există alternativă mai potrivită pentru cunoașterea de sine. De la stabilitatea relativă în măsura proporțiilor definite de la întemeierea lumii, la libertatea aproape fără margini, colosală prin însăși definirea ei, și desigur perfectul câteodată simplu alteori complicat... În generos cuprinsul oferit de „Nemurirea frumuseții”, apare o formulă inițiatică proprie autoarei, oarecum tangentă scrierilor fundamentate nichitiene... „În inima mea mai bate o inimă,/ Da-nu se aude, da-nu se
DANIEL MARIAN DESPRE SILVANA ANDRADA TCACENCO de BAKI YMERI în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380679_a_382008]
-
am spus câteva cuvinte despre volumul prezentat publicului: „Ați vorbit cu intonația unui actor". Aceaste cuvinte m-au făcut să văd ca prin sita genelor tablouri de o factură specială, cufundate în adâncul timpului, când anii mei erau în pragul definirii personalității. Perioada tulburator de frumoasă a vieții cu nume parcă izvorât din însăși substanța sa semantică, tinerețea, așa năzbâtioasă cum e ea, pusese peceta pe sufletul meu în care sădise un cuib al visării la actorie, visul de aur, mărturisit
ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380718_a_382047]
-
un posibil prefix - in, (ca la altcineva) multiplu și filosofic interpretat de C-tin Noica, ajunge până aproape de o tehnică a inventarului: de pasaje, paragrafe, ani, luni, zile, săptămâni. Vreau să menționez că Domnul Glodeanu are o schemă clară a definirii Jurnalului intim, deloc religios, dar bine marcată și pe care depistând-o, o jurizează nu cu diplomație, ci în funcție de norma stabilită și expusă în retorica (între bării), intitulată: De ce, Narcis și oglinda fermecată? 4. În calitate de critic și istoric literar, ambele
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
Zafiu Sensul de bază și foarte stabil al cuvîntului argotic caraiman este "buzunar". Îl găsim glosat din cînd în cînd cu particularizări - de exemplu "buzunar ascuns" (Cotidianul, 5.02.2006) -, dar acest lucru se întîmplă mai ales pentru că "traducerea" și definirea argotismelor sunt operații adesea contextuale și imperfecte (în Dicționarul de argou al Ninei Croitoru Bobârniche, în 1996, se înregistrează o altă specializare semantică - "buzunarul pantalonului", la care în ediția a doua, din 2003, se adaugă și un sens metonimic: "furt
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
pact autoficțional deja menționat și semnat de majoritatea autorilor incluși în colecție. Acesta domină vocile narative înscrise la cuvânt, constituindu-se într-o modalitate aparte de abordare a problemelor interiorității și de proiectare a lor în exteriorul tangibil, recognoscibil, decriptabil. Definirea identitară. Raportarea la alteritate Procedeul de bază ce reunește prozele sinelui pornește din marginea autobiograficului pentru a construi un epic menit să-și păstreze verosimilul indiferent de căile textuale alese. Opțiunile diferă în funcție de miza romanelor. Boom-ul sexualității a constituit
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
compasiunea intelectuală a cititorului educat. Romanele mizează pe o conversație a egalilor, pe corespondența spiritului care să asigure deschiderea unei lungimi de undă împărtășită de entitățile plasate de o parte și de cealaltă a oglinzii narative. Aflați în proces de definire identitară, autorii nu își neglijează interlocutorul romanesc, făcând din public un complice în aventura scrisului. Prin povestiri cu aer de întreg sau țesătură epică structurată meticulos și așezat, scriitorii sinelui ajung să se impună în conștiința unui public avid de
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
respectiv și de locuitorii săi individuali considerați că un intreg" (conform Dicționarului Academiei Spaniole Regale); ansamblul cetățenilor a caror suveranitate colectivă instituia statul că "un intreg indivizibil" (după John J. Lalor (ed.), Cyclopedia of Political Science, 1889). Analizând încercările de definire a națiunii, Hobsbawm 12 constată existența definițiilor obiective (care privesc națiunea prin elemente precum teritoriu, apartenența etnică, cultura, limba, istorie) și a celor subiective, în două variante: colectivă (în maniera lui Renan, ce definește națiunea că un "plebiscit zilnic") și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
supraviețuirea identificării etnice, ele păzind granițele dintre grupuri. Aceste simboluri sunt stabilite de către generațiile anterioare, comunicarea etnică fiind una în timp, între vii și morți. La fel că simbolurile sunt și miturile de legitimare. În opinia lui G. M. Tamás39, "definirea apartenenței comune la o națiune presupune trei factori incontestabili supraindividuali, dar nu universali: limba, sângele și teritoriul". Dar, o astfel de definire generează paradoxuri. În primul rând, dacă oamenii sunt beneficiarii primilor doi, al treilea le este impus sub forma
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
vii și morți. La fel că simbolurile sunt și miturile de legitimare. În opinia lui G. M. Tamás39, "definirea apartenenței comune la o națiune presupune trei factori incontestabili supraindividuali, dar nu universali: limba, sângele și teritoriul". Dar, o astfel de definire generează paradoxuri. În primul rând, dacă oamenii sunt beneficiarii primilor doi, al treilea le este impus sub forma granițelor statale, fapt pentru care ei trebuie să accepte aceste dimensiuni ca fiind ale lor, să și le asume, si sa consimtă
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
dreapta e răsplătit. Apoi, autoafirmarea de tip naționalist nu e un proces pozitiv, ci unul negativ, fiindcă se bazează pe discriminarea față de ceva; dacă creștinul se afirma prin mistuire și ura de sine, naționalistul o face prin ură de ceilalți; definirea de sine prin raportare la ceva exterior este inevitabilă, "fiindcă ceea ce se urmărește aici e transformarea unui determinism natural în reflex (căci etnii ca atare au existat și înainte de zămislirea sentimentelor naționale, ele devenind doar ulterior, prin intermediul reflecției, obiect al
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
delicat și tensionat cum este cel al votului. Cred că este oportun și benefic pentru voi, tinerii, să știți ce vreți de la Europa și ce dorește Europa de la voi". Cu alte cuvinte, si conferință de la Bălti a avut drept scop definirea altor coordonate importante ale modernității și modernizării politice, adică ale Europei politice. În acest sens, scriitorul Dumitru Crudu le-a vorbit studenților despre o nouă specie de om și anume "omul amestecat" că mutație și evoluție a lui sau de la
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de utopie? Cartea Teodorei Prelipcean seamănă, că structura, cu o abordare clasică din lumea franceză - Que-sais-je? -, în care un cititor mediu poate ajunge, cu un efort rezonabil, la o cunoaștere decentă a unui întreg domeniu intelectual, pe următoarea schemă narativa: definirea sistematică a temei, tratarea substanței ei în maniera diacronica, apoi selectarea unor zone de analiză transversala, pentru a încheia cu un sumar bibliografic cuprinzător și relevant. Astfel, pentru oricine vrea să știe ce înseamnă utopia, cum a evoluat genul literar
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte din planul Creației) și din ideile lui Giordano Bruno (mersul geniului, dincolo de orice sistem ontologic, în antilume). Acesta preva lează ideea definirii geniului că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o poartă spre zariștea gândirii nemărginite, absolute. Pregătit să dezlege parte din dedesubturile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să nu este singulară, de-ar fi să privim numai în istoria poeziei noastre, de la luciditatea eminesciana din Epigonii (ori celebra epistola a poetului trimisă din Viena la 6 februarie 1871 lui Iacob Negruzzi, directorul Convorbirilor literare de la Iași, de definire a epocii în vederea proiectului românesc Naturi Catilinare, cu determinări la diferite nivele ontologice în planul artei și al societății) până la “monoloagele” lui Philippide, viziunile într-un dincolo ale lui Mircea Ciobanu din Patimile și descripțiile într-un aparent dincoace ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]