4,706 matches
-
foarte actuale presiuni a noilor figurativisme, pentru care discursul pictural (ca și cel analogic sau digital) slujesc iluzionismul și narativitatea, acea tradiție a modernismului care a pulverizat sistemele reprezentării mimetice și a denarativizat nu doar artele vizuale, ci și artele definitoriu narative”. (Alexandra Titu - critic de artă ). Eduard Duldner este licențiat în arte plastice si decorative al Universității de Artă din București, Facultatea de Arte Plastice, secția Pictură, clasa prof. Marin Gherasim. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, sectia
GALERIA SENSO ŞI CONTEMPORARY ART RUHR, PEREGRINÂND ARTELE VIZUALE ÎN UNIVERSUL SUFLETESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1413878536.html [Corola-blog/BlogPost/342571_a_343900]
-
instrumentelor caracteristice Bisericii - instituție ce nu trebuie să aibe vreun complex, din acest punct de vedere, deoarece dispune de toată dotarea și de tot „echipamentul” necesar realizării unui deziderat social. Totodată, lucrarea de de față încearcă să sintetizeze câteva trăsături definitorii ale postmodernității, ca o necesitate a contextualizării corecte a misiunii Bisericii Ortodoxe. Lipsit de pretenția de a fi exhaustiv, (lucru, de altfel, imposibil), materialul acesta se dorește a fi un ghid folositor mai bunei înțelegeri a provocărilor postmodernismului, ca și
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_stat_si_filantropie_.html [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
fi exhaustiv, (lucru, de altfel, imposibil), materialul acesta se dorește a fi un ghid folositor mai bunei înțelegeri a provocărilor postmodernismului, ca și a modurilor în care Biserica le poate folosi sau respinge. Stadiul societății actuale, cu toate coordonatele sale definitorii, nu poate surprinde Biserica, ea însăși chemată să-și deschidă mesajul către oameni, atât ca indivizi, cât și ca grup social. De aceea, Biserica trebuie să folosească toate strategiile misionare adaptate vectorului postmodern de exprimare, spre a defini acel nou
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_stat_si_filantropie_.html [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
instrumentelor caracteristice Bisericii - instituție ce nu trebuie să aibe vreun complex, din acest punct de vedere, deoarece dispune de toată dotarea și de tot „echipamentul” necesar realizării unui deziderat social. Totodată, lucrarea de de față încearcă să sintetizeze câteva trăsături definitorii ale postmodernității, ca o necesitate a contextualizării corecte a misiunii Bisericii Ortodoxe. Lipsit de pretenția de a fi exhaustiv, (lucru, de altfel, imposibil), materialul acesta se dorește a fi un ghid folositor mai bunei înțelegeri a provocărilor postmodernismului, ca și
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_stat_si_filantropie_.html [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
fi exhaustiv, (lucru, de altfel, imposibil), materialul acesta se dorește a fi un ghid folositor mai bunei înțelegeri a provocărilor postmodernismului, ca și a modurilor în care Biserica le poate folosi sau respinge. Stadiul societății actuale, cu toate coordonatele sale definitorii, nu poate surprinde Biserica, ea însăși chemată să-și deschidă mesajul către oameni, atât ca indivizi, cât și ca grup social. De aceea, Biserica trebuie să folosească toate strategiile misionare adaptate vectorului postmodern de exprimare existențială, spre a defini acel
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_stat_si_filantropie_.html [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
Hristos, cu poezia mea. Din punctul meu de vedere, creștinismul nu este numai o influență în poezie, ci însăși concepția mea despre lume și viața, care stă la baza întregii mele existente și a tuturor manifestărilor mele. O altă dimensiune definitorie care trebuie să caracterizeze o poezie creștină este, așa cum mai spuneam, aceea de... poezie, de excelență literară. - Ce poet creștin citiți în prezent? Ce părere aveți despre poezia creștină contemporană? Ce plusuri și ce minusuri are? Există în prezent, o
UN POET CRESTIN CU O IMAGINATIE MEREU IN CAUTARE DE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 by http://confluente.ro/Ionatan_pirosca_un_poet_crestin_cu_o_imaginatie_mereu_in_cautare_de_comori.html [Corola-blog/BlogPost/344293_a_345622]
-
de conștientizare a noțiunii de limită din perspectiva ființei umane. Dar nu este o noțiune de sine stătătoare. Pentru că nu se aplică doar la încercarea de limitare sau delimitare sau chiar de precursoare a conceptului de distanță. Linia poate reprezenta definitoriul care stă la baza descifrării universului de pildă. Linia, este simbolul atribuit cel mai lesne unei scale de măsurare a călătoriei între puncte. Spun puncte deoarece din rațiune umană sunt singurele care interpretează destinația încriptată în linie. Le putem spune
JURNALUL SINGURATICULUI-PARALELISMUL PRE-DESTINATULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_singuraticului_paralelismul_pre_destinatului.html [Corola-blog/BlogPost/352159_a_353488]
-
Pentru că se reduce cu totul în nevoia umană de înțelegere a necuprinsului. Marea eroare pe care o atribui omului este corelarea lui cu nemărginirea liniei. Noi toți, voit sau nu, ne regăsim parte din linia care alcătuiește una dintre trăsăturile definitorii ale universului cvasi-dimensional. Dar, având în vedere limitarea la care ne pre destinăm singuri, devine absolut normal să limităm și linia în sine. Această gestionare de informativ se dezvăluie cel mai lesne în dorința noastră de exprimare a paralelului dintre
JURNALUL SINGURATICULUI-PARALELISMUL PRE-DESTINATULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_singuraticului_paralelismul_pre_destinatului.html [Corola-blog/BlogPost/352159_a_353488]
-
supușii lor mai mici, dar și cei din Asia ori de aiurea au un accentuat apetit pentru cultul personalității. Ceea ce va duce la manifestații și frazeologii monstruoase dar și la ivirea unui panteon comunist ale cărui personaje au ca trăsături definitorii cruzimea și infinita admirație de sine, un hybris nestăpânit care îi va incita mereu să-și devore supușii. În România Mare mișcarea comunistă nu figura printre forțele politice care puteau fi luate în calcul. Din PSD se va desprinde aripa
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
nunții, Renée revenise la casa părintească, deși fusese achiziționat un apartament semimobilat în care avea să locuiască doar partenerul - așa îi propusese - până la definitivarea mobilării și decorării. El tărăgănase lucrul. O inhibiție generală îl copleșea - asta fiind o latură comportamentală definitorie. Renée se mirase, dar nu intervenise. Și nici nu întrebase nimic. Cu stoicism parcursese lunile care urmaseră ceremoniei nupțiale. Aparent, nu i se întâmplase nimic, exceptând constatarea că partenerul nu-i era decât partener, că nu avea o purtare care
CAPITOLUL 13 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1454224932.html [Corola-blog/BlogPost/384080_a_385409]
-
și pentru inimă, într-un melanj pastelat, susținut pe tot parcursul de împletitura a trei filoane esențiale: auto-ironie, umilință și duioșie. De altfel, ideea de smerenie - atât cea subiectivă cât și cea extinsă la întreaga specie - constituie aici o reiterare definitorie. Parcurgerea cărții se poate dovedi o experiență deosebită atât pentru cititorul pasionat de beletristică cât și pentru cel atras de eseistica de idei. Profunzimile și perspectivele vor surprinde adesea. Referință Bibliografică: DonQuijotisme AntropoLexice / Mircea Băduț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mircea_badut_1428425792.html [Corola-blog/BlogPost/350157_a_351486]
-
a rostit de data aceasta un poem propriu, De la Eminescu cetire. A urmat domnul conf. univ. dr. Corneliu Zeana care a dezvoltat subiectul Eminescu, simbol al unității naționale. Prin întreaga sa operă Mihai Eminescu a stăruit asupra elementelor esențiale și definitorii ale identității românești. Domnul dr. Corneliu Zeana a evocat unele dintre trăsăturile care alcătuiesc simbolurile și valorile spirituale nemuritoare ale națiunii noastre.Ele trebuie păstrate, susținute și promovate în condițiile specifice ale epocii în care trăim. Domnul Corneliu Zeana este
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 by http://uzp.org.ro/serata-eminescu-jurnalistul-decembrie-2016/ [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
de Onoare a Cenaclului Ion Chiric al Casei de Cultură a Sindicatelor Galați pentru promovare culturală. Deținătorul a două Diplome de Recunoștiință date de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni , prima la data de 1 ianuarie 2007, pentru conbtribuția definitorie la impunerea valorilor românești în lume, cu prilejul integrării României în Europa, secunda, la 6 mai 2010, pentru contribuția la dezvoltarea relațiilor dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului, cu prilejul aniversării a 20 de ani de la Podul cu
PROFIL DE AUTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Profil_de_autor.html [Corola-blog/BlogPost/367361_a_368690]
-
este, într-o oarecare măsură, și cazul Republicii Moldova. În societățile care sunt profund divizate, unde frică și ignoranța adesea sunt forțele motrice ale conflictului etnic, oamenii tind să se identifice ei înșiși prin grupul lor etnic, considerîndu-l drept o caracteristică definitorie ireductibila a societății. Asemenea societăți foarte usor pot deveni pradă violenței etnice atunci cînd există inegalitate între grupuri etnice și discriminare a uneia sau mai multora din ele, si cînd discriminarea este aprobată prin politici publice. De aceea, se considera
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1459111327.html [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
mari zone etnografice: Moldova, Muntenia și Transilvania. Ele sunt cu o cruce sau cu trei cruci, simbolul Sfintei Treimi. Crucile din Moldova se găsesc de la trecerea Milcovului până la graniță, au formă de treflă ce reprezintă Sfânta Treime și ca element definitoriu monograma IH (Iisus Hristos) situată la picioare și XP (începutul și sfârșitul). Ele sunt alcătuite dintr-o cruce mare flancată de două cruci mai mici în partea de jos și de două cruci mai mici în partea de sus. Atât
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
dulăpioare, piuliță (piuă), putinei, postăvioare, copăiță, ceramică veche, unelte pentru țesut, rămase fără utilitate în lumea satului, pot fi admirate la început de secol XXI, în curtea Muzeului Țăranului Român din București, ca o dovadă a unui mod de viață definitoriu pentru existența poporului român. Timp de trei zile în Târgul de Sfântul Ilie de la București am avut ocazia să cunoaștem oameni, care în ciuda dificultăților prin care trece societatea românească, sunt hotărâți să își continuie existența și să supraviețuiască aici pe
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
instrumentelor caracteristice Bisericii - instituție ce nu trebuie să aibe vreun complex, din acest punct de vedere, deoarece dispune de toată dotarea și de tot „echipamentul” necesar realizării unui deziderat social. Totodată, lucrarea de de față încearcă să sintetizeze câteva trăsături definitorii ale postmodernității, ca o necesitate a contextualizării corecte a misiunii Bisericii Ortodoxe. Lipsit de pretenția de a fi exhaustiv, (lucru, de altfel, imposibil), materialul acesta se dorește a fi un ghid folositor mai bunei înțelegeri a provocărilor postmodernismului, ca și
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Desapre_parteneriatul_stat_biserica_in_domeniul_social_.html [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
fi exhaustiv, (lucru, de altfel, imposibil), materialul acesta se dorește a fi un ghid folositor mai bunei înțelegeri a provocărilor postmodernismului, ca și a modurilor în care Biserica le poate folosi sau respinge. Stadiul societății actuale, cu toate coordonatele sale definitorii, nu poate surprinde Biserica, ea însăși chemată să-și deschidă mesajul către oameni, atât ca indivizi, cât și ca grup social. De aceea, Biserica trebuie să folosească toate strategiile misionare adaptate vectorului postmodern de exprimare existențială, spre a defini acel
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Desapre_parteneriatul_stat_biserica_in_domeniul_social_.html [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
din Mexic și Brazilia până în îndepărtata Japonie, nelipsindu-i recunoașterea din partea multor țări europene, precum și 68 de premii naționale, un palmares strălucit care vorbește de la sine despre calitatea, talentul și succesul artistului nostru. Și fiindcă aminteam la început de prietenie, element definitoriu al relațiilor interumane de calitate, cine are șansa să adune în jurul său prieteni adevărați și sinceri poate mulțumi Providenței în fiecare clipă, considerându-se un om fericit. Costel Pătrășcan sigur se află printre prietenii de top, am realizat acest lucru
PRIETENIE ŞI ZÂMBETE FĂRĂ FRONTIERE COSTEL PĂTRĂŞCAN ÎN CIPRU de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_1400482406.html [Corola-blog/BlogPost/349860_a_351189]
-
conștientizării împărțirii întregii lumi asumate din toate punctele cardinale și aduse în registru propriu. Aș fi fost tentat să zice că e vorba despre un ”atemporal”, când acolo iată cât de cuprins e de formula timpului în termenii săi generici definitorii. Am început o idee aici și vreau să o explicitez: nicăieri nu e în afară de unde, ticăie doar probabilitatea din noi, secundele care ne duc mai departe sunt pentru că trebuie, timpul nu poate fi măsurat, în nici un caz timpul poetului, care
DANIEL MARIAN DESPRE DIBRAN DEMAKU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1480010814.html [Corola-blog/BlogPost/380672_a_382001]
-
vorba de un fel de echilibru (momentan) stabil pe care il trăim rar. Dar un echilibru la care visăm inevitabil prin însăși structura noastră interioară. E un dat al ființei umane.” „Echilibru? Interesant... Sunt preocupat mai mult de un proces definitoriu, decât de o analiză statică. În fine, e totuși ceva adevăr în ceea ce spuneți. Numai că aceasta armonie pe care o sugerați aparține autorului - personajele sunt numai un mijloc de concretizare.” Carl deveni brusc atent. Cum de nu știuse asta
FRACTALI IN TIMP de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1420455695.html [Corola-blog/BlogPost/352227_a_353556]
-
înțeleg și s-ar elimina „unul pe altul”. Față de istoria ce istorisește, întâlnim în acest plan observații și constatări referitoare la valori, credințe, relaționarea cu celălalt, identitate, alteritate (descoperire de sine), atitudini colective și ierarhizări. Ei bine, acestea sunt elemente definitorii ale analizei mentalitare și ale istoriei mentalităților. Doi au fost factorii care au făcut ca ceea ce părea istorie să se dovedească a fi analiză mentalitară: profunzimea analizei și trecerea timpului. Profunzimea observației istorice a prins în istoric și mentalitarul. Trecerea
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-perjovschi-astia-suntem-istorie-si-mentalitate-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
din fecunditatea spiritului mereu ardent al Renașterii, scriitorul născut în San José de la Esquina (Provincia Santa Fe) a dăruit culturii universale una dintre cele mai cuprinzătoare exegeze care s-au scris vreodată despre spațiul argentinian al vremii lui, exegeză intitulată definitoriu „Radiografia pampei”. O revelație pentru mine această pătrundere răscolitoare a lui Martinez Estrada în adâncul Sinelui propriu și în cel al toposului natal, situat periferic, sub raport geografic, pe continentul Americii Latine. Edgar Papu îl compară pe autor cu Feodor
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
fără echivoc în registrul larg al semnificării conținutului, pe care unitatea sau, mai bine zis, în cazul de față, complexul de unități culturale distincte aici analizate îl predetermină. Pentru Estrada, pampa și lumea ei înseamnă o mulțime imensă de semne definitorii, pe care încearcă să le supună în carte unei explicitări exacte și volițional încărcată de detaliu fin. Raporturile zilnice sau ocazionale ale omului cu elementele naturii sunt frățești, simbiotice, de maximă intimitate a comunicării și de comuniune, în același timp
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
o nuanțare nemaiîntâlnită până la el în poezia românească, exprimată printr-un atât de concis oximoron. “Ea privi atunci în jos,/ Trece mâna pe la tâmple,/ Iară inima-i se umple/ De un farmec dureros.”( Povestea teiului). Poetul concentrează la extrem formularea definitorie a iubirii, redusă la doar două cuvinte, fie “suferință dulce” sau “dulci otrăvuri”, dar aceste cuvinte spun totul.” Conferențiara a răspuns întrebării Cum portretizează poetul Eminescu femeia iubită?, o întrebare-cheie, pentru care a luat un reper antitetic îndepărtat, pe Francesco
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. by http://revistaderecenzii.ro/ziua-indragostitilor-la-graiul-romanesc-din-windsor-reportaj-de-doina-popa-west-bloomfield-mi/ [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]