KorAP: Find »[drukola/base=deflație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...14 >

326 matches

Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742

bază de a nu produce dezechilibru și inflație. De altfel, creșterea masei monetare poate fi absorbită pe mai multe canale. Este vorba de: creștere economică sănătoasă < 4% Creșterea creștere economică accelerată > 4% masei monetare scăderea economiei < 0% criză economică (inflație, deflație) < - 4% Nu orice creștere a masei monetare în circulație, determină o creștere economică sănătoasă. Dimpotrivă, există expansiune monetară care poate duce la recesiune și criză economică. Totul depinde de contextul în care expansiunea monetară este folosită ca motor al expansiunii

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
și anume de corelația care trebuie să existe în mod obligatoriu între firea umană și măsurile de ordin economic. De nivelul în care omul resimte ca fiind valabile unele evoluții economice și de măsura în care le acceptă ca suportabile. Deflația este insuportabilă pentru om tocmai că ea răpește încrederea și speranța în valori fundamentale în jurul cărora se plasează ființa umană. Un om lipsit de încredere și speranță este un om revoltat, gata să pună sub semnul întrebării ordinea existentă. Milton

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
speranța în valori fundamentale în jurul cărora se plasează ființa umană. Un om lipsit de încredere și speranță este un om revoltat, gata să pună sub semnul întrebării ordinea existentă. Milton Friedman a sesizat în mod corect că oamenii preferă inflația deflației, deoarece acesta este tipul de relație acceptat în mersul economiei și societății. Aici nu este vorba despre o alegere conștientă, ci despre legități naturale, obiective. Milton Friedman arată: "Eu nu am descoperit niciodată, până în prezent, un tip de relație mai

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
Economia funcționează ca un acordeon, pe principiul expansiune-retragere, în orice condiții. Cu atât mai mult este eronată părerea "austriecilor", care consideră ciclicitatea economică ca fiind datorată folosinței banilor de hârtie 861. Părerea lor este că ciclicitatea, crizele economice, inflația și deflația sunt fenomene specifice banilor din hârtie. Este, așa cum spuneam, o eroare. 3. Tipologia și fazele ciclului economic Fernand Braudel discută despre alternanța "vreme bună", "vreme rea" în economie, asemuind, în mod plastic, fazele ciclului economic 862 și ciclurile economice, cu

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
fel. Există, de fapt, o analogie foarte strânsă între cuvinte și monede, care sunt în mod fundamental creații umane. Un cuvânt abia făurit are obiectivitatea și inocența unui ban nefalsificat. Mânuit de oameni este supus curând procesului de inflație sau deflație, și dobândește caracteristici morale sau imorale. Așadar păstrarea adevărului curat al cuvintelor este o luptă constantă și fără sfârșit, la fel cu păstrarea sursei de bani; însă este și mai necesară pentru apărarea civilizației". Da, putem considera inflația ca pe

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
bancherii au folosit acest instrument a fost prea adesea abuziv și înșelător. Le vom da, de data aceasta, dreptate "austriecilor". Hülsmann consideră inflația ca fiind "un furtișag invizibil care se pretează foarte bine la exploatarea populației de către falsele elite, în timp ce deflația se traduce prin redistribuirea prin intermediul falimentului reglementat legal"1000. Atunci când deținătorul de monedă își pierde încrederea în aceasta, se produce efectul de refuz al muncii și al implicării sociale. Prin relativizarea cu bună știință a poziției celui care muncește în raport cu

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
și a distanței de bani. Giulio Alessio consideră că inflația împarte oamenii în câștigători și perdanți, în funcție de modul în care se manifestă fenomenele, astfel: "Față de aceste sisteme pare mai ușoară confirmarea concepției acelor scriitori care consideră fenomenul inflației și al deflației ca o simplă transformare de bogăție, între două clase, aceea a creditorilor și a debitorilor"1011. Ar fi o eroare să judecăm furtul prilejuit de inflație ca fiind unul ideologic, călăuzit de o doctrină și în favoarea unei clase sociale (în

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
care țintesc echilibrul și sănătatea monedei, pierderile și beneficiile debitorilor și creditorilor se pot compensa de la o perioadă la alta sau chiar în interiorul aceleiași perioade. Inflația distruge acest echilibru fragil și provoacă transferurile de valoare. Fig.8.6 Alternanța inflație, deflație și categoriile de deținători de monedă care profită Inflația funcționează în favoarea debitorilor, adică a celor care pun moneda în mișcare, care au afaceri și care pot multiplica banii la randamente superioare și în defavoarea creditorilor, adică a celor care economisesc și

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
multiplica banii la randamente superioare și în defavoarea creditorilor, adică a celor care economisesc și au dețineri de monedă în depozite bancare sau alte forme de economisire. Fig. 8.7 Jocul dobânzilor și profiturilor între debitori și creditori în inflație și deflație Întotdeauna rata inflației va sta în centrul oricărui calcul economie pe care-l fac băncile, creditorii și debitorii. Numai că în perioadele de inflație debitorii, beneficiind de permanenta creștere a prețurilor, își vor putea permite să valorifice superior capitalul împrumutat

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
sunt înghițite de evoluția inflației. Mecanismul este unul de conservare a băncii ca instituție, deoarece mereu înregistrează profit. P = d + p (1) Simplist exprimat, profitul băncii (P) este alcătuit din dobânda plătită creditorului(d) plus profitul rămas (p). Efectul de deflație este unul invers, în care prețurile scad, intervin falimentele, iar debitorii se află în impas. Reducerile de preț le afectează profiturile, iar rambursările către bănci devin din ce în ce mai dificile. Atât inflația, cât și deflația, sunt fenomene negative. Ele afectează acest tip

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
d) plus profitul rămas (p). Efectul de deflație este unul invers, în care prețurile scad, intervin falimentele, iar debitorii se află în impas. Reducerile de preț le afectează profiturile, iar rambursările către bănci devin din ce în ce mai dificile. Atât inflația, cât și deflația, sunt fenomene negative. Ele afectează acest tip de relație debitori, creditori, în condițiile în care băncile, ca deținătoare ale banilor, intră foarte rar în impas. Ciclul pierdere-câștig, prilejuit de inflație, este cu atât mai periculos cu cât el nu poate

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
deținătoare ale banilor, intră foarte rar în impas. Ciclul pierdere-câștig, prilejuit de inflație, este cu atât mai periculos cu cât el nu poate fi anticipat. Ceea ce știm cu certitudine este că după inflație, care înseamnă veselie excesivă, chiar beție, urmează deflația, adică marea tristețe. Nimeni, ca și în cazul ciclului economic natural, nu poate să prevadă momentul în care se produce ruptura și se trece de la o fază la alta. Pentru a evita deflația trebuie să combatem din start inflația. Acolo

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
care înseamnă veselie excesivă, chiar beție, urmează deflația, adică marea tristețe. Nimeni, ca și în cazul ciclului economic natural, nu poate să prevadă momentul în care se produce ruptura și se trece de la o fază la alta. Pentru a evita deflația trebuie să combatem din start inflația. Acolo unde nu există inflație, nu există nici deflație. Nu putem tolera inflația chiar dacă există opinii că ea funcționează ca un impozit mai echitabil decât alte impozite și că redistribuirea veniturilor se face către

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
cazul ciclului economic natural, nu poate să prevadă momentul în care se produce ruptura și se trece de la o fază la alta. Pentru a evita deflația trebuie să combatem din start inflația. Acolo unde nu există inflație, nu există nici deflație. Nu putem tolera inflația chiar dacă există opinii că ea funcționează ca un impozit mai echitabil decât alte impozite și că redistribuirea veniturilor se face către partea dinamică a societății. Nu! Orice tip de venit nemeritat produce angoasă socială și probleme

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
16 posibilități de interacțiune. Din punctul de vedere al celui care dorește să reechilibreze sistemul și să combată inflația este esențial să cunoască exact situația în care se află și măsurile care pot fi luate. Trebuie să spunem că dezinflația, deflația, slumpflația, stagflația sunt forme de manifestare, fețe, ale aceluiași fenomen care este inflația. Din motive didactice, economiștii le invocă pentru a deosebi o stare economică de alta, o situație a nivelului prețurilor în raport cu produsul intern brut. Le amintim din aceleași

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
stagflația "desemnează o stare economico-financiară în care coexistă inflația, șomajul și stagnarea economică"1056; - dezinflația "constă în procesul monetară-material, care semnifică încetinirea durabilă, controlată și autoîntreținută a ratei de creștere a nivelului general al prețurilor"1057. Inflația este fenomenul opus deflației, iar dezinflația este fenomenul opus slumpflației. Așa cum spuneam, niciuna dintre aceste situații economice nu este de dorit. O economie bine condusă, în condiții de gestiune a monedei din hârtie, este o economie care este sănătoasă, cu valori ale PIB pozitive

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
bancar și ciclurile economice, www.mises.ro Huerta de Soto, J., Băncile centrale și sistemul de free-bancking cu rezerve fracționare, www.mises.ro Hüllsmann, J. G., Etica producției de bani, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012. Hülsmann, J. G., Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012. Hülsmann, J. G., Băncile nu pot crea monedă, www.mises.ro Hülsmann, J. G., Euro. O interpretare rothbardiană a evoluției monetare recente, www.mises.ro Hülsmann, J. G., Unificarea

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
în întregime în dezechilibru. 509 Autorul îl citează pe Richard Gaettens, "Inflationen". Vezi și Jörg Guido Hülsmann, Etica producției de bani, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 120. 510 Jörg Guido Hülsmann. 511 Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012. 512 Jörg Guido Hülsmann, Etica producției de bani, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 20. 513 Immanuel Wallerstein ne oferă o imagine asupra nivelului de

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
4; anii 1551-1600 = 83,0; anii 1601-1650 = 48,3; anii 1651-1700 = 74,1; anii 1701-1750= 94,6; anii 1751-1800 = 79,6; anii 1801-1850 = 94,6; Sistemul mondial modern, Editura Meridiane, București,1992, vol. 1, p. 113. 514 Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 38. 515 Richard Lipsey, K Alec Chrystal, Principiile economiei, Editura Economică, București, 2002, p. 558. 516 Jörg Guido Hülsmann, Etica producției de bani, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
absorbită, fiecare unitate de bani de hârtie se depreciază la jumătate din valoarea ei normală". Friedrich Engels, Conspect asupra Capitalului, în Karl Marx, Friedrich Engels, "Opere", vol. 16, Editura Politică, București, 1963, p. 268. 603 Vezi și Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 41: "La începutul secolului al XIX-lea cea mai mare parte a Europei utiliza moneda fiduciară". 604 Jörg Guido Hülsmann are o părere contrară. El consideră că "banii

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
La începutul secolului al XIX-lea cea mai mare parte a Europei utiliza moneda fiduciară". 604 Jörg Guido Hülsmann are o părere contrară. El consideră că "banii de hârtie au fost dintotdeauna discreționari, adică impuși prin coerciție statală". Vezi și Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 67. 605 Frédéric Bastiat crede că statul a inventat banii de hârtie din dorința de a-și subjuga cetățenii. Iată textul: "Dacă poporul suferă, acest lucru se datorează

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
importurilor companiei West Indian pentru vestul Massachusettsului, și-a pierdut activitățile comerciale în favoarea Bostonului, ajungând să se zbată în mediocritate. De fapt, așa cum un student din Massachusetts sublinia, reîntoarcerea către moneda metalică a produs, în mod surprinzător, dislocări, recesiuni sau deflație a prețurilor nesemnificative. Într-adevăr, prețul grâului a scăzut mai puțin în Boston decât in Philadelphia, care nu a readoptat moneda metalică la începutul anilor 1750. După reintroducerea monedei metalice, ratele de schimb valutar au fost destul de stabile, și "sistemul

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
p. 262. 698 Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, p. 264. 699 Ibidem, p. 266. 700 Recomandăm, pentru cei interesați de metodele tehnice practicate în epocă, pentru combaterea inflației și punerea în practică a deflației, aceeași lucrare a lui Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, pp. 271-310. 701 Funcțiile globale ale monedei globale duc la transferuri globale de avuție și venituri. Iulian Văcărel pune în evidență această capacitate a

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
Vezi și Dorel Dumitru Chirițescu, Maria Vasilescu, Economia SUA, Editura "Academica Brâncuși", Tg-Jiu, 2011, p. 152. 715 Ibidem, p. 153. 716 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 313. 717 Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 39. 718 Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 198. 719 Trebuie să fim atenți atumci când atribuim banilor capacitatea de

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
se manifestă pentru toate bunurile și serviciile în același timp și în aceeași măsură. Aceasta este desigur implicația mitului neutralității banilor". Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 154. 723 Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 38. 724 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 313. 725 Nigel Dodd, Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași, 2002, p.

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]